Un produs Blogger.

marți, octombrie 07, 2008

45 ani de la fondarea Muzeului Tehnicii Populare

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” aniversează, în acest an, 45 de ani de la fondarea Muzeului Tehnicii Populare.

Un muzeu în aer liber a fost gândit, la Sibiu, încă din anul 1940 (meritul fiind a lui R. Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, în momentul refugierii sale de la Cluj-Napoca, la Sibiu, după Dictatul de la Viena), dar proiectul său efemer devenind o realitate, abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director.Simpozion45deANi_mic

După atribuirea terenului necesar pentru organizarea expoziţiei muzeului (prin decretul Primăriei Sibiu, numărul 693 din 11 octombrie 1960), s-a trecut la realizarea propriu-zisă. Astfel, specialiştii Secţiei de etnografie şi artă populară din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au întocmit Proiectul tematic şi de organizare a Muzeului în aer liber şi au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. “Intitulat” Planul tematic şi de organizare a secţiei etnografice în aer liber din Dumbrava Sibiului, proiectul a fost pus în discuţie, în decembrie 1961. La sedinţa de lucru au participat, pe lângă specialiştii muzeului sibian (muzeografi, arhitecţi, graficieni, restauratori) şi reprezentanţi ai Academiei Române. Aceştia au dezbătut planul tematic şi profilul viitorului muzeu, care avea să se numească Muzeul Tehnicii Populare şi care cuprindea patru sectoare tematice, fiecare fiind, la rândul lor, împărţite în numeroase grupe tematice ale lemnului, lutului, metalelor, industriei textile, a vânătorii, pescuitului, agriculturii, pomiculturii, prelucrării minereurilor etc.

La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Române a vizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma să reprezinte ocupaţii, meştesuguri şi “instalaţii tehnice populare” de pe întreg teritoriul ţării, grupate pe diversitatea proceselor tradiţionale, pe genuri şi tipologii.

În luna august a aceluiaşi an, transferul terenului destinat muzeului a fost aprobat şi de Sfatul Popular al Regiunii Braşov. În 8-10 noiembrie, 1963, a avut loc o nouă şedinţă a Comisiei consultative pentru organizarea Muzeului Tehnicii Populare, cu participarea specialiştilor de la Academia Română, Muzeul Satului şi Muzeul de Artă Populară din Bucureşti, Comisia de Cultură şi Artă, specialişti în sistematizarea oraşului, avizându-se Planul de organizare pe terenul destinat viitorului muzeu.

Începând cu anul 1963, cercetarea ştiinţifică întreprinsă de specialiştii muzeului s-a desfăşurat prin expediţii pentru depistarea în teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorică sau tehnică ce urmau a fi transferate în Dumbrava Sibiului. S-au identificat: joagărul din Gura Râului (Sibiu), moara din Dăbâca (Hunedoara), uleiniţa de la Orăştioara (Hunedoara) şi piua din Rod (Sibiu). Tot în anul 1963 s-au achiziţionat primele nouă monumente: moara plutitoare din Lucăceşti, piua cu teasc de la Orăştioara, joagărul hidraulic de la Gura Râului, piua de la Tălmăcel, moara de mână de la Bumbuieşti, teascul cu berbeci de la Racoviţa, podul plutitor de la Porceşti (Turnul Roşu). În perioada 1963-1964 a fost reconstituit primul monument transferat în muzeu: moara cu aducţie inferioară (Dăbâca) din ţinutul Pădurenilor Hunedoarei, un monument datat 1848, de mare valoare etnografică. În anii următori au mai fost reconstruite: teascului de boştină din Sebeş, moara de la Munteni, joagărul cu roată mică de la Gura Râului, piua cu vâltoare de la Rod, uleiniţa din Grind (în anul 1964), moara cu ciutură de la Arcani, teascul din Racoviţa, casa podarului şi moara plutitoare din Lucăceşti (în anul 1965).

Toate aceste cercetări, transferuri şi reconstrucţii-restaurări au contribuit la definitivarea concepţiei ştiinţifice şi metodologiei activităţilor caracteristice organizării muzeului în aer liber. S-a definitivat metodologia specifică depistării monumentelor (chestionare privind instalaţiile tehnice, fişe semnal, fişe de monument, devize de demontare, transfer şi reconstrucţie), s-a trecut la realizarea unor arhive ştiinţifice inclusiv de filmare a fenomenelor populare.

