Week-end cu istroromâni, la Sibiu
În week-endul care tocmai a trecut s-au desfăşurat, la Sibiu, Zilele culturii istroromâne. Programul a avut patru repere importante: expoziţia realizată de către Dr. Ervino Curtis, preşedintele Asociaţiei culturale „Decebal” din Trieste şi pasionat cercetător al culturii şi al istoriei istroromânilor, un simpozion ştiinţific, vizionarea a două filme documentare despre istroromâni şi spectacolul oferit de către ansamblul Zvonciarii în centrul oraşului.
Vernisată vineri, începând cu ora 17,00, în sala de expoziţii a Primăriei Municipiului Sibiu, expoziţia este concepută ca un demers recuperator al istoriei istroromânilor. Începută în mod simbolic cu evocarea imaginii lui Decebal şi a războaielor acestuia cu Traian, expoziţia trece imediat de la etnogeneză la primele semne ale prezenţei istroromânilor în teritoriul croat pe care puţinii supravieţuitori ai acestei comunităţi îl mai ocupă şi astăzi. Extrasele din ziare şi cărţi vechi, fotografiile şi hărţile oferă celor interesaţi numeroase detalii despre o comunitate aparent fragilă, care a trecut printr-o migraţie ce prezintă încă multe semne de întrebare, izolându-se într-o zonă montană greu accesibilă şi cu resurse puţine. Costumul popular, identificat în numeroase imagini, păstrează urma trecerii lor prin lume, influenţele româneşti combinându-se armonios cu cele din zonele prin care au trecut. Au fost prezenţi reprezentanţi ai comunităţii locale, oameni de cultură din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai Ambasadei Croaţiei, ai minorităţii croate din România şi ai Ministerului Afacerilor Externe. Vernisajul a fost animat de interpretarea a două cântece istroromâne şi de mini-recitalul naistului Radu Nechifor.
Simpozionul de sâmbătă dimineaţa a avut o participare de elită, de la care nu au lipsit cei mai reputaţi cercetători ai fenomenului istroromân. Au fost prezentate lucrări pe teme de dialectologie, istorie şi etnografie de către importante personalităţi universitare precum prof. Emil Petru Raţiu, prof. Vasile Frăţilă sau prof. Richard Sârbu. Dr. Ervino Curtis a propus realizarea unui Abecedar istroromân, carte extrem de necesară, ţinând cont de faptul că vorbitorii dialectului nu îl folosesc şi în scris, iar tinerele generaţii îl vorbesc tot mai puţin. S-a vorbit şi despre programe cultural-turistice care să-i vizeze pe locuitorii celor două sate locuite încă majoritar de istroromâni – Zejane şi Suşneviţa -, de un centru cultural şi, la propunerea directorului general al Muzeului „ASTRA”, prof. dr. Corneliu Bucur, de înfrăţirea unor localităţi sibiene cu satele istroromânilor. Au fost abordate în trecere şi teme politice, precum declararea istroromânilor ca minoritate românească şi, drept rezultat al acesteia, susţinerea oficială constantă din partea statului român. S-a ajuns însă la concluzia că astfel de demersuri nu pot veni decât din interiorul comunităţii şi că, în lipsa lor, îi putem susţine în continuare pe fraţii noştri din Istria prin proiecte culturale.
