Un produs Blogger.

vineri, octombrie 31, 2008

Toamna în Muzeul în aer liber

Ca întotdeauna, fie vară, fie iarnă, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului îşi deschide porţile, în aşteptarea celor ce ar vrea sa guste din farmecul naturii, într-o ambianţă de poveste. Trecerea către anotimpul rece se face resimţită pe 2008_Afis_MAL_mic coroana copacilor, vizibil împuţinată, pe acoperişul caselor, pe frunţile brăzdate ale oamenilor, pe potecile din jur, pe ultimele urme de iarbă verde, ce se transformă tot mai mult într-un covor de frunze, creându-se o varietate de nuanțe, ce ilustrează prea-plinul vieții fiecăruia dintre noi. Câteva minute sau câteva ore petrecute pe aleile Muzeului în aer liber ne ajută să ne limpezim gândurile, să ne relaxăm și să ne bucurăm, contemplând un peisaj pe care natura reușește, în mod paradoxal, să-l recreeze, an de an, mai bogat și mai impresionant. Este de ajuns să acordăm o minimă atenție pentru a asculta povestea depănată de morile de vânt și reluată IMG_5661 într-un susur neîntrerupt de pârâiașul din apropiere. Povestea morilor este, de fapt, marea poveste a Muzeului, a prietenului care ne așteaptă răbdător în Dumbrava Sibiului, în acel colț discret de pădure în care puritatea naturii se îmbină cu bogăția tradiției, acolo unde satul românesc își redefinește, an de an, conturul, amintindu-ne că valorile care ne spun cu adevărat cine suntem, rămân, de secole, aproape de noi și că le putem revedea ori de câte ori avem nevoie.

IMG_5679 Fie că vă așezați pe malul lacului, privind legănarea lentă a valurilor ori un apus de soare oglindit de ape, fie că alegeți să faceți o plimbare cu trăsura, într-un ritm arhaic, pe care Muzeul îl păstrează cu sfințenie, fie că vă lăsați pașii să hoinărească la întâmplare pe alei, Dumbrava Sibiului vă poate fermeca deopotrivă. Reînnoim, așadar, această invitație în lumea patriarhală, în marele sat românesc din pădurea Dumbrava!

Iulia Silea

Calendarul evenimentelor organizate de Complexul Național Muzeal ”ASTRA” NOIEMBRIE 2008

Expoziţii de bază

  1. Din cultura şi arta popoarelor lumii, Casa Hermes, Piaţa Mică, nr. 11, sala etaj

  2. Cahle transilvănene (sec. XV – XIX), Piaţa Huet, nr. 12, subsol

Expoziţii temporare

  1. Ceramică şi broderie. Elemente de ornamentică transilvăneană, Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 21 (31 oct. - 2 dec.)

  2. Muzeul "ASTRA" – 13 proiecte ProEuropa, Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 21, Sala de conferinţe (până în decembrie)

CERCETĂRI DE TEREN

1. Repere cultural-istorice ale civilizaţiei culturale transilvane. Cercetare de teren, Valea Hârtibaciului (realizarea unei brosuri).

PROGRAMUL DE PEDAGOGIE MUZEALĂ

1. Muzeul „ASTRA” – un profesor neconvenţional (ian.– iun., oct. – 15 iun.)

PARTICIPĂRI

  1. Seminarul anual de management muzeal, Sibiu (5 – 8 nov.)

Evenimente speciale

  1. Ziua internaţinală a studentului, 17 noiembrie 2008

Iuliana Silea

Serviciul Marketing

miercuri, octombrie 29, 2008

Trei experți restauratori ai Departamentului de conservare restaurare își prezintă realizările din anul 2008.

În perioada 30.10.2008 – 01.11.2008 se desfăşoară, la Casa de Cultură din Vălenii de Munte, Sesiunea Națională de Conservare – Restaurare și Salonul de Restaurare, ediția 2008, organizată de Direcția Județeană pentru cultură și culte și patrimoniul cultural național Prahova, unde trei experți restauratori din cadrul Departamentului de cons – rest din cadrul CNM „ASTRA” Sibiu vor fi prezenți cu lucrări de restaurare a unor obiecte parținând colecțiilor din cadrul muzeului.

