Elogiu bicicletelor...

Paradoxalul echilibru si subțirimea roților. Fragilitatea spițelor și țesătura lor inexactă pentru suportul rotirii, circumferința. Briatanicul lor discurs istoric si mântuirea fiecărei rapidități prin slujirea lor...

Bicicletele nu sânt ființe dar o pot primi pe a omului. Bicicletele sânt simple și curate, sânt cel mai simplu mijloc de transport în comunul proprietății omului. Bicicletetele, aproape întotdeauna duc singurătate. Bicicletele sânt refuzate pe ploaie chiar dacă, prin graba ploii, sânt cele mai potrivite pentru scurtarea relativă a distanței spre refugiu.

Bicicletele par a avea și un cod matematic, funcție de rotirile roților. Dacă discul pedalier se rotește o dată, discul dințat al roții din spate se rotește de mai multe ori, iar aici, forța de tractare și forța de frecare compun discursul aderenței producând acceptul și, respectiv, refuzul forțelor amintite într-o conjugare limită pentru ca să fie produsă înnaintarea.

Bicicletele se pot și opri, au frâne. Bicicletele, mai întodeauna, sânt rezemate... de garduri, de copaci, de bănci, de semafoare, de timpuri, de anotimpuri...

Iarna nu e un anotimp al bicicletelor, cum nici ploaia o veme a lor. Iarna bicicletele se ascund în șuri, în șoproane și garaje, prin pivnițele blocurilor...

Bicicletele erau ale postașilor și ale celor care știau să țină echilibrul... cât de frumoși sânt bețivii pe biciclete și cât de slugarnice se fac acestea lor, bicicletele îi ajută să-și țină echilibrul și tot bicicletele sânt colportoarele celor mai zdravene căderi...

În orașele mari au început să fie iarăși biciclete ca și în satele mici..., pentru că numai bicicletele te pot duce dintr-unele în celălalte...

Cândva, pe lacul din Dumbravă, aș fi mers cu bicicleta..., n-ar fi fost nimic periculos dacă aș fi avut, poate ca acel Apostol, o chemare..., și în sinea mea, încredere...

Dar lacul reflectă cerul..., și uneori am impresia că pe cer, când sânt în mare grabă, îngerii folosesc biciclete... singurele mijloace nepoulante și, uneori, atât de obișnuite lor...

ionuț lăpădat, marți, nov., 25, mmviii, Dumbrava Sibiului.