ICOANA, FOTOGRAFIA DE FAMILIE, INTERIOR ...

Muzeul „ASTRA” aşteaptă venirea sărbătorilor şi în expoziţia-atelier „Icoana, fotografia de familie, interior...”, ce va fi deschisă încă de joi, 18 Decembrie 2008, în sala de conferinţă a Casei Artelor din Piaţa Mică, nr. 21.

Expoziţia este un bun pretext de întâlnire a elevilor, invitaţi la orele de pedagogie muzeală, în această ultimă săptămână de şcoală, înainte de vacanţa de sărbători, pentru provocarea organizării de expoziţie de jurnal de familie. Copiii vor veni cu fotografii de familie şi le vor panota, după propria lor gândire muzeografică.

Proiectul nostru este o întoarcerea la noi înşine, prin imaginea atât a icoanei pictate pe sticlă, cât şi prin developarea amintirilor de interior de familie.

Sunt doar câteva întrebări la care încercăm să găsim răspunsuri:

Ce reprezintă icoana în spaţiul, timpul şi gândul nostru?

Fotografia de familie este o pagină de jurnal intim, rezistent dincolo de decupajele impuse?

Care sunt legăturile de sânge dintre o icoană şi o fotografie de familie?

Cum organizează un copil propria lui expoziţie?

Cu drag Vă aşteptăm să veniţi să vizitaţi expoziţia noastră atelier, să vă amintiţi interiorul de sărbătoare...peregrinat de-a lungul timpului...

Ada Maria Popa

Din lumină lină floare...

 

Din lumină lină floare,

ca de măr şi Sărbătoare…

într-un cer ca de Crăciunu',

unde-i colb de aur bunu…

şi se face-n albu-i faur,

aripile albe zbor,

fâlfâit prin nea şi aur…

tainic, criptic, călător…

 

ionuţ lăpădat, decembrie, 9, marţi, mmviii.

Noi mergem să colindăm – spectacol de Sfântul Nicolae. Parada măștii și a costumului popular – atmosferă de sărbătoare în centrul Sibiului

De Sf. Nicolae încep colindele în satul tradițional. Colinda copiilor (Steaua) se cântă prima și începe constituirea cetelor de juni, repetițiile acestora, se confecționează măștile și costumele folosite în cadrul colindului de sărbători.

Ceata flăcăilor din Chirpăr a prezentat Jocul Lolelor , tradiție legată de sărbătoarile de iarnă, ținută de obicei în a patra zi de Crăciun. Este o combinație între teatrul folcloric al mascaților și obiceiul lolelor practicat de sași la intrarea în postul Paștelui (de Duminica Cenușii , când se spală cu cenușă vasele folosite de Paști).

Grupul folcloric Spicul din Luciu (Ialomița) a interpretat colinde antifonice (grupul de bărbați se împarte în două și cel de-al doilea preia linia melodică a ultimei silabe a primului). Au prezentat un colind de casă Cestor curți mari, un colind de fată, un colind de voinic (cu tema leului) și un colind de copil (Sub aripa cerului). Coordonatorii grupului sunt domnii învățători Anica și Mihai Casian.

Ansamblul folcoric Macoveiul din Padina (Buzău) a prezentat un program de colinde - colindul de casă, de fată și de voinic - specifice zonei lor (interferența zonei Buzăului cu cea a Brăilei – granița Bărăganului), precum și un joc de capră. Coordonatorul grupului este domnul învățător Costică Urse.

Ansamblul folcloric din Sticlăria-Scobinți (Iași) a prezentat Jocul Cerbului – un fragment din alaiul mascaților din teatrul folcoric specific zonei. Ansamblul este coordonat de d-nul Ion Hristu.

Corul Școlii Generale din Alămor – 22 de persoane – a prezentat colinde din zona lor. Coordonatorul corului este doamna învățătoare Marilena Florea. (Mirela Crețu)

Ansamblul Doruleț transilvan a prezentat un spectacol de colinde, muzică populară și dans din zona comunei Șeica Mare. Coordonatoarea ansamblului, doamna învățătoare Virginia Benghea, a acompaniat grupul la vioară, alături de fiica sa.