 

Sorin Fogarascher ,

Șef serviciu restaurare obiecte muzeale

marți, octombrie 28, 2008

EXPOZIŢIA TEMPORARĂ „CERAMICĂ ŞI BRODERIE – ELEMENTE DE ORNAMENTICĂ TRANSILVĂNEANĂ”

1. Durata desfăşurării proiectului:

31 octombrie-1 decembrie 2008

Vernisajul expoziţiei: 31 octombrie 2008, orele 13

2. Locul de desfăşurare

Casa Artelor, Sala de expoziţie, Piaţa Mică nr. 212008_Ceramica_Broderie_mic

Arta populară a saşilor este rezultatul unui îndelung proces la realizarea căruia a contribuit pe lângă talentul şi imaginaţia creatorului un număr imens de factori de ordin etnic, social şi economic. Ceramica şi broderiile, ca de altfel si celelalte meşteşuguri, sunt domenii de afirmare ale sferei artizanale având o funcţie importantă de vehiculare a valorilor artistice de la ansamblul compoziţional la motiv şi stilizarea acestuia.

Ornamentica este o sferă complexă, parte integrantă a creaţiei artistice, cu adânci semnificaţii sociale, materializată în împodobirea ambianţei cotidiene şi festive a omului. Decorul nu este un joc realizat cu scop în sine, ci o structură complexă; piesele, ornamentele şi motivele sunt semne care acţionează semiotic.

Expoziţia urmăreşte evoluţia tipologică şi ornamentica specifică culturii şi artei populare săseşti, îmbinând documente şi obiecte reprezentative de mare valoare din colecţia de ceramică, broderii şi mobilier pictat ale muzeului.

Splendidele exemplare de ceramică transilvăneană, broderie şi mobilier pictat din colecţia Muzeului ASTRA, cu formele lor originale şi cromatica lor fină constituie un fond patrimonial de mare valoare artistică şi istorică. Ele se înscriu în arta medievală a Europei, fiind în acelaşi timp simboluri de o strălucire şi o valoare fără egal, dobândite în timp şi spaţii, prin păstrarea tradiţiilor, dar mai ales în urma convieţuirii vremelnice cu celelalte etnii din Transilvania.

Prin tematica aleasă, expoziţia va urmări, pornind de la fir la ceramică şi mobilier pictat, iscusinţa şi răbdarea cu care ţăranca săsoaică a ştiut dintotdeauna să-şi împodobească „camera de paradă” cu cele mai frumoase piese decorative.18_mic

Astfel, vor fi prezentate diferite tipuri categoriale de ţesături utilizate la decorarea interiorului, ceramică de uz şi decorativă şi piese de mobilier pictat, toate ilustrând într-un tot unitar hărnicia femeii şi bunăstarea gospodăriei, constituind totodată parte a sufletului şi a sensibilităţii acesteia.

Ornamentul în sine este considerat « în popor » ca fiind de importanţă secundară, important este simbolul, elementul magico-apotropaic şi prin acesta protecţia şi forţa de apărare care se ascund în decor. Ornamentele sunt nu numai forme decorative, ci ele transmit o simbolistică proprie, care astăzi este tot mai greu de interpretat; motivele sunt tablouri magice care au un înţeles profund.

O mulţime de alte semne vegetale decorează casele şi obiectele casnice din spaţiul transilvănean şi printre acestea se află pe lângă broderii şi mobilier pictat şi vasele de lut ardeleneşti: căncee, căni de vin, farfurii şi castroane. Aceste semne sunt simboluri pline de înţelesuri, dar care astăzi sunt încadrate în cea mai mare parte doar ornamenticii, fără să se mai ţină cont de sensul mult mai profund al acestor reprezentări.

Pe ceramica transilvăneană, pe mobilierul pictat şi textile se pot observa lalele, garoafe, floarea-soarelui, mere de granat, flori şi fructe, precum şi alte compoziţii florale, reprezentate într-o formă variată de modele. 2_mic

În Evul Mediu timpuriu arta broderiei se practica în mânăstirile de călugăriţe, unde se confecţionau paramentele bisericeşti. Apar elementele cu caracter heraldic sau simbolic, dar cel mai adesea se foloseau motivele zoomorfe care se pretau cel mai bine pe pânza de in. Fiecare interpretare în parte reprezenta un simbol. Astfel, câinele simboliza credinţa, păunul şi leul – simbolurile Orientului, vulturul – puterea şi stăpânirea, şoimul – lupta şi vitejia, calul – cavalerismul, onoarea şi datoria, pelicanul – iubirea, unicornul– simbolul lui Isus, cerbul – solul lui Dumnezeu.

Ornamentica este « tocmai depozitarea tainelor colective ale fiecărei etnii ». Cu toate inerentele exprimări individuale, locale sau zonale, arta ornamentală constituie una dintre cele mai veridice modalităţi de comunicare etnoculturală şi de sistematizare colectivă a reprezentărilor din lumea înconjurătoare.

Motivele ornamentale săseşti, care au circulat de-a lungul timpului şi au fost preluate din caietele de modele, nu au fost acceptate mecanic, talentul şi inventivitatea creatorilor au exprimat interpretări originale, forme de expresie artistică privind structura suprafeţelor brodate. Ţărăncile săsoaice au avut o preferinţă deosebită pentru motive florale, astrale şi geometrice, care au fost preluate de pe ţesături şi brodate simetric pe feţele de masă, lepedee, feţe de pernă etc.

Dintre motivele astrale, steaua cu opt colţuri reprezintă un motiv des întâlnit mai ales pe ţesăturile săseşti reprezentând un motiv de bază pe feţele de pernă îndeosebi pe banda centrală, încadrată într-un romb.

Motivele florale sunt cel mai des folosite atât pe textilele decorative, cât şi pe ceramică şi mobilier pictat. Amintim laleaua, care reprezintă semnul de mândrie, ospitalitate, putere şi bucurie, rodia (mărul de granată), figurată sub formă de pomul vieţii după tipar iranian ca simbol al evoluţiei ciclice a universului, al morţii urmate de regenerare, margareta, garofiţa, trandafirul, ca simbol al bucuriei şi dragostei, bujorul, bradul, ca simbol al vieţii veşnice, al tinereţei şi al vigorii.

Motivele avimor  fe şi zoomorfe sunt reprezentate prin păun - ca simbol al fertilităţii, vrabia - ca simbol al belşugului şi rodniciei, cocoşul - ca simbol solar, porumbelul - ca simbol al dragostei, cai, cerbi, lei etc.

Cele heraldice – de exemplu vulturul bicefal stilizat, simbolizează puterea.Boderie_mic

Motivele antropomorfe sunt reprezentate prin imaginea omului, fiind redate în special figuri feminine.

Cel mai des folosit est e motivul decorativ cunoscut sub denumirea de pomul vieţii iranian sau persan (sasanidic) şi cel elenistic, fiind unul dintre miturile străvechi ale omenirii care întruchipează în formă poetică visul irealizibil al „tinereţii fără de bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte”. In legendele şi credinţele popoarelor, acest mit se înfăţişează sub forma unui copac ale cărui fructe minunate sau a cărei sevă sunt elixire ale vieţii. In coroana copacului sau la rădăcina lui stau păsări sau animale înfricoşătoare ce păzesc nepreţuitul tezaur.