Filmele documentare i-au transportat pe participanţi în satele istroromâne, în mijlocul celor care vorbesc „pa vloaşki” sau „pa jeianski” (termenii folosiţi în cele două sate pentru dialectul istroromân). Prezenţi în sală, reprezentanţii comunităţii istroromâne şi-au exprimat emoţia de a se regăsi în imagini proiectate, alături de consăteni de toate vârstele. Realizat în urmă cu zece ani, filmul italienilor Duccio Pugliese şi Mauro Tonini, Cici e Ciribiri, I Romeni dell'Istria, reprezintă o plimbare simbolică prin satele istroromâne, recreând în mod fidel atmosfera specifică locului. Sunt incluse scene muzicale, dialoguri cu sătenii şi o perspectivă ştiinţifică oferită de dr. Ervino Curtis. Filmul realizat de echipa C.N.M. „ASTRA” în urma vizitei din acest an, alternează imaginea actuală a comunităţii cu un istoric al acesteia, susţinut de fotografii şi de memoria vie a localnicilor. Sunt evidenţiate căldura şi amabilitatea istroromânilor, care i-au primit pe astrişti ca pe unii de-ai lor. Costumul, dansul şi cântecul istroromân sunt proiectate pe un peisaj montan impresionant, specific Istriei. Imaginile colectate de către cameramanul Claudiu Doncuţiu au fost îmbinate după un scenariu semnat de Elena Potoroacă (cea care a coordonat proiectul Istroromânii – consolidarea şi permanentizarea valorilor şi tradiţiilor), de istoricul Lucian Robu şi de muzeograful Ovidiu Baron, montajul fiind semnat de Gabriel Mirea.
Spectacolul Zvonciarilor (clopotarilor) a adunat sute de persoane în Piaţa Mare, în faţa Primăriei. Cântecele în istroromână au fost apreciate şi aplaudate îndelung, iar acompaniamentul la acordeon şi la ţindră a fost extrem de antrenant. Costumele dansatorilor au îmbinat sobrietatea (costumul masculin) cu o coloristică vie (costumul feminin). Cântecele şi dansurile alternau cu defilarea simbolică a zvonciarilor, conduşi de către inimosul Mauro Doricici. Clopotarii au purtat un costum specific carnavalurilor organizate în Istria, cu sute de fâşii multicolore, cu o blană de oaie de care sunt agăţate clopotele şi cu un coif în vârful căruia se află un simbol solar, transmiţând seninătatea, speranţa şi bucuria.
Muzeul „ASTRA” doreşte să menţină legăturile cu comunitatea istroromână, prin susţinerea înfrăţirii unor localităţi din cele două ţări, prin realizarea sau contribuţia la realizarea Abecedarului istroromân, printr-un volum de studii despre cultura istroromână (vor fi reunite comunicările prezentate în cadrul simpozionului de la Sibiu) şi prin contribuţia la realizarea unui centru cultural istroromân.
Vernisată vineri, începând cu ora 17,00, în sala de expoziţii a Primăriei Municipiului Sibiu, expoziţia este concepută ca un demers recuperator al istoriei istroromânilor. Începută în mod simbolic cu evocarea imaginii lui Decebal şi a războaielor acestuia cu Traian, expoziţia trece imediat de la etnogeneză la primele semne ale prezenţei istroromânilor în teritoriul croat pe care puţinii supravieţuitori ai acestei comunităţi îl mai ocupă şi astăzi. Extrasele din ziare şi cărţi vechi, fotografiile şi hărţile oferă celor interesaţi numeroase detalii despre o comunitate aparent fragilă, care a trecut printr-o migraţie ce prezintă încă multe semne de întrebare, izolându-se într-o zonă montană greu accesibilă şi cu resurse puţine. Costumul popular, identificat în numeroase imagini, păstrează urma trecerii lor prin lume, influenţele româneşti combinându-se armonios cu cele din zonele prin care au trecut. Au fost prezenţi reprezentanţi ai comunităţii locale, oameni de cultură din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai Ambasadei Croaţiei, ai minorităţii croate din România şi ai Ministerului Afacerilor Externe. Vernisajul a fost animat de interpretarea a două cântece istroromâne şi de mini-recitalul naistului Radu Nechifor.