Parada măștii și a costumului popular a animat zona centrală a orașului, călăreții mascați atrăgând sute de privitori. Plecați din Parcul Tineretului, călăreții au rămas în Piața Mare în timpul spectacolului oferit de ansamblul Doruleț transilvan din Șeica Mare. Călăreții au pătruns apoi în Piața Mică și s-au îndreptat spre Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Intenția paradei a fost aceea de a crea o atmosferă de sărbătoare, dând startul colindului din Sibiu. Parada a fost animată de către o trupă de mici toboșari. (Ovidiu Baron)

Decembrie, Undrea, Luna lui Cojoc

Prima lună a iernii îi obligă pe gospodari să-şi rânduiască rezervele din pivniţe. Frigul reduce activităţile pe afară, însă animalele trebuie bine îngrijite şi apărate ca să treacă fără pagube sezonul rece. Aceasta înseamnă şi respectarea unor interdicţii simbolice de sărbători. Tradiţia populară consideră această lună definitorie pentru întreaga iarnă şi chiar pentru anul următor, de aceea se urmăresc cu atenţie anumite semne care pot ajuta la prevederea vremii. Astfel, gerul la începutul lunii înseamnă că vor urma 10 săptămâni asemenea. Dar gerul şi neaua sunt de bun augur prevestind un an mănos cu spor la grâne. Prea multa ninsoare va însemna şi un Cireşar (iunie) ploios aşa cum gerul sec însă, aduce o vară secetoasă ceea ce va crea probleme recoltei de porumb. Vremea domoală înseamnă Paşti friguroase şi o vară ploioasă. Luna decembrie, definind iarna, este ca o cumpănă pentru vara viitoare. Comportamentul animalelor de asemenea dă indicii asupra vremii: dacă porcii mănâncă, mult va fi timp senin iar prezenţa animalelor sălbatice aproape de sat, înseamnă o iarnă grea.

Oamenii petrec mai mult timp în casă, copii fiind acum în centrul preocupărilor familiei şi evident cei mai fericiţi beneficiari ai sărbătorilor lunii. Dacă în prima zi, închinată Sf. Naum cel învăţat, sunt puşi să studieze “ca să se facă deştepţi”, în celelalte sărbătorilor vor avea roluri în desfăşurarea obiceiurilor tradiţionale şi vor fi recompensaţi cu daruri ( haine noi, dulciuri, jucării).

Toate practicile tradiţionale magico-religioase au ca scop apărarea casei, familiei, mai ales copii şi animalelor de orice rău. (Carmina Maior)

Meisteradvent 2008- Bad Goisen, Austria

Muzeul "ASTRA", împreună cu o echipă de creatori populari, este invitat începând cu anul 2005 să participe la Târgul de Crăciun organizat de Landul Salzkammergut şi Institutul Cultural Român din Viena, în diverse localităţi. În această iarnă Galeriile de Artă Populară vor participa împreună cu cinci creatori populari la târgul care va avea loc la Bad Goisern, localitate aflată la 65 km de oraşul Salzburg.

Vor fi prezentate spre vânzare obiecte ceramice, textile, sculpturi în lemn, podoabe din mărgele, toate specifice acestui sezon, confecţionate de: Neculai Diaconu, Codlea, Braşov; Mihaela Todoran, Salva, Bistriţa-Năsăud; Ştefan Bara, Huedin, Cluj; Pall Agoston, Corund, Harghita; Tofalvi Laszlo, Corund, Harghita.

Standul va fi completat de "arome tradiţionale": sarmale cu mămăligă şi ţuică fiartă care vor îmbia pe localnici şi pe vizitatorii veniţi din întreaga Austrie. (Ioana Luca)

Zilele „Academiei Artelor Tradiţionale din România”, o ultimă întâlnire în anul acesta

În această săptămână, în data de 12 Decembrie 2008, în Dumbrava Sibiului, Muzeul „ASTRA” organizează o ultimă întâlnire, în anul acesta, a membrilor „Academiei Artelor Tradiţionale din România”.

