Un produs Blogger.

joi, iulie 17, 2008

NEDEIA DE SFÂNTUL ILIE

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, 19-20 iulie 2008, orele 10-18.

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Sibiu, organizează sâmbătă şi duminică, 19 - 20 iulie 2008 Nedeia de Sfântul Ilie, manifestare circumscrisă Programului „Tezaure umane vii” - Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor.

Sf_Ilie_2008

Tematica religioasă

Calendarul creştin celebrează la 20 iulie pe Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul Sfânt care a urcat la cer nu numai cu spiritul, ci şi cu trupul. Ilie a fost fiul lui Sovac, preot al Legii Vechi în Galaad. Pe vremea regelui Ahab (căsătorit cu o prinţesă feniciană, Isabela) începe o prigoană a credincioşilor din Vechea Lege şi o apropiere de legea lui Baal. Pentru această faptă, Proorocul Ilie îl mustră pe rege şi prevesteşte trei ani şi jumătate de foamete. După vremea de foamete Ilie revine şi dovedeşte care este Dumnezeul Cel Adevărat. Slujitorii lui Baal sunt ucişi şi foametea încetează. În timpul vieţii Ilie face minuni, iar în momentul final al vieţii pământeşti este ridicat la cer într-un car de foc.

În hagiografia populară legendele au ca temă amăgirea Sfântului Ilie de draci, care îl îndeamnă să-şi ucidă părinţii. Legendele româneşti îl prezintă ca un prea puternic, care are forţa să lupte şi să-şi ispăşească păcatele. Dumnezeu îi va da puterea de a deschide şi a închide cerul şi, de asemenea, îi dă puterea de a mânui un bici cu care să îi săgeteaze pe draci de „se cutremură pământul din ţâţâni”.

Mai mult temut decât iubit, Sântilie e ţinut nu numai de ziua lui ci şi de sărbătorile care îi preced – Ana-Foca (1-5 iulie), Pricopul (8 iulie), Panteliile (13-27 iulie), Ciurica (15 iulie), Circovii de vară (15 - 17 sau 16-18 iulie) – sau îl urmează – Ilie-Pălie (21 iulie; Ilie Pălie ar fi fost vizitiul lui Sântilie; se ţine tot pentru foc... dacă păzeşti sărbătoarea te păzeşti de foc...), Foca (22 iulie; de Foca în Maramureş se opresc din lucru în toate aceste trei zile).

Tradiția profană

Aceste sărbători formează un ciclu dedicat mai degrabă nu sfântului creştin, cât zeului soarelui şi focului, venerat de strămoşii noştri – pentru a preîntâmpina diverse fenomene meteorologice. La aceste sărbători se desfăşurau ceremonii complexe dedicate soarelui care, deşi la această perioadă a anului se afla la o mare înălţime pe cer, intra în declin până la solstiţiul de iarnă. La Sântilie e miezul verii, dar şi mijlocul sezonului pastoral care începea la Sângiorz şi se termina la Sânmedru.

Nedeie (sl. nedělja – duminică, sărbătoare) este un „vechi obicei pastoral, specific unei regiuni muntoase, de întâlnire, petrecere şi târg la date fixe legate de calendarul vieţii pastorale”. Nedeile – se pare că au legături cu celebrarea unei sărbători precreştine, dedicate zeului focului şi al soarelui. Prima atestare documentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373.

În timp, nedeile au asimilat şi alte funcţii: socio-economice – schimbul de produse, matrimoniale – hora şi „prima scoatere la horă a fetelor”, istorico-culturale reunind românii de pe versantele carpatice. Nedeile nu au ţinut cont de hotare, unele numindu-se chiar „târg de două ţări”. Locuri unde se desfăşurau nedeile sunt uşor de identificat şi după toponimie - Nedeia, Sântilia, Nedeiuţa. Indexul topografic al României menţionaează 100 de localităţi dintre care aproximativ 60 sunt din masivele Retezatu, Şureanu şi Parâng. George Vâlsan considera nedeile una dintre cele „mai interesante probleme de geografie umană a Carpaţilor”.

Târg al meșterilor și creatorilor populari

Muzeul „ASTRA” a instituit, cu prilejul Nedeii de Sfântul Ilie, un târg al meşterilor şi creatorilor populari. Târgul a fost organizat și anul trecut, cu participarea a numeroși meșteri populari din județul Sibiu. În acest an vor fi prezenți douăzeci de meșteri din toată țara, cu diverse specializări: ceramică – meșteri din Horezu și Corund -, textile – meșteri din Sibiu, Breazași Bistrita, prelucrarea lemnului - rudari din Vâlcea –, icoane pe lemn și pe sticlă – meșteri din Sibiu -, pielărit, curelărit – meșteri din Sibiu și din Odorheiu Secuiesc -, împletituri din fibre vegetale (coșuri și pălării) – meșteri din Bistrița și Harghita. O noutate absolută la Târgul de anul acesta vor fi demonstrațiile de artă culinară, realizate de doamna Maria Taban, proprietară a unei pensiuni din Gura Râului. Standurile vor fi amenajate în zona Cârciumii din Bătrâni.

Ca de obicei în astfel de situații, este îmbinat utilul cu plăcutul, plimbarea relaxantă în cadrul rustic prietenos din Dumbrava Sibiului fiind completată armonios de posibilitatea (re) descoperirii unor vechi meșteșuguri, sub îndrumarea profesionistă a neobosiților artiști populari, păstrătorii unor tradiții de secole. Rezultatele muncii lor, adevărate bijuterii de artă tradițională, vor putea fi achiziționate pe durata Târgului, dar și după aceea, în cadrul Galeriilor de Artă populară.

Dir. Adj. Mirela Crețu

Posteaza un comentariu

Trimiteți un comentariu

Administrare

Statistici (Vizitatori unici)

  ©Template by Dicas Blogger.

TOP