Salvgardarea patrimoniului cultural. Reamenajarea Muzeului de istorie "Valea Hârtibaciului" din Agnita

Într-o lume subjugată de omniprezenţa tehnologiilor, cultura populară, transmisă pe cale orală, din generaţie în generaţie, fie ea simplă sau sincretică, este grav ameninţată. Pentru a o salva de la dispariţia progresivă, mobilizarea generală este pe deplin justificată. Pornind de la această premisă, problematica abordată de-a lungul timpului de specialişti din cadrul Complexului Naţional Muzeal "ASTRA" privind salvgardarea patrimoniului cultural - material şi imaterial se argumentează prin realizări concrete, cum este cazul campaniei desfăşurate (în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu) în anul 2004 la nivelul muzeelor săteşti şi orăşeneşti din judeţul Sibiu, în vedere analizării existenţei şi stării de conservare a patrimoniului. În acest context se încadrează situaţia muzeului orăşenesc din Agnita, judeţul Sibiu.

Primăria oraşului Agnita adepus, în anul 2007, un proiect de finanţare, prinProgramul Operaţional Regional (POR), pentru reabilitarea centrului istoric, în care este cuprinsă şi restaurare clădirea Muzeului de Istorie „Valea Hârtibaciului". Un al doilea proiect urmează a fi demarat în perioada imediat următoare pentru reamenajarea spaţiului muzeal existent.

Primăria nu deţine fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile de reamenajare a spaţiilor de expunere, restaurare a pieselor, şi nici personal de specialitate pentru a putea demara un nou proiect tematic. În acest context, directorul general al Complexului Naţional Muzeal "ASTRA" prof. dr. Corneliu Ioan Bucur, a avut iniţiativa de a sprijini Primăria din Agnita, propunând un proiect de colaborare, având ca finalitate organizarea unui "nou" muzeu şi a promovarea civilizaţiei multietnice a Văii Hârtibaciului. Un prim pas a constat din salvarea de la degradarea organică a unui număr de 3 lăzi de cereale de tip Brădeni (secolul al XVI- lea) prin restaurarea acestora de către specialiştii Laboratorului Zonal de Conservare şi Restaurare al Muzeului "ASTRA".

Organizarea unui muzeu la începutul secolului XXI impune o regândire a reprezentării unei identităţi locale, a unei zone fără a fi trecute cu vederea problemele lumii contemporane. În acest sens, situaţia existentă la Agnita, starea de degradare avansată a patrimoniului muzeal şi arhitectural, nevoia de reamenajare expoziţională, ne-a creat posibilitatea de a regândi un nou concept tematic pornind de la ideea de ilustrare a identităţii culturale a Văii Hârtibaciului ca vector de expunere a civilizaţiei milenare din acest areal.

Aşezări străvechi, cu minunate tradiţii, satele din zona Văii Hârtibaciului adăpostesc certe dovezi de viaţă şi cultură, încă din cele mai vechi timpuri. Mărturiile etnografice transmise până în zilele noastre completează documentele arheologice şi istorice locale, putând oferii vizitatorului nu numai o imagine despre locuitorii acestor meleaguri, ci şi un deosebit prilej de contemplare şi satisfacţie artistică. Sunt numai câteva din considerentele care fundamentează necesitatea transformării profilului muzeului din Agnita, din istoric în etno-cultural. Acest deziderat implică în plan ştiinţific, nevoia unei cercetări interdisciplinare socio – etnografice interetnice în zonă - neexploatată îndeajuns, iar în plan muzeistic organizarea unui nou muzeu în care să fie reprezentate aceste fapte de cultură prin metode şi mijloace muzeo-tehnice moderne, care să propulseze la un înalt nivel interesul asupra acestei zone, care deşise află în centrul geografic al ţării, este extrem de izolată.

Camelia Ştefan, Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus"