FESTIVALUL NAŢIONAL AL TRADIŢIILOR POPULARE, Ediţia a VII-a, 4 - 10 august 2008

In numele strategiei culturale majore a politicii României, având modelul - considerat ideal pe plan mondial, cu valoare de reper ştiinţific şi cultural universal - Festivalului "Smithsonian Folklife“ (organizat anual, în Washington D.C., de către Institutul Smithsonian, începând cu anul 1966), model preluat de noi ca urmare a remarcabilului succes al României, la ediţia din 1999, Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu a iniţiat, în anul 2001, organizarea Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, sub autoritatea Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Institutului Cultural Român, în colaborare cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Consiliile Judeţene şi Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ale judeţelor invitate, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Sibiu şi a Primăriei Municipiului Sibiu.

Ediţia a şaptea, din acest an, a Festivalului Naţional este programată pentru zilele de 4 - 10 august, are ca obiective: valorificarea întregului patrimoniu cultural tradiţional, exprimat prin valorile cotidiene din viaţa comunităţilor rurale din toate judeţele ţării, încurajarea tinerei generaţii de a cunoaşte, însuşi, perpetua şi a face cunoscute aceste tradiţii în toată lumea, ele constituind un tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural naţional, marca propriei identităţi etno-culturale.
Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculară şi interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanţi şi publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar şi interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiţionale etc.) împreună cu ţăranii actanţi, reprezentanţi ai comunităţilor care îşi prezintă propriile tradiţii. Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole şi activităţi vivante, cu ateliere de creaţie “in vivo”, susţinute de către creatorii şi purtătorii autentici ai culturii populare tradiţionale contemporane, neprelucrate prin "regizări academice" şi nemalformate de interpretări desuete sau de altă natură “estetizantă” sau spectaculară.
La fiecare ediţie a Festivalului participă reprezentanţi ai câte unui judeţ din Transilvania (inclusiv Banatul, Crişana şi Maramureşul), Muntenia (inclusiv Oltenia şi Dobrogea), Moldova (inclusiv Bucovina şi Basarabia) şi din Republica Moldova. Cele 3 judeţe invitate la cea de-a şaptea ediţie a Festivalului sunt Galaţi, Ialomiţa şi Mureş De asemenea vor fi prezenţi românii din Republica Moldova prin ansambluri şi grupuri folclorice din Criuleni, cei din Serbia printr-un grup de pe Valea Timocului, din Ucraina prin membrii “Corului Dragoş-Vodă” din Cernăuţi şi, pentru prima dată, comunitatea românească din Bulgaria va fi prezentă la Sibiu prin grupul de dansuri populare Dobrudja – tineret.
Cei 450 de participanţi-actanţi asigură acoperirea celor şapte secţiuni tematice din programul Festivalului: Arte religioase (tradiţii cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie şi teatru popular), Arte muzicale (interpreţi vocali şi instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice), Arte mecanice (creaţie tehnică tradiţională) şi Artă culinară (meniuri după reţete tradiţionale).
Prin această valoroasă iniţiativă românii îşi recuperează şi îşi prezintă la scenă deschisă tradiţiile şi o lume întreagă este invitată să le cunoască.
Având beneficiul spaţiului natural din Dumbrava Sibiului, al patrimoniului muzeal: gospodării şi monumente de creaţie tehnică (în care se vor desfăşura secţiunile: arte plastice, arte mecanice, arte literare), precum şi numeroase obiective: cu caracter religios (bisericuţa de lemn din Bezded – monument muzeal unde se va desfăşura secţiunea Arte religioase), social (spaţiul din jurul Cârciumii din Bătrâni şi al Pavilioanelor de joc va fi destinat secţiunii Arte culinare) sau de spectacol (scena şi amfiteatrul în aer liber vor fi locul desfăşurării secţiunilor Arte muzicale şi Arte coregrafice), Muzeul "ASTRA" poate fi considerat locul ideal al desfăşurării acestei manifestări de maxim interes naţional.
În cele 6 zile ale Festivalului, participanţii-actanţi vor evolua în faţa vizitatorilor, după un program cu durata de 9 ore (10.00 – 19.00), desfăşurat simultan pentru toate cele 6 secţiuni.
Prezentându-vă doar căteva frânturi din nenumăratele posibilităţi de a regăsi tradiţia avem speranţa că v-am convins să pe-treceţi alături de oaspeţii Sibiului o re-trăire a lumii satului românesc.
Veniţi, de marţi până duminică, 5 – 10 august 2008 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului întru întâmpinarea sufletului ţăranului român.

Muzeograf,
Mirela Creţu
CNM ”ASTRA”

Restaurarea iconostasului bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Sebeş, jud. Alba

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din oraşul Sebeş a fost construită în anul 1778 în cimitirul ortodox. În anul 1900, biserica a fost dotată cu un nou iconostas, frumos sculptat, din lemn de tei, împodobit cu icoane pictate de pictorul Ion Zaicu. Tot în anul 1900, biserica a fost împodobită cu frescă semnată de pictorul Sava Henţea.

În luna iunie, o echipă de restauratori din Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu a realizat lucrările de restaurare a iconostasului bisericii. Lucrările au fost comandate în urma unei expertize şi unei evaluări de specialitate făcute în anul 2007 de experţii restauratori ai Departamentului de conservare-restaurare din Muzeul „ASTRA”.

Lucrările de restaurare, constând din consolidarea şi completarea structurii şi a decoraţiilor sculptate din lemn de tei aurit, curăţirea icoanelor, vernisarea picturilor şi vopsirea structurilor de susţinere, au fost realizate cu grijă şi mult profesionalism, utilizând materiale de calitate de către o echipă de tineri restauratori coordonaţi de experţi din cadrul Departamentului de conservare-restaurare din Muzeul „ASTRA” Sibiu.

Finalizarea lucrărilor de restaurare a scos în evidenţă un iconostas monumental, de o deosebită frumuseţe şi valoare artistică care împodobeşte minunat biserica din cimitirul oraşului Sebeş.

Olaru Ion Valeriu

Dir. Gen. Adj.C.N.M. „ASTRA” Sibiu

Şef Dep. Conservare-restaurare

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” la 15 ani de la inaugurare

Au trecut 15 ani de când Muzeul de Etrnografie Universală „Franz Binder”, parte integrantă a Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” şi unicul muzeu de etnografie extraeuropeană din România, îşi deschidea pentru prima dată porţile. Acum, la ceas aniversar, vă invită să răsfoim împreună, public, prieteni şi colaboratori, filele de album care păstrează amintirile celor mai importante momente din istoria colecţiilor şi a muzeului.
Expoziţia aniversară intitulată „15 - Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder la 15 ani de la inaugurare”, va fi vernisată joi, 24 iulie, la orele 12.30, la sediul Muzeului, din Piaţa Mică, nr. 11, prilej cu care va fi lansat şi setul de vederi prezentând câteva obiecte reprezentative „Din colecţiile Muzeului de Etnografie Universală Franz Binder.” Acestea vor putea fi achiziţionate din reţeaua de distribuţie a Complexului Naţional Muzeal ASTRA şi de la librăria Humanitas din centrul Sibiului.


Iniţiativa creării Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder” îi aparţine directorului Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”, dr. Corneliu Bucur, implementarea lui reprezentând răspunsul la o cerinţă vitală a secolului al XXI-lea impusă de principiul alteritaţii culturale şi al cunoaşterii propriei identităţi prin compararea cu valorile altor culturi. Unitatea a primit denumirea de Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” în semn de respect faţă de cel care, în 1862, când etnologia nu se constituise încă în ştiinţă, devenea fondatorul colecţiilor extraeuropene de la Sibiu, prin donaţia de peste 450 de obiecte africane, făcută Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii.
Colecţiile au fost îmbogăţite ulterior prin donaţiile făcute aceleiaşi instituţii de Carl F. Jickeli, Arthur von Sachsenheim, Andreas Breckncr, Hermann von Hannenheim, Gustav A.Schoppelt, Karl Meliska şi mulţi alţii, cu obiecte provenind din ţinuturi de pe toate continentele: Africa de est, Egipt, China, Japonia, Java, India, Sri Lanka, Oceania, Australia, Brazilia, America, Turcia etc. Călători, naturalişti, geografi sau pur şi simplu amatori de curiozităţi, ei ilustrează modul în care se naşte etnologia, o ştiinţă care a transformat curiozitatea pentru cunoaşterea Celuilalt în profesie.
Modul de prezentare sobru, ce nu face concesii unor aşa-zise “viziuni artistice” tot mai frecvente în muzeografia românească , ambianţa expoziţională deosebit de plăcută , grija pentru detaliu, au arătat că la sibiu există o activitate muzeistică menită nu numai să ofere date şi informaţii cât mai numeroase ci să şi educe gustul publicului, să-i faciliteze acestuia o înţelegere plenară a mesajului expoziţiilor, să-i ofere momente de destindere. Acestea sunt trăsături pe care le identifica prof. Anghel Pavel, în primele expoziţii ale Muzeului de Etnografie Universală Franz Binder, şi de la care acesta nu se abate nici acum.
Pentru iubitorii Internetului, Muzeul Franz Binder a pregătit şi un site care poate fi vizualizat la adresa www.franzbinder.sibiu.ro şi va lansa un catalog on-line al colecţiei Franz Binder.

