Declaraţii de dragoste în Dumbrava Sibiului

De Dragobete, în 24 februarie, tinerii îndragostiţi sunt invitaţi sa-şi exprime sentimentele de dragoste în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Intrarea cuplurilor este gratuita (liceeni si studenti) cu o singura condiţie: aceştia sa-şi declare dragostea, reciproc. Cele mai frumoase declaraţii de dragoste vor fi rasplatite prin plimbari cu trasura.

În calendarul popular romanesc apare ca şi sarbatoare a iubirii, similara sarbatorii de împrumut, Sfantul Valentin, Dragobetele. Pe vremuri, 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primaverii, ziua cand natura se trezeşte, ursul iese din barlog şi pasarile îşi cauta cuiburi. Oamenii, în special tinerii trebuiau sa participe şi ei la bucuria naturii, sarbatorind astfel, Dragobetele (Ziua Îndragostiţilor, Cap de primavara, Logodnicul Pasarilor).
Divinitate mitologica similara lui Eros, zeul iubirii în mitologia greaca sau lui Cupidon, zeul iubirii în mitologia romana, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei. Acesta reprezinta, în opoziţie cu baba Dochia, principiul pozitiv, fiind purtatorul dragostei şi al bunei dispoziţii. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, romanii au transformat Dragobetele în protectorul iubirii.
De Dragobete, fetele şi baieţii se întalnesc pentru ca iubirea lor sa ţina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" în acesta zi. Tot în aceasta zi se fac legaminte de prietenie. Obiceiul cere ca tinerii sa schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine şi a fi iubiţi tot anul. Daca timpul este favorabil, fetele şi baieţii se aduna în cete şi merg în padure pentru a culege ghiocei, viorele şi tamaioare. Florile sunt folosite pentru farmece şi descantece în timpul anului sau sunt facute buchete şi date pe apa Tradiţia spune ca împreunarea florilor surori, vitregite de natura sa nu se întalneasca niciodata, echivala cu o fapta buna. La pranz, fetele încep sa coboare spre sat în fuga, aceasta goana fiind numita "zburatorit". Fiecare baiat urmareşte fata care îi place. Daca flacaul este iute de picior şi fetei îi place respectivul urmaritor, atunci are loc o sarutare în vazul tuturor. Sarutul reprezinta logodna ludica a celor doi, cel puţin pentru un an de zile. De multe ori astfel de logodne veneau înaintea logodnelor adevarate. Comunitatea este foarte interesata de ce se întampla în aceasta zi, deoarece astfel puteau afla la ce nunţi vor merge toamna. Dupa-amiaza are loc petrecerea, unde toata lumea, fie ca are pereche, sau nu, danseaza, canta şi se simte bine, întrucat se spune ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-şi vor mai gasi pereche tot restul anului. Femeile obişnuiesc sa atinga un barbat din alt sat, ca sa fie dragastoase tot anul. Din zapada netopita pana la Dragobete (se spunea ca e "nascuta din surasul zanelor"), fetele şi nevestele îşi fac rezerve de apa cu care se spala în anumite zile ale anului, pentru pastrarea frumuseţii. "Dragobetele saruta fetele!" – se mai aude parca şi acum, ca un ecou , îndemnul la dragoste, prin satele noastre romaneşti… (Daniela Muntean)