Simpozionul de sâmbătă dimineaţa a avut o participare de elită, de la care nu au lipsit cei mai reputaţi cercetători ai fenomenului istroromân. Au fost prezentate lucrări pe teme de dialectologie, istorie şi etnografie de către importante personalităţi universitare precum prof. Emil Petru Raţiu, prof. Vasile Frăţilă sau prof. Richard Sârbu. Dr. Ervino Curtis a propus realizarea unui Abecedar istroromân, carte extrem de necesară, ţinând cont de faptul că vorbitorii dialectului nu îl folosesc şi în scris, iar tinerele generaţii îl vorbesc tot mai puţin. S-a vorbit şi despre programe cultural-turistice care să-i vizeze pe locuitorii celor două sate locuite încă majoritar de istroromâni – Zejane şi Suşneviţa -, de un centru cultural şi, la propunerea directorului general al Muzeului „ASTRA”, prof. dr. Corneliu Bucur, de înfrăţirea unor localităţi sibiene cu satele istroromânilor. Au fost abordate în trecere şi teme politice, precum declararea istroromânilor ca minoritate românească şi, drept rezultat al acesteia, susţinerea oficială constantă din partea statului român. S-a ajuns însă la concluzia că astfel de demersuri nu pot veni decât din interiorul comunităţii şi că, în lipsa lor, îi putem susţine în continuare pe fraţii noştri din Istria prin proiecte culturale.
Filmele documentare i-au transportat pe participanţi în satele istroromâne, în mijlocul celor care vorbesc „pa vloaşki” sau „pa jeianski” (termenii folosiţi în cele două sate pentru dialectul istroromân). Prezenţi în sală, reprezentanţii comunităţii istroromâne şi-au exprimat emoţia de a se regăsi în imagini proiectate, alături de consăteni de toate vârstele. Realizat în urmă cu zece ani, filmul italienilor Duccio Pugliese şi Mauro Tonini, Cici e Ciribiri, I Romeni dell'Istria, reprezintă o plimbare simbolică prin satele istroromâne, recreând în mod fidel atmosfera specifică locului. Sunt incluse scene muzicale, dialoguri cu sătenii şi o perspectivă ştiinţifică oferită de dr. Ervino Curtis. Filmul realizat de echipa C.N.M. „ASTRA” în urma vizitei din acest an, alternează imaginea actuală a comunităţii cu un istoric al acesteia, susţinut de fotografii şi de memoria vie a localnicilor. Sunt evidenţiate căldura şi amabilitatea istroromânilor, care i-au primit pe astrişti ca pe unii de-ai lor. Costumul, dansul şi cântecul istroromân sunt proiectate pe un peisaj montan impresionant, specific Istriei. Imaginile colectate de către cameramanul Claudiu Doncuţiu au fost îmbinate după un scenariu semnat de Elena Potoroacă (cea care a coordonat proiectul Istroromânii – consolidarea şi permanentizarea valorilor şi tradiţiilor), de istoricul Lucian Robu şi de muzeograful Ovidiu Baron, montajul fiind semnat de Gabriel Mirea.
Spectacolul Zvonciarilor (clopotarilor) a adunat sute de persoane în Piaţa Mare, în faţa Primăriei. Cântecele în istroromână au fost apreciate şi aplaudate îndelung, iar acompaniamentul la acordeon şi la ţindră a fost extrem de antrenant. Costumele dansatorilor au îmbinat sobrietatea (costumul masculin) cu o coloristică vie (costumul feminin). Cântecele şi dansurile alternau cu defilarea simbolică a zvonciarilor, conduşi de către inimosul Mauro Doricici. Clopotarii au purtat un costum specific carnavalurilor organizate în Istria, cu sute de fâşii multicolore, cu o blană de oaie de care sunt agăţate clopotele şi cu un coif în vârful căruia se află un simbol solar, transmiţând seninătatea, speranţa şi bucuria.
Muzeul „ASTRA” doreşte să menţină legăturile cu comunitatea istroromână, prin susţinerea înfrăţirii unor localităţi din cele două ţări, prin realizarea sau contribuţia la realizarea Abecedarului istroromân, printr-un volum de studii despre cultura istroromână (vor fi reunite comunicările prezentate în cadrul simpozionului de la Sibiu) şi prin contribuţia la realizarea unui centru cultural istroromân.
Ovidiu Baron
Postări