Pentru viitor, principalele direcţii de dezvoltare sunt, în primul rând, îmbogăţirea colecţiilor şi conservarea, într-o stare cât mai bună a celor existente, colaborarea cu Reprezentanţele Diplomatice acreditate în România pentru o prezentare cât mai bună şi mai variată a civilizaţiei şi artei tradiţionale a popoarelor lumii, şi, nu în ultimul rând, fondarea Galeriilor de Artă Populară, pentru vânzarea artizanatului din ţările extraeuropene.

Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder

Vernisarea Gospodăriei de olar de la Găleşoaia, în prezenţa donatorilor

Sâmbătă, 26 iulie 2008, va fi vernisată, în prezenţa donatorilor - familia Haret - şi a domnului Dumitru Coneru, meşter olar, cel care a construit cele două cuptoare din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA, Gospodăria de olar de la Găleşoaia (Gorj). Cu aceasta ocazie, domnul Coneru va deveni membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România.

Adrian Scheianu

Ploile Sfântului Ilie

Plouă. Pentru că se apropie Sântilie. Sărbătoarea sfântului proroc Ilie.

De numele şi sărbătoarea Sfântului Ilie, în satul românesc, se leagă multe tradiţii şi obiceiuri. Sfântului i-a fost dat să aducă şi să ducă ploaia. Sărbătoarea lui este în mijlocul verii, în 20 iulie. Pământul atunci poate fi însetat sau plin de apă, cele două extreme nefiind bune, este invocată puterea sfântului pentru a nu fi periclitată recolta.

De sfântul Ilie se fac târguri, nedei. Lumea suie pe vârfurile munţilor unde se întâlnesc aproape de Dumnezeu şi soare cu ceilalţi pentru a cumpăra, a vinde şi a fi împreună. De sfântul Ilie întodeauna plouă, tună şi fulgeră. După sfântul Ilie începe a doua coasă a ierbii, otava, iar în Mărginimea Sibiului seceratul.

Sfântul Ilie a fost unul dintre profeţii Vechiului Testament, nu a murit ci s-a suit, într-un car de foc, la cer. Va veni în vremea sfârşitului lumii şi va lupta cu Antihristul.

În icoane, şi sunt multe de acestea, mai ales pe sticlă, sfântul stă într-un car. Un car cu roate roşii ca de foc. Este închipuit bătrân cu plete, iar caii sunt albi.

Mai înainte de a se îndepărta mult de la pământ, sfântul i-a lăsat lui Elisei cojocul. Elisei era la câmp, cu cojocul avea să facă, de atunci, multe minuni.

Satul românesc i-a rămas mereu dator sfântului pentru cele bune potrivite prin lucrarea lui, în viaţa acestuia. Satul românesc i-a închinat multe sfântului, mai ales ziua ţinută cu mare stricteţe de teama ploilor mari sau a secetei distrugătoare.

Ionuţ Lăpădat

muzeograf C. N. M. „Astra”

NEDEIA DE SFÂNTUL ILIE

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, 19-20 iulie 2008, orele 10-18.

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Sibiu, organizează sâmbătă şi duminică, 19 - 20 iulie 2008 Nedeia de Sfântul Ilie, manifestare circumscrisă Programului „Tezaure umane vii” - Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor.

Tematica religioasă

Calendarul creştin celebrează la 20 iulie pe Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul Sfânt care a urcat la cer nu numai cu spiritul, ci şi cu trupul. Ilie a fost fiul lui Sovac, preot al Legii Vechi în Galaad. Pe vremea regelui Ahab (căsătorit cu o prinţesă feniciană, Isabela) începe o prigoană a credincioşilor din Vechea Lege şi o apropiere de legea lui Baal. Pentru această faptă, Proorocul Ilie îl mustră pe rege şi prevesteşte trei ani şi jumătate de foamete. După vremea de foamete Ilie revine şi dovedeşte care este Dumnezeul Cel Adevărat. Slujitorii lui Baal sunt ucişi şi foametea încetează. În timpul vieţii Ilie face minuni, iar în momentul final al vieţii pământeşti este ridicat la cer într-un car de foc.

În hagiografia populară legendele au ca temă amăgirea Sfântului Ilie de draci, care îl îndeamnă să-şi ucidă părinţii. Legendele româneşti îl prezintă ca un prea puternic, care are forţa să lupte şi să-şi ispăşească păcatele. Dumnezeu îi va da puterea de a deschide şi a închide cerul şi, de asemenea, îi dă puterea de a mânui un bici cu care să îi săgeteaze pe draci de „se cutremură pământul din ţâţâni”.