Coordonatori proiect,

Camelia Ştefan

Karla Roşca

miercuri, octombrie 15, 2008

Întâlnire cu doamna Maria Drăgan

În data de 15 octombrie, cu prilejul Zilei Mondiale a femeilor din mediul ruralSate1 Complexul National Muzeal "ASTRA" a organizat o intalnire intre elevi ai scolii nr. 4 si ai Liceului "Andrei Saguna"din Sibiu si doamna Maria Drăgan, păstrătoare a tradiţiei satului natal, Săsăuşi. Pret de cateva ore, doamna Dragan le-a prezentat copiilor  propria colecţie de păpuşi gătite în port naţional, narându-le totodată aspecte din viata de la sat. De asemenea, dumneaei nu a scapat prilejul de a prezenta costumul traditional pe care a afirmat ca il poarta de fiecareSate4 data cu mare bucurie. Fascinati de farmecul povestitoarei, care a stiut sa exemplifice foarte bine fiecare episod cu elemente ludice, aducand in atentia copiilor personaje si momente din lumea satului, elevii prezenti si-au manifestat deschis curiozitatea si s-au implicat prin exemple din experienta propriilor familii. Astfel, au fost evocati bunici, unchi sau matusi care erau fie maestri ai cantecului si jocului popular, fie practicanti ai unor mestesuguri traditionale, precum brodatul sau tesutul la razboi. LumSate2 ea satului a fost evocata asadar intr-o multitudine de aspecte, toate ducand, direct sau indirect, catre figura femeii din mediul rural, in calitatea sa de continuatoare a traditiei, dar si de mama. Muzeograful Mihaela Arsenie-Andre, coordonatoarea evenimentului, a continuat dialogul inceput de doamna Dragan, punand accente pe anumite elemente din costumul popular si pe traditiile din mediul rural care sunt inca active. Prezent la eveniment, directorul Muzeului "ASTRA", prof. dr. Corneliu Bucur, le-a vorbit copiilor despre transmiterea traditiilor si despre respectul pe Sate3care e bine sa-l purtam femeilor din mediul rural, o categorie adeseori neglijata sau chiar uitata de-a binelea. Bunele obiceiuri civice, atitudinea de respect fata de celalalt, dar si principii generale de viata precum binele sau frumosul au fost evocate de catre domnul Bucur intr-un dialog ad-hoc cu copiii prezenti. 

vineri, octombrie 10, 2008

Săptămâna 13-19 octombrie 2008 la C.N.M. ”ASTRA”

Newsletterul săptămânii 13-19 octombrie 2008 poate fi vizualizat aici!

MEMORIA SATULUI ROMANESC

15 octombrie – Ziua Mondială a Femeilor din mediul rural

O zi de toamnă arămie. Soarele ne descântă cu razele sale mângâietoare, frunţile atât de încreţite de grijile cotidiene. Am uitat oare să savurăm şi să preţuim fiecare zi… poate ar trebui să ne oprim un moment pentru a ne aduce aminte cine suntem.

În data de 15 octombrie sărbătorim Femeia satului tradiţional românesc - Ea e viitorul, copila care se joacă în ţărâna uliţei din satul de departe, din negura atemporalităţii mitice. Ea e tânara domniţă, care în momentul trecerii pragului cununiei, îmbracă straiele tradiţiei populare moştenite de la strămoşi. Ea e Mama, cea mai caldă fiinţă, ocrotitoarea sacralităţii de suflet a familiei. Cu ochii plini de soare şi vis, Ea ţese cu mâna-I atât de iscusită la război, basmele poporului român. Acele mitice doine şi balade, pe care fluieraşul le cântă mioarelor şi doicile pruncilor. Prin blândeţe, agerime şi trudă ea reuşeşte să îmblânzească tot răul.

Frumuseţea fără de margini a creaţiei Ei artistice, lumina icoanelor pictate şi legenda ouălor încondeiate, fluiditatea ţesăturilor, fineţea trainică a căldurii lemnului şi lutului prelucrat se canalizează spre păstrarea intactă a învăţămintelor strămoşeşti şi păstrarea vie a acestei flăcări.

Stră-buna Tradiţie ne învaţă să ne închinăm în faţa sensibilităţii artistice şi profunzimii sufletului - acel suflet de femeie, binecuvântat cu harul lui Dumnezeu, fără de care, trebuie să recunoaştem că vieţile noastre ar fi mai searbede. Pe această cale

Urăm MAICII TRADITIE,

La mulţi şi sănătoşi ani!

Invitată specială a acestui eveniment, găzduit de Muzeul ASTRA, este doamnă Maria Drăgan, păstrătoare a tradiţiei satului natal Săsăuşi, jud. Sibiu. Aceasta va încânta, între orele 10-13, elevii claselor primare din cadrul Şcolii nr. 4 şi Liceului Andrei Şaguna din Sibiu, cu minunata ei colecţie de păpuşi gătite în port naţional, narându-le totodată povestea vieţii ei.

Sunteţi aşteptaţi cu drag în sala de pedagogie muzeală a sediului Muzeului ASTRA, Piaţa Mică nr.11 pentru a ne împărtăşi pasiunea pentru tradiţie.

Muzeograf,

Arsenie - Andre Mihaela

marți, octombrie 07, 2008

45 ani de la fondarea Muzeului Tehnicii Populare

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” aniversează, în acest an, 45 de ani de la fondarea Muzeului Tehnicii Populare.

Un muzeu în aer liber a fost gândit, la Sibiu, încă din anul 1940 (meritul fiind a lui R. Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, în momentul refugierii sale de la Cluj-Napoca, la Sibiu, după Dictatul de la Viena), dar proiectul său efemer devenind o realitate, abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director.Simpozion45deANi_mic

După atribuirea terenului necesar pentru organizarea expoziţiei muzeului (prin decretul Primăriei Sibiu, numărul 693 din 11 octombrie 1960), s-a trecut la realizarea propriu-zisă. Astfel, specialiştii Secţiei de etnografie şi artă populară din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au întocmit Proiectul tematic şi de organizare a Muzeului în aer liber şi au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. “Intitulat” Planul tematic şi de organizare a secţiei etnografice în aer liber din Dumbrava Sibiului, proiectul a fost pus în discuţie, în decembrie 1961. La sedinţa de lucru au participat, pe lângă specialiştii muzeului sibian (muzeografi, arhitecţi, graficieni, restauratori) şi reprezentanţi ai Academiei Române. Aceştia au dezbătut planul tematic şi profilul viitorului muzeu, care avea să se numească Muzeul Tehnicii Populare şi care cuprindea patru sectoare tematice, fiecare fiind, la rândul lor, împărţite în numeroase grupe tematice ale lemnului, lutului, metalelor, industriei textile, a vânătorii, pescuitului, agriculturii, pomiculturii, prelucrării minereurilor etc.

La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Române a vizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma să reprezinte ocupaţii, meştesuguri şi “instalaţii tehnice populare” de pe întreg teritoriul ţării, grupate pe diversitatea proceselor tradiţionale, pe genuri şi tipologii.

În luna august a aceluiaşi an, transferul terenului destinat muzeului a fost aprobat şi de Sfatul Popular al Regiunii Braşov. În 8-10 noiembrie, 1963, a avut loc o nouă şedinţă a Comisiei consultative pentru organizarea Muzeului Tehnicii Populare, cu participarea specialiştilor de la Academia Română, Muzeul Satului şi Muzeul de Artă Populară din Bucureşti, Comisia de Cultură şi Artă, specialişti în sistematizarea oraşului, avizându-se Planul de organizare pe terenul destinat viitorului muzeu.

Începând cu anul 1963, cercetarea ştiinţifică întreprinsă de specialiştii muzeului s-a desfăşurat prin expediţii pentru depistarea în teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorică sau tehnică ce urmau a fi transferate în Dumbrava Sibiului. S-au identificat: joagărul din Gura Râului (Sibiu), moara din Dăbâca (Hunedoara), uleiniţa de la Orăştioara (Hunedoara) şi piua din Rod (Sibiu). Tot în anul 1963 s-au achiziţionat primele nouă monumente: moara plutitoare din Lucăceşti, piua cu teasc de la Orăştioara, joagărul hidraulic de la Gura Râului, piua de la Tălmăcel, moara de mână de la Bumbuieşti, teascul cu berbeci de la Racoviţa, podul plutitor de la Porceşti (Turnul Roşu). În perioada 1963-1964 a fost reconstituit primul monument transferat în muzeu: moara cu aducţie inferioară (Dăbâca) din ţinutul Pădurenilor Hunedoarei, un monument datat 1848, de mare valoare etnografică. În anii următori au mai fost reconstruite: teascului de boştină din Sebeş, moara de la Munteni, joagărul cu roată mică de la Gura Râului, piua cu vâltoare de la Rod, uleiniţa din Grind (în anul 1964), moara cu ciutură de la Arcani, teascul din Racoviţa, casa podarului şi moara plutitoare din Lucăceşti (în anul 1965).