Cu emoţia caldă de sărbătoare, aşteptăm cu drag, sosirea oaspeţilor de onoare, dorind să nu treacă anul 2008, fără a le mai fi pentru încă o dată gazdă bună.

Unele dintre importantele deziderate ale acestei reuniuni sunt prezentarea în avant-premieră a Catalogului de colecţie „Academia Artelor Tradiţionale din România”, publicaţie mult aşteptată, pregătită de Muzeul „ASTRA”, şi, nu în ultimul rând, invitarea la expoziţia, dedicată „academiei ţăranului şi satului românesc”, care va fi vernisată în 30 Ianuarie 2009, în sala Casei Artelor, eveniment ce se anunţă, încă de pe acum, o metaforă a comuniunii întru tradiţie.

Catalogul de colecţie al „Academiei Artelor Tradiţionale din România” se doreşte a fi o prezentare a membrilor academicieni, meşteri şi creatori populari, integraţi în secţiunile artelor plastice, arte religioase, arte muzicale, arte literare, arte ludice, arte mecanice, arte culinare.

Catalogul, pe lângă repertorierea unei colecţii valoroase de „tezaure umane vii”, a unui patrimoniu imaterial demn de a fi cunoscut publicului-vizitator-cititor, iubitor de artă, mai conţine şi un discurs al imaginii, semantic coagulant.

Asemenea unui album de prezentare a unei colecţii de „bijuterii vechi de argint”, acest catalog este conceput ca un jurnal de patrimoniu imaterial oglindit într-un jurnal al patrimoniului material.

Colindându-ne inimile cu drag-ul pentru cei apropiaţi, aşteptăm sărbătorile alături de Prietenii Muzeului „ASTRA”. (Ada Maria Popa)

Expoziţia temporară – Jocul măştii (5 decembrie 2008 – 20 ianuarie 2009). Vernisaj la ora 14,00

  Acum, când sărbătorile de iarnă încep să semene din ce în ce mai mult cu cele vest europene, iar datinile şi obiceiurile noastre sunt puse la timpul trecut, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” vine cu o nouă propunere: expoziţia temporară Jocul măştilor (5 decembrie 2008 - 20 ianuarie 2009 ) găzduită în sala de expoziții de la ”Casa Artelor”.

Datinile şi obiceiurile sunt expresia fundamentală a identităţii unui popor, iar jocul măştilor are menirea de a de a reînvia, la intervale regulate de timp, miturile originare şi mai ales în preajma solstiţiului de iarnă, când un amplu spectacol cosmic are loc: moartea unui an şi naşterea unui an nou, de fapt inaugurarea unui nou ciclu temporal se produc frecvente apeluri la mască.

Jocurile cu măşti sunt adevărate cosmogonii ce regenerează timpul şi spaţiul, însă, din păcate, aceste semnificaţii sunt prea puţin cunoscute de contemporani şi considerăm necesară o astfel de expunere pentru reînvăţarea lor. Jocul măştilor este un vechi simbol al dansurilor rituale, fiind considerat un obicei păgân, care avea în trecut rol de purificare a spaţiului sătesc, dar simboliza, în acelaşi timp, şi fertilitatea. Jocul măştilor îi bucură atât pe jucători - dau frâu liber desfăşurării fanteziei, cât şi pe privitori - satisfac şi stimulează imaginaţia, iar cu prilejul sărbătorilor de Anul Nou stârnesc voia bună.

Prin aspectul, simbolul şi semnificaţia ei, masca este un „ obiect-fiinţă”, desprins de lumea realului. Masca trăieşte tumultuos, în lumea ei legea nu mai are canoane, sublimul devine grotesc, imposibilul devine posibil. Purtătorul măştii îşi pierde identitatea şi intră într-un rol care îi eliberează de tensiuni, devine liber, eliberat de reguli şi legi, iar acţiunile lui „răstoarnă” lumea, creând, pentru scurt timp, o altă lume.