În 17 octombrie 1967 Muzeul Tehnicii Populare a fost inaugurat oficial pentru publicul larg.

În perioada cuprinsă între anii 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsă prin integrarea monumentelor de arhitectură populară, acestea egalând, prin numărul exponatelor, monumentele de tehnică populară existente până atunci, muzeu devenind mai complex şi acoperind întreg domeniul civilizaţiei populare tradiţionale.

La finele anului 2007, patrimoniul muzeului în aer liber se compunea din următoarele categorii de monumente: 20 construcţii specializate cu profil ocupaţional, din principalele domenii ale civilizaţiei populare (cherhana, colibe pastorale, staul şi stâne, crame pomicole şi viticole, galerie de mină auriferă), 37 gospodării, din care: 3 cu profil pastoral, 2 agro-pastoral şi 30 cu profil meşteşugăresc, 2 ateliere meşteşugăreşti fără gospodărie anexă, 65 instalaţii de industrii populare, 3 monumente în sectorul transporturilor populare, în total 162 monumente simple şi complexe cu 342 construcţii. La acestea s-au adăugat, în anul 2008, 8 monumente.

Ca o recunoaştere a bogăţiei, diversităţii, vechimii, importanţei şi valorii acestui preţios patrimoniu de civilizaţie tradiţională (preindustrială), cu accent pe patrimoniul tehnic specific culturii populare, Comisia Naţională UNESCO pentru România a instituit şi conferit Muzeului „ASTRA”, în anul 2006, Premiului naţional UNESCO pentru patrimoniul tehnic preindustrial “Dumbrava Sibiului”, iar în anul 2007, s-a aprobat instituirea Premiului UNESCO pentru patrimoniul tehnic preindustrial, care va fi acordat de România, pe baza unei competiţii universale, bienale, odată cu premiul de 10.000 dolari SUA.

Această recunoaştere în plan valoric şi universal vine să răsplătească eforturilor făcute, timp de 45 de ani, de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA” pentru salvarea, conservarea şi valorificarea ştiinţifică şi cultural-turistică a unui patrimoniu monumental, instrumental şi obiectual, apreciat pe plan mondial, care a supravieţuit şocului civilizaţiei tehnologice moderne în România.

Ocazionat de aniversarea celor 45 de ani de la începerea organizării Muzeului Tehnici Populare, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” a pregătit şi a oferit publicului expoziţia Patrimoniul tehnic preindustrial, un brand internaţional al României promovat de Muzeul „Astra”. 45 de ani de la fondarea muzeului în aer liber. Sunt expuse unelte arhaice (tocălie, drug, făcău, răvaru, ţăst sau roată de olar „înceată”), sisteme de transport şi instalaţii tradiţionale, ce au utilizat energiile umană, animală şi cabalină, hidraulică şi eoliană, structura valorilor civilizaţiilor antică şi medievală, ce au stat la baza civilizaţiei populare româneşti. În final, expoziţia încearcă să evidenţieze motivaţia pentru care UNESCO a instituit un nou premiu internaţional, recunoscând atât importanţa muzeului sibian în cercetarea şi valorificarea patrimoniului, cât şi a felului în care acesta a devenit un brand al patrimoniului tehnic universal.

Delia Voina

muzeograf

1 Comentáriu:

George spunea...

Cred ca tinerii din ziua de astazi ar trebui sa puna mai mare accent pe pastrarea valorilor nationale.
Aceasta se poate realiza intr-un fel prin amintirea acestor valori cu ajutorul muzeelor.
Muzeul Universitatii Politehnica Bucuresti a fost realizat de catre studentii universitatii publicat temporar la adresa
http://muzeuupb.uuuq.com.
Pentru sugestii de imbunatatire a site-ului care este doar o macheta puteti scrie un mesaj catre administratorii site-ului in formularul de
Contact multumim pentru ajutor.

Trimiteți un comentariu

Administrare

Statistici (Vizitatori unici)

  ©Template by Dicas Blogger.

TOP