Muzeul ASTRA şi ISJ SIBIU organizează cea de-a XVII a ediţie a fazei judeţene sibiene a Olimpiadei “Meşteşuguri artistice tradiţionale”

În perioada 3-5 aprilie 2012, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, în colaborare cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional organizează faza locală a Olimpiadei “Meşteşuguri artistice tradiţionale” (a judeţului Sibiu).

Cea de-a XVII-a ediţie a fazei judeţene sibiene este găzduită de către Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder” (Casa Hermes), Piaţa Mică, nr. 11, sala de expoziţii temporare (subsol).

Concursul se va desfăşura timp de trei zile, împărţite pe secţiuni, între orele 10⁰⁰ - 14⁰⁰, după cum urmează:
- 3 aprilie 2012, pictat icoane pe sticlă, pictat icoane pe lemn, pictură naivă, încondeiat ouă;
- 4 aprilie 2012, ţesut, cusut/ brodat, confecţionat port popular, confecţionat păpuşi, confecţionat poboabe, împletit;
- 5 aprilie 2012, prelucrare lemn, os, fier, olărit, modelat ceramică, confecţionat măşti, artă decorativă.
Lucrările şi concurenţii pot fi admiraţi de către publicul vizitator începând cu ora 12⁰⁰.

Condiţii de participare:
Pot participa copii cu vârsta între 6-18 ani care se manifestă, prin instrucţia şi educaţia primite în familie sau la şcoală, ca adevăraţi creatori de artă populară, cunoscători ai secretelor meşteşugului artistic tradiţional, al specificului artizanal din satul de origine, având calităţile de manualitate, dexteritate tehnică şi simţ artistic propriu unui artist autentic, provenind din mediul rural, membri ai cercurilor de profil de artă populară, din şcoli sau cluburile elevilor din mediul rural sau urban.

Participă echipele selectate în prealabil la faza pe unitate de învăţământ, Club sau Palat al copiilor şi elevilor. Fiecare unitate şcolară şi/ sau conexe poate fi reprezentată de un număr de trei elevi - selecţionaţi, în prealabil, la nivel de unitate şcolară şi/ sau conexe - pentru unul din meşteşugurile tradiţionale.

Concursul constă în prezentarea unor produse brute sau semifinite pe care concurentul le va desăvârşi în timpul concursului.

Elevul trebuie să demonstreze că posedă cunoştinţe temeinice legate de practicarea meşteşugului, că stăpâneşte practic tehnicile privind confecţionarea, modelarea şi decorarea artistică a produselor, conform tradiţiei.

Materialele de lucru NU sunt asigurate de către organizatori.

Prezenţa în concurs va fi aprobată exclusiv în costum popular, reprezentând portul popular specific satului şi zonei de rezidenţă pentru fiecare concurent. Se va evita utilizarea materialelor neconvenţionale (nylon, etc.) în confecţionarea pieselor de port popular.

Lucrările prezentate pentru concurs vor trebui să respecte tradiţia locală a genului, lăsând loc exprimării talentului şi forţei de creaţie proprii, însă, manifestate în deplin respect pentru spiritul original al tradiţiei populare.

Jurizarea* va fi asigurată de o Comisie de jurizare, constituită din specialişti din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, prezidată de prof. univ. dr. Ilie Moise.

Înscrieri se pot face până în data de 23 MARTIE 2012 la:
- Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, str. Berăriei nr.2, tel.0269/210466, fax. 0269/210817, e-mail: educativsb@gmail.com în atenţia doamnei inspector Daniela Muntean sau
- Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Piaţa Mică, nr. 11, cod 550182, tel. 0269/ 202414, fax 0269/ 218060 sau 0269/ 202411, e-mail: elena.gavan@muzeulastra.ro, în atenţia doamnei muzeograf Elena Găvan.

*Fiind un concurs extraşcolar bazat pe probe practice NU se acceptă contestaţii, în conformitate cu regulamentul de organizare al concursurilor şcolare!

Muzeograf responsabil acţiune ONMAT
Elena Găvan

Fecioarele inlacrimate ale Transilvaniei

În vederea cunoaşterii şi valorificării patrimoniului cultural religios şi de cult, Complexul Naţional Muzeal ASTRA inaugurează expoziţia "Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei" la al cărei vernisaj vă invită să luaţi parte în data de 9 Martie 2012, ora 13.00, la Casa Artelor (Piaţa Mică, nr. 21).