Expoziţia Jocul măştilor doreşte să readucă în prim plan aceste piese de un simbolism remarcabil, fiind o simbioză între piesele aflate în colecţiile Muzeului „ASTRA” şi lucrările unor renumiţi creatori populari din zone emblematice pentru păstrarea acestui obicei precum Maramureş, Moldova, Ţara Vrancei, Dobrogea în vederea valorificării acestor piese „în oglindă”: măştile din colecţie şi creaţiile contemporane, a felului în care tradiţia acestui meşteşug se păstreză. (Simona Ghiorghieș)

Muzeograf Simona Ghiorghieş

Galeria anotimpurilor

Nou înfiinţata "Galerie a anotimpurilor" din incinta Casei Artelor vă invită, începând cu data de 2 decembrie a acestui an, să descoperiţi Iarna.

Vizitatorii Galeriilor de Artă Populară din Piaţa Mică vor avea bucuria să colinde "Galeria anotimpurilor" care abundă de icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, pictură naivă, măşti tradiţionale, jucării ecologice, mănuşi, ciorapi de lână, papuci de casă din pâslă sau lână, ornamente din ceramică sau din pănuşi de porumb, simbolica "jordiţă" de Moş Nicolae, decorată într-un mod original, cu îngeraşi din pănuşi de porumb sau cu "Moşi" în ţinuta lor tradiţională alb-roşie, toate acestea fiind confecţionate manual, cu măiestrie, de creatori populari şi artizani din întreaga ţară. Atmosfera este întregită de bradul "de Crăciun" încărcat cu podoabe tradiţionale. Scena "Naşterii Domnului", cu personaje modelate din lut de artistul Nicolae Diaconu din Codlea, personalizează Galeriile în ajunul Crăciunului. Un grup de colindători, al cărui "părinte" este tot Nicolae Diaconu, a trecut să-i colinde pe toţi cei ce vor trece pragul Galeriilor.

Indiferent de sezon, Galeriile de Artă Populară din Piaţa Mică, Nr. 21 sau din Muzeul în aer liber vin întru întâmpinarea tuturor iubitorilor de tradiţie şi de frumos, de autentic şi de original, oferindu-le o gamă variată de produse de artă populară şi de inspiraţie tradiţională, pentru toate vârstele, gusturile şi "buzunarele".

Cu atât mai mult, în perioada premergătoare Sărbătorilor de iarnă, aceste expoziţii cu vânzare dezvăluie o lume desprinsă, parcă, din poveste, o lume în care personaje mitologice şi obiecte ritualice au rolul să reînvie atmosfera sacră a Sărbătorii Naşterii lui Iisus, să încânte pe vizitatori şi să ducă celor dragi, un dar pentru fiecare.

De asemenea, şi Librăria CNM "ASTRA" vine cu o gamă variată de oferte, prezentând ultimele tipărituri ale "ASTRA Museum", CD-uri cu muzică populară de calitate, marca "Fundaţia Alexandru Tzigara Samurcas", dar şi publicaţii specifice acestei perioade, printre care, cărţi poştale de sezon, albume, cataloage, ghiduri.

Varietatea şi abundenţa obiectelor expuse spre vânzare, în oricare unitate comercială (sau casierie) a CNM "ASTRA" vă oferă cel mai, potrivit autentic şi inspirat cadou de Sărbători.

Aşadar, vă aşteptăm să ne “colindaţi”, şi în acest an, începând cu 2 decembrie!

 

 

 

CNM "ASTRA". Galeriile de Artă Populară

Copiii Părintelui…

Într-un sat, undeva, prin Moldova, un copil era trist că pe Tatăl lui, care era preot, îl împarte cu alţi copii… avea şapte ani şi era puţin gelos. Pe tatăl lui nu-l avea, cum alţi copii îl aveau pe tatăl lor… Tatăl lui era părintele tuturor… şi timpul i se împărţea pentru toţi ai satului…

Şansa că era copilul Părintelui, mai târziu o socotise…

Am rămas mereu cu gândul la această relatare, deşi nu sânt fiul vreunui preot dar am avut şansa de a trăi lângă preoţi, încă de mic…

Aşa l-am înţeles şi pe Virgil, copilul despre care am scris mai sus.