Mai mult temut decât iubit, Sântilie e ţinut nu numai de ziua lui ci şi de sărbătorile care îi preced – Ana-Foca (1-5 iulie), Pricopul (8 iulie), Panteliile (13-27 iulie), Ciurica (15 iulie), Circovii de vară (15 - 17 sau 16-18 iulie) – sau îl urmează – Ilie-Pălie (21 iulie; Ilie Pălie ar fi fost vizitiul lui Sântilie; se ţine tot pentru foc... dacă păzeşti sărbătoarea te păzeşti de foc...), Foca (22 iulie; de Foca în Maramureş se opresc din lucru în toate aceste trei zile).

Tradiția profană

Aceste sărbători formează un ciclu dedicat mai degrabă nu sfântului creştin, cât zeului soarelui şi focului, venerat de strămoşii noştri – pentru a preîntâmpina diverse fenomene meteorologice. La aceste sărbători se desfăşurau ceremonii complexe dedicate soarelui care, deşi la această perioadă a anului se afla la o mare înălţime pe cer, intra în declin până la solstiţiul de iarnă. La Sântilie e miezul verii, dar şi mijlocul sezonului pastoral care începea la Sângiorz şi se termina la Sânmedru.

Nedeie (sl. nedělja – duminică, sărbătoare) este un „vechi obicei pastoral, specific unei regiuni muntoase, de întâlnire, petrecere şi târg la date fixe legate de calendarul vieţii pastorale”. Nedeile – se pare că au legături cu celebrarea unei sărbători precreştine, dedicate zeului focului şi al soarelui. Prima atestare documentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373.

În timp, nedeile au asimilat şi alte funcţii: socio-economice – schimbul de produse, matrimoniale – hora şi „prima scoatere la horă a fetelor”, istorico-culturale reunind românii de pe versantele carpatice. Nedeile nu au ţinut cont de hotare, unele numindu-se chiar „târg de două ţări”. Locuri unde se desfăşurau nedeile sunt uşor de identificat şi după toponimie - Nedeia, Sântilia, Nedeiuţa. Indexul topografic al României menţionaează 100 de localităţi dintre care aproximativ 60 sunt din masivele Retezatu, Şureanu şi Parâng. George Vâlsan considera nedeile una dintre cele „mai interesante probleme de geografie umană a Carpaţilor”.

Târg al meșterilor și creatorilor populari

Muzeul „ASTRA” a instituit, cu prilejul Nedeii de Sfântul Ilie, un târg al meşterilor şi creatorilor populari. Târgul a fost organizat și anul trecut, cu participarea a numeroși meșteri populari din județul Sibiu. În acest an vor fi prezenți douăzeci de meșteri din toată țara, cu diverse specializări: ceramică – meșteri din Horezu și Corund -, textile – meșteri din Sibiu, Breazași Bistrita, prelucrarea lemnului - rudari din Vâlcea –, icoane pe lemn și pe sticlă – meșteri din Sibiu -, pielărit, curelărit – meșteri din Sibiu și din Odorheiu Secuiesc -, împletituri din fibre vegetale (coșuri și pălării) – meșteri din Bistrița și Harghita. O noutate absolută la Târgul de anul acesta vor fi demonstrațiile de artă culinară, realizate de doamna Maria Taban, proprietară a unei pensiuni din Gura Râului. Standurile vor fi amenajate în zona Cârciumii din Bătrâni.

Ca de obicei în astfel de situații, este îmbinat utilul cu plăcutul, plimbarea relaxantă în cadrul rustic prietenos din Dumbrava Sibiului fiind completată armonios de posibilitatea (re) descoperirii unor vechi meșteșuguri, sub îndrumarea profesionistă a neobosiților artiști populari, păstrătorii unor tradiții de secole. Rezultatele muncii lor, adevărate bijuterii de artă tradițională, vor putea fi achiziționate pe durata Târgului, dar și după aceea, în cadrul Galeriilor de Artă populară.

Dir. Adj. Mirela Crețu

Bunuri muzeale restaurate de studenţi – în Pavilionul Expozițional din Muzeul în aer liber (Poarta Principală)

 

Expoziţia anuală de restaurare „Bunuri muzeale restaurate de studenţi” va fi găzduită în perioada 16 iulie – 12 august de pavilionul central al Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului. Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 16 iulie, ora 12, în prezenţa invitaţilor de la ULB Sibiu, a specialiştilor, coordonatorilor şi studenţilor.

