Cahle transilvănene – în Piața Huet, nr. 12

      Vă invităm, în această toamnă, să vizitaţi expoziţia „Cahle transilvănene. Secolele XV – XIX” din Piaţa Huet nr. 12 la subsol, unde aveţi ocazia de a vedea cele mai reprezentative cahle (plăci de sobă) din  Transilvania. În cadrul expoziţiei, cahlele sunt prezentate cronologic, ţinându-se seama de tehnicile de lucru folosite la realizarea lor, începând cu cele din secolul al XV-lea, nesmălţuite cu reprezentări biblice, mitice, animale fantastice, până la cele din secolul al XIX-lea, smălţuite cu verde şi pictate policrom cu albastru de cobalt, verde, galben şi brun.

      Derivand din germanul “Kachel “ termenul cahla (popular “cahala”) semnifica placa paralelipipedica de lut ars, smaltuita sau nesmaltuita, cu care se zidesc peretii cuptorului sobei, pentru pastrarea caldurii. Placile ceramice, avand aspect decorativ prin culoare si motive artistice imprimate, au aparut, cu milenii in urma, in Mesopotamia si Arabia, de unde s-au difuzat in Bizant, folosindu-se la decorarea peretilor interiori si exteriori ai palatelor, moscheelor si bisericilor.

      In prima sala sunt expuse cahlele nesmaltuite, de la cele tubulare (sec.al XIV-lea), la cele tip foaie (sec. XV-XVI) si cele cu rama (sec. XVII-XVIII), precum si tipare de cahle din lemn si ipsos (cele mai recente). Extrasele din documentele breslei olarilor sibieni si din cartea de calatorie a unei calfe din Bistrita demonstreaza amploarea pe care a avut-o acest mestesug si cadrul social, politic si economic creat pentru desfasurarea si dezvoltarea lui. Grafica reconstituie o tipologie a cahlelor si a sobelor, ce va fi completata pe tot parcursul expozitiei de reconstituiri si reproduceri grafice ale tipurilor de sobe utilizate in castele, palate si curti ale grofilor.

      In a doua sala sunt prezentate cahlele micasate, solutie tehnica ingenioasa folosita pentru decorare, in conditiile in care smaltul era foarte scump si, astfel, inaccesibil pentru multi olari. Efectele decorative obtinute sunt deosebite, pe masura simplitatii tehnicii; fragmentele de mica se presarau in tipar, dupa care se indesa lutul.

      In cadrul expoziției sunt reconstituite 3 sobe, una saseasca din Drauseni, jud Brasov, datata 1891, una romaneasca din jud. Bihor si una secuiasca din jud Harghita.

 

Muzeul de etnografie săsească ”Emil Sigerus”