Copiii Părintelui, oricare ar fi el, se hrănesc, în copilărie, cu prescuri şi se joacă prin biserici - mai ales când sânt mici – în timpul slujbelor, aici se simt ca acasă pentru că acolo este Tatăl lor şi mama lor şi au toată siguranţa.

Copiii Părintelui sânt frumoşi pentru că îl primesc pe Hristos atât de mereu, iar la masă când se pun mănâncă hrană binecuvântată. Cel puţin unul dintre copiii Părintelui devine Părinte…

Copiii Părintelui de multe ori când sânt bolnavi nu-l au fizic pe Tatăl lor aproape, el fiind plecat, mai degrabă, la alţi bolnavi… Copiii Părintelui ştiu despre tatăl lor că, uneori, mereu, poate fi plecat şi că întotdeauna este sărbătoare când este cu ei acasă…

Copiii Părintelui, când cresc mari îl văd pe tatăl lor alb şi luminat la chip şi au cea mai bună siguranţă a buniciei pentru copiii lor…

În Casa Părintelui totul era altfel… chiar şi singurătatea avea un miros anume, iar merele din fructieră se ocroteau de marea linişte aşezată pe orice obiect. În casa Părintelui mereu ardea o lumină în candelă…, siguranţa luminii pentru noaptea electrică a fiecărui univers… era frumos în Casa Părintelui…

În cuier atârnă haine negre şi lungi şi la uscat sânt cămăşile albe…, clătirea şi lucrul Mamei Preotese…, iar jocul copiilor Părintelui colorează, în nuanţe, tot universul dintre alb şi negru…

ionuţ lăpadat, decembrie, 3, mmviii, Sibiu.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în Muzeul din Dumbrava Sibiului…

Anul acesta împlinindu-se două sute de ani de la naşterea mitropolitului Andrei Şaguna (1808 – 1873), Sibiul, în ultimele trei zile ale lunii Noiembrie a devenit, prin excelenţă, locul de comemorare a marelui ierarh, prilej cu care a fost invitat şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel. Fost student al Facultăţii de Teologie sibiene şi devenit eminent teolog şi om de aleasă cultură, Patriarhul Daniel a primit sâmbătă, 29 noiembrie 2008, din partea Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, titlul de Doctor Honoris Causa, în aula facultăţii amintite.

Evenimentul a strâns nume sonore ale culturii şi spiritualităţii sibiene şi nu numai care, în mare parte, înspre ceasurile din acea zi au pornit spre Răşinari, locul unde Marele Şaguna fusese, cu timp în urmă, dus pe ultimul drum.

La mausoleul cu leii înlăcrimaţi, dinaintea mormântului Marelui Andrei, Patriarhul Daniel însoţit de Mitropolitul Laurenţiu, alţi ierarhi, preoţi ardeleni şi oficialităţi s-a rugat pentru mântuirea sufletului celui dintâi mitropolit al Ardealului.

La întoarcere, răspunzând invitaţiei adresate de Domnul Corneliu Ioan Bucur, Directorul General al C.N.M. „Astra” din Sibiu, Patriarhul Daniel şi întreaga suită care-l însoţea, au intrat pe poarta Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, vizitându-l.

A fost foarte impresionat de cele văzute atât el cât şi întreaga delegaţie care-l însoţea, în ziua cu lumină ca de toamnă târzie, spunând, la plecare că va reveni în „biserica neamului românesc”…

Pe toate câte le are muzeul i le-a făcut cunoscute directorul acestuia, Domnul director Corneliu Ioan Bucur care, nu fără emoţie, i-a oferit Înaltului Ierarh câteva din publicaţiile instituţiei.

Ziua de 29 noiembrie a rămas o zi luminată pentru Dumbrava Sibiului şi muzeul de aici, Patriarhul Daniel este primul, dintre patriarhii Bisericii Ortodoxe Române, care-i trece pragul.