„Devenită tradiţională, expoziţia pe care o organizăm cu ocazia finalizării lucrărilor de licenţă a studenţilor Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu a ULBS – specialitatea Restaurare - prezintă cele mai importante obiecte restaurate de studenţi sub îndrumarea cadrelor didactice, restauratori experţi ai Muzeului „ASTRA” şi profesori ai Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu, catedra conservare-restaurare” - Olaru Valeriu, Director General Adjunct al CNM „ASTRA”, Şef Departament Conservare-Restaurare.

În acest an expoziţia prezintă circa 40 de lucrări realizate de cei 29 studenţi din anii terminali care şi-au finalizat studiile de specialitate. Ilustrarea complexităţii şi amplitudinii lucrărilor efectuate pe fiecare obiect în parte va fi prezentată pe panouri poster cuprinzând documentaţia fotografică a fazelor de lucru prin care au trecut obiectele aflate în expoziţie (mijloace de transport tradiţionale, mobilier pictat, icoane pe lemn şi sticlă, ceramică, textile, cruci, obiecte din piatră, hârtie etc.).

Susţinerea teoretică a lucrărilor executate este completată pentru fiecare obiect printr-o lucrare scrisă elaborată sub conducerea ştiinţifică a cadrelor didactice coordonatoare. Aceste lucrări cuprind cercetarea ştiinţifică cu privire la subiectul lucrării precum şi prezentarea în amănunt a lucrărilor de restaurare efectuate, însoţite de o amplă documentaţie tehnico-ştiinţifică şi fotografică.

Dir.Gen. Adj. Valer Olaru

O nouă revistă culturală. Apare la Sibiu

ROTOP – fascinantă invenţie românească

Prof. univ. dr. Ioan Grosu a inventat titirezul controlabil, o invenţie ce a câştigat medalia de argint la Salonul de Invenţii de la Geneva 2007. „Un titirez fascinează prin proprietatea sa de a-şi menţine

direcţia axei de rotaţie.  Aceasta se explică prin conservarea momentului cinetic când titirezul nu este influenţat de niciun moment de forţă exterior. Dacă încercăm să aplicăm o forţă şi să deplasăm titirezul,  mişcarea sa se modifică necontrolabil,” explică inventatorul. Acest obstacol a fost depăşit folosind doi magneţi permanenţi. Rezultatul este o jucărie simplă şi fascinantă, ce îşi continuă rotaţia în timp i se poate imprima o direcţie de deplasare.

Marţi, 8 iulie a.c., începând cu ora 12,00, curioşii vor avea prilejul să admire această interesantă jucărie la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Va prezenta inventatorul însuşi.

Bogdan Vărzaru

Invitatie la concert

Complexul Naţional Muzeal ASTRA

vă invită la concertul

De Speelschare Orchestra

(Belgia)

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA

Marţi, 8 Iulie, orele 20-21

Scena de pe lac

INTRAREA LIBERĂ

Concert inedit la Muzeul din Dumbravă. Orchestra "De Speelschare" din Belgia

"De Speelschare" este o orchestră de tineri muzicanti, aparţinând colegiului "Sint-Aloysius" din Diksmuide, Belgia.
"De Speelschare" a fost fondată în 1980 de Gino Malfait, care conduce orchestra până în prezent. Scopul înfiinţării acestei orchestre este acelaşi de la începuturile ei: de a oferi tuturor copiilor şansa de a trăi experienţa unică de a cânta într-un grup.
Membrii orchestrei fac repetiţii în fiecare săptămână, duminica dimineaţa. Repertoriul conţine diferite stiluri: prelucrări a unor numere moderne, lucrări clasice, aranjamente de jazz...
"De Speelschare" organizează concerte în şcoli, dar si in aer liber. În fiecare an, membrii orchestrei pleacă la începutul vacanţei de vara, într-o "excursie de concerte". Aşa au călătorit muzicanţii belgieni în: Germania, Anglia, Olanda, Austria, Franţa, Danemarca, Cehia, Spania, Elveţia, Grecia, Italia, Portugalia, Irlanda si Finlanda. În vara anului 2008 sunt oaspeţi in Romania, iar pe 8 iulie îi puteţi asculta pe scena din Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Dumbrava Sibiului, între orele 20-21!