Toate aceste cercetări, transferuri şi reconstrucţii-restaurări au contribuit la definitivarea concepţiei ştiinţifice şi metodologiei activităţilor caracteristice organizării muzeului în aer liber. S-a definitivat metodologia specifică depistării monumentelor (chestionare privind instalaţiile tehnice, fişe semnal, fişe de monument, devize de demontare, transfer şi reconstrucţie), s-a trecut la realizarea unor arhive ştiinţifice inclusiv de filmare a fenomenelor populare.

În 17 octombrie 1967 Muzeul Tehnicii Populare a fost inaugurat oficial pentru publicul larg.

În perioada cuprinsă între anii 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsă prin integrarea monumentelor de arhitectură populară, acestea egalând, prin numărul exponatelor, monumentele de tehnică populară existente până atunci, muzeu devenind mai complex şi acoperind întreg domeniul civilizaţiei populare tradiţionale.

La finele anului 2007, patrimoniul muzeului în aer liber se compunea din următoarele categorii de monumente: 20 construcţii specializate cu profil ocupaţional, din principalele domenii ale civilizaţiei populare (cherhana, colibe pastorale, staul şi stâne, crame pomicole şi viticole, galerie de mină auriferă), 37 gospodării, din care: 3 cu profil pastoral, 2 agro-pastoral şi 30 cu profil meşteşugăresc, 2 ateliere meşteşugăreşti fără gospodărie anexă, 65 instalaţii de industrii populare, 3 monumente în sectorul transporturilor populare, în total 162 monumente simple şi complexe cu 342 construcţii. La acestea s-au adăugat, în anul 2008, 8 monumente.

Ca o recunoaştere a bogăţiei, diversităţii, vechimii, importanţei şi valorii acestui preţios patrimoniu de civilizaţie tradiţională (preindustrială), cu accent pe patrimoniul tehnic specific culturii populare, Comisia Naţională UNESCO pentru România a instituit şi conferit Muzeului „ASTRA”, în anul 2006, Premiului naţional UNESCO pentru patrimoniul tehnic preindustrial “Dumbrava Sibiului”, iar în anul 2007, s-a aprobat instituirea Premiului UNESCO pentru patrimoniul tehnic preindustrial, care va fi acordat de România, pe baza unei competiţii universale, bienale, odată cu premiul de 10.000 dolari SUA.

Această recunoaştere în plan valoric şi universal vine să răsplătească eforturilor făcute, timp de 45 de ani, de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA” pentru salvarea, conservarea şi valorificarea ştiinţifică şi cultural-turistică a unui patrimoniu monumental, instrumental şi obiectual, apreciat pe plan mondial, care a supravieţuit şocului civilizaţiei tehnologice moderne în România.

Ocazionat de aniversarea celor 45 de ani de la începerea organizării Muzeului Tehnici Populare, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” a pregătit şi a oferit publicului expoziţia Patrimoniul tehnic preindustrial, un brand internaţional al României promovat de Muzeul „Astra”. 45 de ani de la fondarea muzeului în aer liber. Sunt expuse unelte arhaice (tocălie, drug, făcău, răvaru, ţăst sau roată de olar „înceată”), sisteme de transport şi instalaţii tradiţionale, ce au utilizat energiile umană, animală şi cabalină, hidraulică şi eoliană, structura valorilor civilizaţiilor antică şi medievală, ce au stat la baza civilizaţiei populare româneşti. În final, expoziţia încearcă să evidenţieze motivaţia pentru care UNESCO a instituit un nou premiu internaţional, recunoscând atât importanţa muzeului sibian în cercetarea şi valorificarea patrimoniului, cât şi a felului în care acesta a devenit un brand al patrimoniului tehnic universal.

Delia Voina

muzeograf

45 DE ANI DE LA FONDAREA MUZEULUI TEHNICII POPULARE

Ministerul Culturii şi Cultelor

“Anul European al Dialogului Intercultural 2008”

Consiliul Judeţean Sibiu

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA”

Asociaţia Naţională a Muzeelor în aer liber

45 DE ANI DE LA FONDAREA MUZEULUI TEHNICII POPULARE

Sesiune naţională

9 – 10 octombrie 2008

Sibiu

Simpozionul aniversează cei 45 de ani trecuți de la inaugurarea Muzeului Tehnicii Populare (în 1963 a fost adus primul monument în Dumbrava Sibiului, Moara din Dăbâca). Lucrările vor avea loc atât în Dumbrava Sibiului (sala de conferințe de la Vila Diana), cât și în centrul orașului (Casa Artelor).

Va fi o sesiune de comunicari despre situatia muzeelor in aer liber din Romania. Sunt invitati directori ai celor mai importante muzee in aer liber (doamna Paula Popoiu de la Muzeul Satului din București și președinte al Asociației Muzeelor în aer liber din România, domnul Mihai Dăncuș – director al Muzeului in aer liber din Sighetu Marmației, domnul Remus Vârnav – directorul Muzeului din Negrești-Oaș, doamna Maria Borzan – directoarea Muzeului din Reghin), alaturi de reprezentanti ai MCC (doamna Lidia Ilea) si Cimec (doamna Irina Oberlander Târnoveanu). Va fi abordata in mod deosebit problema digitizarii patrimoniului muzeal, ce tine de o dorinta mai veche a muzeologilor romani de a crea o baza de date comuna, care sa ofere acces tuturor cercetatorilor, dar si celor pasionati, pur si simplu, de fenomenul muzeal.

Program:

Miercuri, 8 octombrie 2008

- sosirea participanţilor

Joi, 9 octombrie 2008

9.30 – 11.30, sala de conferinţe, Vila Diana, Muzeul în aer liber

  • prof. dr. Corneliu Ioan Bucur, 45 de ani de la fondarea Muzeului în aer liber. De la Muzeul Tehnicii Populare la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA”

  • drd. Valer Olaru, Programul „Patrimoniu în pericol” – reconstrucţiile şi restaurările din anii 2006-2008, proiectele pentru anul 2009 – prezentarea noii grupe tematice „uliţa mineritului”

  • prof. dr. Corneliu Ioan Bucur, Muzeul „ASTRA” – 12 proiecte ProEuropa

  • Adriana Avram, Proiectul de finanţare a Centrului pentru conservarea, restaurarea şi valorificarea patrimoniului

  • drd. Mirela Creţu, „Tezaure umane vii” – program naţional, recunoscut pe plan internaţional, pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial

  • prof. dr. Corneliu Ioan Bucur, Prezentări de carte:

      • Muzeul Civilizaţie Populare Tradiţionale „ASTRA”. Catalog

      • Patrimoniu tehnic (preindustrial) din România

11.45 – deplasarea deplasarea spre Casa Artelor

12.30, Casa Artelor, sala de expoziţie

  • prof. dr. Corneliu Ioan Bucur, prezentarea expoziţiei aniversare, 45 de ani de la fondarea Muzeului în aer liber. Patrimoniu Tehnic Preindustrial. Un brand internaţional al României promovat de Muzeul "ASTRA"

  • IPS Dr. Laurenţiu Streza, Cuvânt de binecuvântare din partea Mitropoliei Ardealului,

  • Ioana Lidia Ilea, consilier, Ministerul Culturii şi Cultelor, Cuvânt de omagiere din partea Ministerului Culturii şi Cultelor

  • Martin Bottesch, preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, Cuvânt de omagiere din partea Consiliului Judeţean Sibiu

  • Dr. Paula Popoiu, director Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Muzeelor în aer liber, Cuvânt de omagiere

  • Prof. univ. dr. Ilie Moise; Cuvânt de omagiere din partea Academiei Române, Institutul de cercetări Socio-Umane Sibiu şi Universitatea “Lucian Blaga”

16.30 – 19.00, sala de conferinţe, Vila Diana, Muzeul în aer liber

  • Discutarea Proiectului repertorierii digitale a patrimoniului monumental şi instrumental deţinut de muzeele în aer liber, în cadrul celor trei categorii distincte:

      • monumente de tehnică populară (coordonator: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA");

      • monumente de arhitectură populară - laice şi ecleziastice (coordonator Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”);

  • Propunerea extinderii la nivel european a Proiectului repertorierii monumentelor de arhitectură şi tehnică populară din toate muzeele în aer liber din Europa;

  • Discutarea strategiei de promovarea a imaginii muzeelor în aer liber prin site-urile instituţiilor şi prin editarea unui nou pliant al reţelei naţionale a muzeelor în aer liber (cu valoare comercial-turistică);

  • Prezentarea Filmului Muzeul “ASTRA” 2007. Sibiu Capitală Culturală Europeană

19.30 – Cina

Vineri, 10 octombrie 2008

10.00 – vizitarea muzeului sau desfăşurarea şedinţei se vor organiza în funcţie de condiţiile meteo

  • Vizitarea Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA” şi prezentarea realizărilor din anii 2006-2008. Discutarea celor mai noi grupe tematice în organizare:

  • Vânătoarea tradiţională

  • Mineritul şi pietrăritul

  • Sectorul pomiviticol

14.00 – Masa de prânz

  • Adunarea generală a Asociaţiei Muzeelor în aer liber

joi, octombrie 02, 2008

video

miercuri, octombrie 01, 2008

Calendarul evenimentelor organizate de Complexul Naţional Muzeal ”ASTRA” - Octombrie 2008

Expoziţii de bază

  1. Din cultura şi arta popoarelor lumii, Casa Hermes, Piaţa Mică, nr. 11, sala etaj

  2. Cahle transilvănene (sec. XV – XIX), Piaţa Huet, nr. 12, subsol

Expoziţii temporare

  1. Ornamente decorative pe ceramica şi broderia săsească , Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 21 (22 oct. - 1 dec.)

  2. Batik. Textile tradiţionale din Indonezia, Casa Hermes, Piaţa Mică, nr. 11, sala subsol (până la 15 octombrie)

  3. Patrimoniul tehnic preindustrial un sistem de valori omologat de UNESCO, Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 21 (până la 15 octombrie)

Programul „Anul European al Dialogului Intercultural”

  1. Simpozion Naţional. 45 de ani de la fondarea muzeului tehnicii populare.

9 - 10 octombrie

  1. Repere cultural-istorice ale civilizaţiei multiculturale transilvane. Cercetare de teren, Valea Hârtibaciului

  2. Importanţa programului de pedagogie muzeală în cadrul învăţământului primar

5 octombrie

Programul „Tezaure Umane Vii”

  1. Colocviile Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. 29- 31 octombrie

Programul de Pedagogie Muzeală

  1. Muzeul „ASTRA” – un profesor neconvenţional ianuarie – iunie, octombrie – 15 iunie

Evenimente speciale

  1. Ziua internaţinală a persoanelor vârstnice, 1 octombrie 2008

  2. Ziua internaţională a educaţiei - Importanţa programului de pedagogie muzeală în cadrul învăţământului primar, 5 octombrie 2008

  3. Ziua mondială a femeilor din mediul rural, 15 octombrie 2008

  4. Ziua armatei, 25 octombrie 2008

Iuliana Silea

Serviciul Marketing

Intrare liberă pentru persoanele în vârstă, de ziua lor

Pe data de 1 octombrie, cu ocazia Zilei internationale a persoanelor varstnice, Complexul National Muzeal ”ASTRA” ofera tuturor persoanelor care au depasit varsta de 60 de ani, posibilitatea unei vizite gratuite in oricare dintre unitatile sale muzeale (Muzeul in aer liber, Muzeul de etnografie universala ”Franz Binder”, Muzeul de etnografie saseasca ”Emil Sigerus”), inclusiv in expozitiile temporare de la ”Casa Artelor” si ”Casa Hermes”. Alaturam acestei oferte urarea calduroasa de La multi ani!


Director General,
Prof. Dr. Corneliu Bucur

Administrare

Statistici (Vizitatori unici)

  ©Template by Dicas Blogger.

TOP