În cartea de onoare a Muzeului din Dumbravă, Patriarhul a scris: ”Felicitări pentru organizarea si prezentarea acestui minunat muzeu al spiritului creator si credincios, harnic si darnic din generatie in generatie si de la popor la popor!”

 

Ionuţ Lăpădat

muzeograf C.N.M. „Astra”

Parada măștilor și a costumului popular

Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” doresţe sã recreeze atmosfera tradiţională în oraşul Sibiu, acum în preajma sărbătorilor de iarnă, readucând în atenţia publicului şi a tuturor turiştilor prezenţi în cetatea sibiană, vechea tradiţie a cãlãreţilor transilvãneni, îmbinată armonios cu spiritul festiv al sezonului. 

Astfel, în 6 decembrie va fi organizată Parada mãșţilor şi a costumului popular, realizatã în colaborare cu actorii-cascadori "Dorobantii Transilvaniei" şi grupul vocal-instrumental "Dorulet Transilvan" din Şeica Mare. 

Intenţia organizatorilor este aceea de a realiza o defilare a unor personaje cu mãşti si costume populare, cãlãrind pe douãzeci de cai dresaţi, pe traseul Parcul Tineretului – Strada Filarmonicii - Piaţa Mare - Piaţa Micã - Strada Nicolae Bãlcescu - Bulevardul Victoriei - Parcul "Sub Arini" - Aleea Cãlãreţilor - Pãdurea Dumbrava - Muzeul în aer liber. Parada a fost aprobată de Primăria Municipiului Sibiu și va porni la ora 11 din Parcul Tineretului. 

Caii sunt obisnuiţi cu festivitãţile, fiind folosiţi la numeroase ceremonii în comuna Şeica Mare. De asemenea, a fost realizat un program special de dresaj, coordonat de cãtre domnul Stefan Lãtea - Brandes, cascador profesionist, fost campion de cãlãrie şi membru în Comisia Nationalã de Atestare a Cascadorilor Profesionişti din cadrul Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

Călăreții vor purta costume tradiționale românești din zona Șeica Mare, steaguri de ceremonie și măști populare românești folosite în cadrul sărbătorilor de iarnă. Atmosfera va fi completată de prezența unui grup de percuționiști (cu repertoriu de percuție arhaică), un grup vocal-instrumental și de dansatori (de peste 35 de persoane). Spectacolul propriu-zis va avea loc pe scena amenajată în Piața Mare, parada și reprezentația oferită de artiștii din Șeica Mare reprezentând doar prima parte a unui program de peste două ore.

Biroul de presă CNM „ASTRA”

Pâinea…

Un lucru bun este ca pâinea, iar un om bun este „pâinea lui Dumnezeu…”. A mânca pâine este a te hrăni, a frânge pâinea este a împărtăşi, iar celui care priimeşte îi revine Bucurie ca, deopotrivă, şi ţie.

Acolo unde mănânci pâinea bună devine acasă. Numai acasă poţi mânca pâinea bună. Bucuria pâinii este bunătatea ca şi toate darurile ei.

Mamele sânt cele care fac pâine.

Bunătatea pâinii nu stă în aburul şi dulceaţa ei ci în firea ei, în faptul de a fi pâine, dar Hristos n-a voit să răspundă ispitirii şi facă din pietre pâine deşi, mai târziu, a făcut din orice… pâine… El fiind Pâinea din cer pogorâtă…

Pâinea, gramatical poate fi – fără a cere multă îngăduinţă – şi substantiv şi adjectiv dar şi Verb…

A conjuga, zic eu, verbul Pâine în toate timpurile şi modurile, înseamnă, îmi pare mie,: a trăi toate bucuriile fărâmiturile, firmiturile şi câte mai sânt…

Iar dacă mamele sânt cele care fac pâine înseamnă că pentru ca aceasta să fie bună: lacrămile să fie curate şi limpezi ca şi surâsul simplu…

Mai rămâne ca foamea celui care-o mănâncă să fie trudită…

ionuţ lăpădat, marţi, decembrie, 2, mmviii, Sibiu.