Biroul de Presă al C.N.M. ASTRA

Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder, prezentat de Sibiul.ro

Mumia Egipteana din Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Muzeul Franz Binder

Tur Virtual al Muzeului în aer liber pe situl www.sibiul.ro

 

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA"

http://www.sibiul.ro/sibiu-virtual-tour/muzeul-satului_1.php

Intrare / Iesire din Muzeul Satului

Moara de vant caciulata

Moara de vant cu panze

Mori de vant

Alee spre Carciuma din Batrani

Carciuma din Batrani

Moara plutitoare

Lacul din Muzeu

Gospodarie de pescari

Coplex de industrie textila

Atelier pentru prelucrarea canepii

Gospodarie de oieri

Biserica de lemn - Dretea

Biserica de lemn - Bezded

Interiorul Morii de vant caciulata

CALENDARUL LUNII IULIE

CALENDARUL LUNII IULIE la C.N.M. Astra

Expoziţii de bază

1. Din cultura şi arta popoarelor lumii, Casa Hermes, Piaţa Mică, nr. 11, sala etaj

2. Cahle transilvănene (sec. XV – XIX), Piaţa Huet, nr. 12, subsol

Manifestări temporare:

1. 1-6 iulie: Expoziția: Icoană şi Praznic. Luminile din sat, 1-6 iulie 2008, Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 21. Coordonator: Ionuț Lăpădat.

2. 1-20 iulie : Expoziţie Peru, Casa Hermes, Piaţa Mică, nr. 11, sala subsol. Coordonator: Maria Bozan.

3. 1-31 iulie: Muzeul "ASTRA" – 10 proiecte ProEuropa, Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 21, Sala de conferinţe. Coordonatori: Prof. Dr. Corneliu Bucur, Mirela Crețu.

4. 1-31 iulie : Etno-Tehno-Parc – Muzeul Copiilor - Şcoala de vară. Coordonator: Cristina Mielcioiu. Program: Marți-Duminică: orele 9-15.

5. 1-31 iulie: Repere cultural-istorice ale civilizatiei multiculturale transilvane. Valea Hartibaciului-cercetare de teren: Coordonatori: Karla Rosca, Camelia Stefan.

6. 4 iulie: Expoziția : Bunuri culturale din patrimoniul Muzeului "ASTRA" restaurate de studenţi ; Foaierul Facultății de Istorie și Patrimoniu. Coordonator: Valer Deleanu; Vernisaj: Vineri 4 iulie, ora 12,00.

7. 5-6 iulie: Zilele Culturii Vâlcene. Coordonatori: Mirela Crețu și Dana Botoroagă. Muzeul în aer liber.

8. 9 iulie – 1 septembrie Patrimoniul tehnic preindustrial un sistem de valori omologat de UNESCO. Coordonatori: Valer Deleanu, Mirela Creţu, Casa Artelor.

9. 11-27 iulie: Expoziţia ... Prin mine Ioan Pop, 11 - 27 iulie, colaborare cu......, Program finanţat prin AFCN, Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 21. Coordonator: Geanina Ionescu.

10. 20 iulie: Nedeia de Sfântul Ilie. Coordontor: Mirela Crețu.

11. 24 – 30 iulie : Expoziția "Franz Binder – 15 ani". Coordonator : Maria Bozan.

12. 24 iulie : Lansarea setului de vederi al expoziției aniversare "Franz Binder – 15 ani". Coordonator : Alexandra Todoran ;

13. 25 iulie: Lansare Set de carti postale Porturi populare din Transilvania. Coordonator: Ela Basaraba.

14. 26 iulie: Vizita comunității din Găleșoaia în Muzeul în aer liber. vernisarea celor două Gospodării de olari şi Zilele Academiei Artelor Tradiţionale din Romania. Coordonatori: Olga Popa, Marius Gherghel.

15. 29 iulie:Ziua Imnului Naţional al României. Coordonator: Ionuț Lăpădat.

Ovidiu Baron

Muzicalitatea Semnului

Expoziţie de icoane pictate pe lemn şi sticlă

de către Ana Baciu şi elevii Şcolii Speciale nr.2, Sibiu

eveniment organizat de

Asociaţia Naţională a Creatorilor Populari cu Dizabilitǎţi

Muzeul ASTRA, prin Asociaţia Naţională a Creatorilor Populari cu Dizabilitǎţi, organizează vineri, 4 iulie, începând cu orele 13.00, la parterul « Casei Artelor » din Piaţa Micǎ, nr.22, vernisajul expoziţiei « Muzicalitatea Semnului ». Cei prezenţi vor avea ocazia să admire minunatele icoane pictate pe lemn şi sticlă de către Ana Baciu şi elevii Şcolii Speciale nr.2, Sibiu.

Lucrările oglindesc mult mai mult decât actul de creaţie în spiritul tradiţiei locale, ele trădează sufletul sensibil, plin de căldură şi dedicaţie pentru artă, al copilului, un copil căruia nu i-a fost dat să se încânte de sunetul lumii care îl înconjoară. Acest copil nu a renunţat însă la a-şi crea propria simfonie prin semn, prin linia lăsată de pensula-condei pe lemn şi sticlă. Culorile vesele, pline de viaţă, trădează seninătatea acestor prunci, care au dăruit fiecărei icoane în parte o parte din sufleţelul lor.