Rezultat al colaborării mai multor instituţii culturale, expoziţia prezintă o selecţie de icoane pictate de o valoare patrimonială şi spirituală deosebită, "icoane care au plâns, icoane făcătoare de minuni". Expoziţia spune povestea icoanelor care o înfăţişează pe Fecioara Maria, icoane care, se spune, au plâns în secolul al-XVIII-lea şi sunt o dovadă a extraordinarei înfloriri pe care au cunoscut-o reproducerile lor, depăşind frontierele etnice şi religioase care au devenit pentru prima data neputincioase în faţa abundenţei multiplicărilor şi a elanului creator al călătorilor.

Concepută sub formă itinerantă, expoziţia a fost găzduită deja de muzee din Alba Iulia şi Târgu Mureş, iar după prezenţa lor la Sibiu, icoanele vor fi expuse în Muzeul de Etnografie din Cluj-Napoca.

    

La deschiderea evenimentului va fi prezent academicianul Marius Porumb.

Vă mulţumim pentru interes şi vă aşteptăm.

Anca Mira

Martie – Mărţişor

Alintată în legendele populare cu numele de Mărţişor, prima lună a primăverii este capricioasă, cu vreme instabilă, un adevărat câmp de luptă între forţele iernii, care parcă nu s-ar hotărî să plece şi cele ale anotimpului cald, când natura reînvie. În credinţa populară luna martie este imaginată ca un flăcău; primele sale zile fiind definitorii pentru anotimpurile anului în curs; aşa că ţăranii urmăreau  vremea din 1,2,3 şi 4 martie pentru a şti cum vor fi primăvara, vara, toamna şi iarna. Gândirea populară pune primele 8 zile sub patronajul unor divinităţi feminine -“babele”. Aceste zile sunt de obicei, schimbătoare din punct de vedere meteorologic şi par a corespunde caracterului unor bătrâne capricioase. Oamenii îşi aleg câte “o babă” pentru a şti ce dispoziţie sufletească vor avea pe parcursul anului. Aceste “babe”, începând cu legendara Dochie din 1 martie, par a ţine partea frigului pentru ca, în 9 martie, să vină “Moşii”, care “bat cu ciomegele în pământ să alunge frigul ca să iasă căldura”. Credinţele vechi se amestecă cu sărbătorile creştine: în calendarul ortodox 1 martie fiind consacrat Sfintei Eudochia şi 9 martie celor 40 de Mucenici din Sevastia.

Anotimpul cald este aşteptat mai ales de copii, care pot să petreacă mai mult timp afară bucurându-se de razele soarelui. Pentru a le proteja sănătatea fragilă, părinţii le dăruiau în 1 martie, zi percepută a fi cu o anumită încărcătură magică, un bănuţ. Acesta era prins cu un fir dublu de arnici, alb şi roşu, la încheietura mâinii sau la gât şi era purtat întrega lună având rolul unui talisman protector al sănătăţii copilului. La sfârşitul lunii bănuţul era păstrat, iar firul era atârnat într-un pomişor sau arbust înflorit. De obicei, acesta era un corcoduş sau arbust de porumbar, pentru că ei înfloreau primii şi aveau şi spini. Gestul avea la rândul lui o semnificaţie magică, spinii care apărau floarea fiind sociaţi cu forţele care apără sănătatea tinerei fiinţe. Acest “talisman” purta numele de alint al lunii, Mărţişor.

Informaţiile le găsim în scrierile etnografilor din secolul XIX, care menţionează că originea mărţişorului se pierde în negura timpului.

Obiceiul evoluează şi îşi amplifică valenţele simbolice, mărţişorul devine un semn de afecţiune şi un purtător de noroc. Tinerii şi-l dăruiesc, de obicei băieţii fetelor, dar în unele sate din Moldova există şi reciprocitate. În timp, gestul dăruirii mărţişorului în 1 martie, este generalizat, se dăruieşte celor dragi ca o urare de noroc, indiferent de vârstă. Nu mai este purtat discret la mână sau la gât, ci prins în piept, în dreptul inimii, ca o podoabă afişată care dă măsura preţuirii de care se bucură o persoană.

Mult timp mărţişoarele au fost confecţionate de către cei care le dăruiau, pentru ca mai târziu să se specializeze în realizarea lor, meşteri sau chiar artişti plastici.

În prima jumătate a secolului XX, obiceiul a fost intens dezvoltat la oraş şi aceasta a dus la amplificarea formelor şi crearea unui adevărat comerţ cu aceste „bijuterii sezoniere”, la începutul lunii. În prezent marţişoarele se produc şi industrial.

Forma mărţişorului evoluează. Şnurul, din aceleaşi două fire, alb şi roşu, (simbol de puritate – albul, şi forţă de viaţă, apărare de rău – roşul), ramâne semnul identitar. Bănuţul este înlocuit de mici „bijuterii” confecţionate din hârtie, aţă, lemn, metal, iar mai târziu piele, sticlă, ceramică, scoici, flori uscate, plastic. Forma exprimă iniţial rolul simbolic al mărţişorului: norocul reprezentat de hornar, trifoi în patru foi, potcoavă, mămăruţă, ancoră, cărţi de joc, purceluş (bani)...; afecţiunea de inimioare, flori, pisicuţe, plic, cheie (a inimii),  căţeluş (fidelitate)....  În timp, formele se diversifică de aşa manieră încât nu mai au legătură cu simbolurile, creatorii dau frâu liber imaginaţiei, adesea uitând şi rolul mărţişorului de obiect care trebuie purtat. Se ajunge la realizări estetice deosebite, dar şi la kitsch.

În sate, obiceiul îşi păstreză discret semnificaţia iniţială, chiar dacă mărţişoarele sunt cumpărate. Treptat nu se mai poartă întreaga lună, ca apoi să fie atârnate în pomul înflorit, ci doar o săptămână-două, însă gestul dăruirii lor, la 1 martie, ca simbol al afecţiunii, rămâne.

La oraş, perioada dăruirii cuprinde prima săptămână a lunii, din 1 în 8 martie, când se ţineau şi tradiţionalele „baluri ale mărţişorului”. Mărţişorul este însoţit de flori când este dăruit direct. Uneori bucheţelul de ghiocei legat cu tradiţionalul şnur înlocuieşte mica bijuterie. O semnificaţie specială o are gestul de a-l prinde în dreptul inimii pe haina persoanei iubite. Mărţişorul poate fi trimis şi prin poştă, însoţit de o felicitare special creată pentru această ocazie.

La jumătatea secolului XX se va institui în 8 martie Ziua internaţională a mamei, ilustrare a politicii socialiste a vremii de promovare a drepturilor şi egalităţii femeii cu bărbatul în societate. Deoarece în calendarul popular perioada 1-8 martie aparţine unor principii mitice feminine („babele”, din 9 urmează „moşii”) sărbătoarea oficială a fost uşor acceptată. În această zi se desfăşurau în instituţii serbări organizate de conducere dedicate femeii, care au înlocuit balurile de mărţişor din perioada interbelică. În această zi mamele şi femeile în general primeau ultimele mărţişoare, flori şi mici cadouri. Trecând peste coloratura politică iniţială, sărbătorirea zilei de 8 martie rămâne populară păstrându-se şi în prezent ca o expresie a respectului pentru principiul feminin asociat fertilităţii şi fecundităţii naturii care începe să se trezească la viaţă la începutul lunii martie. În locul serbărilor oficial organizate, se fac mici agape între prietene, rar colegii oferind o petrecere pentru colegele lor.

În prezent, oricât de spectaculoasă a devenit „industria mărţişoarelor”, mărţişorul se poartă prea puţin, cel mult până la 8 martie. Mica bijuterie sezonieră are viaţa unei efemeride. De multe ori, nu ajunge să stea desupra inimii, cu rol de talisman şi porte-bonheur, ci, oricât ar fi de frumos ambalată, sfârşeşte uitată într-un sertar.

Carmina Maior, muzeograf

Anca Mira, muzeograf

Conferinta la Casa Artelor, 29 februarie, ora 17.00

Buna ziua,

Complexul Naţional Muzeal ASTRA va găzdui mâine, 29 februarie 2012, orele 17,00, la Casa Artelor, o conferinţă la care sunt aşteptaţi să participe atât specialişti din domeniul etnografiei, cât şi sibieni care doresc să afle lucruri inedite despre două personalităţi ardelene care s-au remarcat de-a lungul timpului.

Vor susţine comunicări:
Prof. dr. Ilie Moise – Personalităţi ale etnologiei româneşti: Romulus Vuia

Prof. dr. Elena Macavei – Omagierea personalităţii lui Partenie Cosma la 175 de ani de la naşterea sa

Vă aşteptăm cu drag,
Delia Voina

Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţionale” finanţată şi anul acesta de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Complexul Naţional Muzeal ASTRA a înregistrat un nou succes prin proiectul Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţionale” care a obţinut un punctaj de 87,00 în valoare de 57.855 lei, în cadrul celei de a III-a sesiuni de proiecte culturale pe anul 2011 (etapa 1), secţiunea Patrimoniu Imaterial a concursului de proiecte pentru finanţare nerambursabilă al Administraţiei Fondului Cultural Naţional.

Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţionale” este parte integrantă a programului de revitalizare şi recuperare pentru cultură şi economie a patrimoniului imaterial, cunoscut sub numele de „Tezaure Umane Vii” derulat de Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi urmăreşte conştientizarea populaţiei şcolare asupra valorilor perene ale civilizaţiei populare româneşti, îmbogăţirea talentului şi a aptitudinilor celor care, cu pasiune se apleacă asupra acestora, urmărind dezvoltarea abilităţilor practice de a produce valori de artă populară autentică.

Elena Găvan,
Muzeograf responsabil
Complexul Naţional Muzeal ASTRA
Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA

„Şcoala Altfel” la Muzeul ASTRA

Complexul Naţional Muzeal ASTRA doreşte să ofere tuturor elevilor şi cadrelor didactice posibilitatea de a desfăşura o serie de activităţi, atât educaţionale, cât şi recreative, cu ocazia săptămânii „Şcoala Altfel” – 2-6 aprilie. Alături de proiectele aflate deja în derulare şi care îşi vor găsi aplicabilitate şi în această săptămână: Povestea Morii, Textile Tradiţionale – Metode şi Mijloace de realizare şi Muzeul ASTRA – Promotor al Turismului Cultural, în cadrul cabinetului de educaţie muzeală vom realiza ateliere de confecţionat păpuşi aţă, colaje, decoraţiuni de Paşti.

Pentru a da posibilitatea cât mai multor elevi să beneficieze de ofertele noastre educaţionale, Muzeul ASTRA pune la dispoziţia acestora un număr mare de ateliere ce se vor desfăşura în Piaţa Mică nr.21, la sediul muzeului de la Casa Artelor. Atelierele vor fi realizate de către meşteri populari consacraţi, care îi vor îndruma pe copii în artele meşteşugului încondeierii ouălor, al confecţionării măştilor sau al picturii de icoane pe sticlă. De asemenea, se va acorda gratuitate elevilor şi studenţilor pentru vizitarea expoziţiilor muzeului şi vom oferi ghidaje speciale, tot gratuite, pe 3 sectoare ale Muzeului în aer liber: Civilizaţia Lemnului, Monumente şi Obiecte Religioase, Traseul Morilor.

Înscrierile se pot face la numărul de telefon: 0269.202412 sau la email: raluca.andrei@muzeulastra.com

Program:
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului:
Vizite tematice, ghidate în Muzeul în aer liber, cu participare gratuită pentru elevi şi studenţi. Programul este următorul:
11.00 – Civilizaţia lemnului,
12.30 – Monumente şi obiecte religioase,
14.00 – Traseul morilor.

Vizitele încep de la pavilionul central (intrarea principală a Muzeului în aer liber), sunt gratuite şi nu necesită programare.

Vizitare gratuită a expoziţiilor:
Vizite gratuite fără ghidaj în următoarele expoziţii: Muzeul în aer liber (expoziţia permanentă), Fecioarele Înlăcrimate din Transilvania (icoane pe sticlă) expoziţie temporară la Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21, expoziţia de bază Din Cultura şi Arta Popoarelor Lumii la Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”.
Programul de vizitare: 09.00 – 17.00.
Nu necesită programare.

Ateliere meşteşugăreşti (numai pe baza de programare) :
Ateliere de meşteşuguri tradiţionale. Preţul fiecărui atelier este de
5 lei/participant.
Luni – Joi. 2 – 5 aprilie 2012. Sala de Conferinţe de la Casa Artelor
09.00 – 11.00 Confecţionare măşti tradiţionale. Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21. Număr maxim 30 pers.
11.30 – 13.30 Ouă încondeiate. Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21. Număr maxim 30 pers.
14.00 – 16.00 Icoane pe sticlă. Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21. Număr maxim 30 pers
Vineri. 6 aprilie 2012. Sala de Conferinţe de la Casa Artelor
14.00 – 16.00 Icoane pe sticlă. Casa Artelor. Număr maxim 30 pers.
Luni – Vineri. 2 – 6 aprilie 2012. Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21, în cadrul expoziţiei.
10.00 – 12.00 atelier de icoane pe sticlă în cadrul expoziţiei Fecioarele Înlăcrimate din Transilvania. Max 5 persoane.
12.30 – 14.30 atelier de design vestimentar în cadrul expoziţiei Fecioarele Înlăcrimate din Transilvania. Max 5 persoane.

Programul poate fi extins în funcţie de cereri.

În perioada 3 – 5 aprilie are loc şi Olimpiada Naţională „ Meşteşuguri Artistice Tradiţionale” - faza judeţeană - unde copiii cu vârste între 6 şi 18 ani, îndrumaţi de către creatori populari sau profesori, îşi vor dovedi măiestria şi îndemânarea în cele 15 secţiuni din concurs. Demonstraţiile practice din cadrul Olimpiadei reprezintă un foarte bun prilej pentru copii şi tineri de a descoperi meşteşugurile tradiţionale, accesul fiind gratuit.

Organizatorii manifestării sunt Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, în colaborare cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu.

Atelierele pe secţiuni se vor desfăşura la Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder” (Casa Hermes), Piaţa Mică, nr. 11, Sala de expoziţii temporare (subsol), după programul următor:

Ziua I, 3 aprilie 2012, ora 10⁰⁰ - 14⁰⁰
- Pictat icoane pe sticlă
- Pictat icoane pe lemn
- Pictură naivă
- Încondeiat ouă

Ziua II, 4 aprilie 2012, ora 10⁰⁰ - 14⁰⁰
- Ţesut
- Cusut/ brodat
- Confecţionat port popular
- Confecţionat păpuşi
- Confecţionat podoabe
- Împletit

Ziua III, 5 aprilie 2012, ora 10⁰⁰ - 14⁰⁰
- Prelucrare lemn, os, fier
- Olărit
- Modelat ceramică
- Confecţionat măşti
- Artă decorativă

Programe speciale al Complexului Naţional Muzeal ASTRA în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel”

Complexul Naţional Muzeal ASTRA vă aduce la cunoştinţă că în perioada 2 – 6 aprilie, săptămână dedicată Şcolii Altfel, instituţia noastră va desfăşura o serie de proiecte alături de instituţiile de învăţământ ale judeţului Sibiu.

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului:Vizite tematice, ghidate în Muzeul în aer liber, cu participare gratuită pentru elevi şi studenţi. Programul este următorul:
11.00 – civilizaţia lemnului,
12.30 – monumente şi obiecte religioase,
14.00 – traseul morilor.
Vizitele încep de la pavilionul central (intrarea principală a Muzeului în aer liber), sunt gratuite şi nu necesită programare.

Vizitare gratuită a expoziţiilor:Vizite gratuite fără ghidaj în următoarele expoziţii: Muzeul în aer liber (expoziţia permanentă), Fecioarele Înlăcrimate din Transilvania (icoane pe sticlă) expoziţie temporară la Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21, expoziţia de bază Din Cultura şi Arta Popoarelor Lumii la Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”.
Programul de vizitare: 09.00 – 17.00.
Nu necesită programare.

Ateliere meşteşugăreşti (numai pe baza de programare) :Ateliere de meşteşuguri tradiţionale. Preţul fiecărui atelier este de
5 lei/participant.

Luni – Joi. 2 – 5 aprilie 2012. Sala de Conferinţe de la Casa Artelor
09.00 – 11.00 Confecţionare măşti tradiţionale. Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21. Număr maxim 30 pers.
11.30 – 13.30 Ouă încondeiate. Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21. Număr maxim 30 pers.
14.00 – 16.00 Icoane pe sticlă. Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21. Număr maxim 30 pers.

Vineri. 6 aprilie 2012. Sala de Conferinţe de la Casa Artelor
14.00 – 16.00 Icoane pe sticlă. Casa Artelor. Număr maxim 30 pers.

Luni – Vineri. 2 – 6 aprilie 2012. Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21, în cadrul expoziţiei.
10.00 – 12.00 atelier de icoane pe sticlă în cadrul expoziţiei Fecioarele Înlăcrimate din Transilvania. Max 5 persoane.
12.30 – 14.30 atelier de design vestimentar în cadrul expoziţiei Fecioarele Înlăcrimate din Transilvania. Max 5 persoane

Programul poate fi extins în funcţie de cereri. Înscrierile se pot face la numărul de telefon: 0269.202412 sau la email: raluca.andrei@muzeulastra.com

Raluca Andrei / pedagog muzeal