Prin dedicaţia unor dascăli deosebiţi ca d-na Nela Crişan, profesoară de desen la Şcoala Specială nr.2, şi d-na Maria Popa, profesoară la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară «Theresianum », aceşti copii au descoperit muzicalitatea semnului în culoare.

Arsenie-Andre Mihaela,

Muzeograf

Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA

PROFESIA DE BIBLIOTECAR DE-A LUNGUL TIMPULUI

 

Profesia de bibliotecar pare să se confunde adeseori cu biblioteca însăşi. În spaţiul european, biblioteca, în accepţiunea clasică a termenului, începe să funcţioneze odată cu înfiinţarea pe lângă mănăstiri a şcolilor destinate copierii manuscriselor, funcţionând până la apariţia universităţilor.

Înainte de a vorbi de bibliotecari, în accepţiunea de astăzi, trebuie să îi amintim printre cei care au scris şi au asigurat dăinuirea, continuitatea scrierilor prin copieri succesive, cei ce le-au transpus în litera tiparului, cei ce au adunat, salvând de la pieire, manuscrise şi cărţi vechi de valoare inestimabilă, în armarii şi biblioteci, cei ce le-au pus în rânduială gândind reguli, sisteme de ordonare şi regăsire a informaţiei, s-au aflat minţi luminate ale Orientului şi Occidentului antic, medieval şi modern: teologi, călugări, învăţaţi, filosofi, istorici, filologi şi, nu în ultimul rând, oameni de stat, regi şi împăraţi luminaţi.

Un personaj-cheie care vine din lumea asiro-babiloniană, egipteană, romană şi greacă este scribul. Acest slujitor al cuvântului, dovedind o imensă migală şi răbdare, a dus mai departe cuvântul scris, până la apariţia tiparului. Scribul-copist medieval şi atelierul său de lucru, scriptoriul, devin simboluri grafice, motive decorative frecvente în arta miniaturilor din manuscrisele şi cărţile creştine ale secolelor XI-XV.

În epoca carolingiană fiecare manuscris al vreunei evanghelii începea cu un portret al evanghelistului nelipsit de simbolul cărţii. Istoria cărţii manuscrise în Europa, până la momentul epocal GUTENBERG (secolul al XV-lea), are în centrul său, ca principalul artizan al scrierilor pe scribul-copist şi bibliotecar. Deşi influenţele intelectuale romane erau încă puternice la începutul Evului mediu, creştinismul va fi cel ce îşi va exprima forţa spirituală, în crearea şi înălţarea propriilor monumente de artă şi literatură. În scriptoriile şi bibliotecile mănăstirilor s-a acumulat în sute de ani literatură religioasă (Biblia sau Sfânta Scriptură, profeţi ebraici, literatură patristică, tratate teologice, cărţi de cult), dar şi literatură laică (poeme antice, filosofie, drept, istorie greacă şi latină, ştiinţă arabă, genealogii, cronici, codici muzicali etc.). Datorită lor s-a limpezit consecvenţa culturilor antice şi medievale, s-a putut înţelege gândirea Evului mediu. De aici s-au răspândit scrierile spre lumea dinafara mănăstirilor, spre şcoli, spre lumea literară şi filosofică a Europei. În ce priveşte copiştii universităţilor timpurii (copişti-librari-bibliotecari), ce s-au numit scriptuarius, armarius, librarius, denumiri ce accentuează laturile muncii lor cumulate, aceştia făceau parte din ce în ce mai mult dintre meşteşugarii şi comercianţii ce valorifică o nouă marfă – cartea. Ei sunt trataţi ca membri ai profesiei universitare, căreia îi aduc servicii. Pentru a cuprinde într-o sintagmă profilul moral al bibliotecarului medieval, îl vom defini ca fiind bibliotecarul cu dragoste de cărţi şi frică de Dumnezeu.

Invenţia tiparului este un semn de hotar între lumea scrierilor manuscrise şi cea a cărţii tipărite. Renaşterea şi umanismul în noua lume a cărţii îşi va ridica propriile monumente de cultură, mai întâi tipografice, apoi editoriale. Bibliotecarul renascentist care era un mare iubitor de cărţi fiind în acelaşi timp o adevărată personalitate ştiinţifică Spiritul veacului umanist este inspirat reprezentat de pictorul Giuseppe Arcimboldol, în lucrarea sa alegorică Bibliotecarul (1566). Compus din substanţa cărţilor cu măsura diluviului, el este potopit de cărţi până la alungarea sinelui. E omul-carte. Lucrarea aceasta rămâne unul din simbolurile revoluţionare ale veacului al XVI-lea umanist european. Am putea spune că umanismul a creat pe lângă tipograful erudit şi bibliotecarul erudit: colecţionar şi editor de manuscrise, codici, documente, cronici etc.; întemeietor de biblioteci, vorbitor de greacă şi latină, filolog, istoric, savant, bibliograf şi bibliofil. Odată cu sporirea bibliotecilor, cu explozia spectaculoasă a numărului de cărţi tipărite, apare nevoia de a controla şi aprecia cantitativ, dar şi calitativ numărul scrierilor/cărţilor. Bibliotecarii bibliografi, din antichitate şi până azi, au produs un număr foarte mare de lucrări bibliografice, ce au apărut în primele secole ale tiparului sub titlul: bibliotheca, catalogus, repertorium, index, inventarium etc.

După două secole de producţie tipografică, problematica cărţii şi a bibliotecilor a devenit complexă. Cel ce înţelege momentul crucial al situaţiei este Gabriel Naudé (1600-1653), bibliograf francez, medic, bibliotecarul unor personaje istorice deţinătoare de putere şi autoritate, ca şi cardinalii Mazarin şi Richelieu sau regina Christina a Suediei. Prin ideile sale novatoare, Naudé schimbă concepţia despre bibliotecă, bibliotecar şi carte. Din simbolul “sanctuarului esoteric” plin de comori, închis, inaccesibil, inert etc., el propune o bibliotecă modernă, deschisă cunoaşterii şi procesului social, o instituţie de cultură. Bibliotecarul lui Naudé este un filosof, un umanist angajat în revoluţia cunoaşterii, un învăţător al oamenilor. Dacă el este un “administrator” al cunoaşterii, va ocupa o poziţie strategică faţă de putere, prin urmare are un rol social important. Un alt cugetător al lumii cărţii a fost filosoful german G. W. Leibniz (1646-1716), bibliotecar al Curţii din Hanovra şi apoi al Bibliotecii din Wolfenbüttel. Leibniz vede biblioteca drept “o oficină de înţelepciune”, “o visterie a spiritului uman”. În gândul lui, lumea cărţii este chemată să servească ţelurile culturii, ale unei culturi capabile să amelioreze condiţia umană. Leibniz simte pericolul avalanşei de nestăvilit a producţiei tiparului şi dă un avertisment asupra stăpânirii raţionale a lumii cărţilor spre a nu arunca omul într-o nouă barbarie, cea a “codrului de cărţi”, şi încă cu mijloacele culturii.

În prezent, literatura de specialitate ne dă numeroase semnale că lumea cărţii este într-o criză sistemică profundă. A apărut suportul electronic pentru scriere. Cartea a pierdut monopolul în lumea informaţiilor, devenind o verigă în lanţul comunicării. Biblioteca, surprinsă de performanţele tehnicii electronice, a înţeles să rămână încă în centrul comunicării, ca depozitar de documente, cu acceptarea tehnologizării/computerizării informaţiei.

Aşa cum încetarea muncii scribilor/copiştilor şi transferul industriei cărţii de la ei la tipografi n-a fost lipsită de interese – tot astfel se întâmplă şi metamorfoza profesiilor legate de carte, de documentul tipărit astăzi, când se scrie pe diverse suporturi, se gestionează documente şi informaţie.

Bibliotecarul este astăzi, fără îndoială, un om de meserie, un gestionar al scrierilor. Deşi informatizarea introduce incertitudinea şi aleatorul într-un univers familiar lui, condus până acum de o logică descriptivă, repetitivă şi standardizată, definită printr-o manieră de organizare stabilă, el nu va renunţa încă la rolul lui de mediator tradiţional între ştiinţă, cultură, tehnică, între politic, social şi publicul beneficiar. În afara gestionării acesteia, bibliotecarului îi revine şi responsabilitatea istorică de transfer a memoriei umanităţii în “biblioteci electronice”, salvând-o din perisabilitatea şi moartea hârtiei. În această ordine de idei profesia de bibliotecar presupune astăzi nu numai adaptarea la noile tehnologii de informare, ci şi recuperarea unei vechi tradiţii, fundamentată pe întoarcerea la carte.

Bibliografie:

1. Puiu, Sidonia, Elogiu bibliotecarului, Cluj-Napoca

2. Salaoru, Alexandra, Bibliotecarul: viitorul de lângă noi, Alba Iulia

Daniela Muntean

Bibliotecar C.N.M. „ASTRA”