Un produs Blogger.

marți, februarie 24, 2009

Valori ale artei populare maghiare din zona Clujului primite în Academia Artelor Tradiţionale din România

foto 1 patul de parada din camera cea buna    În zilele de 17 şi 18 februarie 2009, o echipă de specialişti din cadrul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”,  însoţită de colegii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Cluj, au efectuat o cercetare de teren în localitatea Viştea din judeţul Cluj, în scopul identificării meşterilor de etnie maghiară care mai practică, astăzi, arta confecţionării porturilor populare autentice, în tehnica brodării cu mărgele.                                                     foto 2peretele cu farfurii multicolore                       
     Prima noastră gazdă a fost doamna Eszter Szallos, pe care am cunoscut-o vara trecută în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, în cadrul Târgului Creatorilor Populari din România. Ne-a primit cu multă căldură şi bucurie, povestindu-ne mai întâi câte ceva despre istoria satului . Am aflat că satul Viştea, a fost atestat documentar încă din secolul al XIII-lea, a aparţinut domeniului episcopal al Gilăului, iar în hotarul localităţii au fost foto 3 EszterSzallosi alaturi de mama sa in camera cea buna descoperite numeroase vestigii arheologice din perioada neolitică. Pe aici trecea şi drumul imperial roman care lega Napoca de Porolissum. Astăzi mai locuiesc aproximativ 1.000 de persoane de etnie maghiară şi câteva familii de români. Din punct de vedere turistic, localitatea Viştea se remarcă prin excepţionalele sculpturi în piatră realizate de meşterii locali şi de frumuseţea costumelor populare ale acestei zone.                                                                                                   După incursiunea în istoria localităţii, am intrat în „camera cea bună”, aranjată în stil tradiţional, ce impresionează de la prima vedere prin fastul cu care este decorată, îndeosebi patul înalt cu perne colorate în alb şi roşu care ajung până în tavan.  Masa, foto 4 Eszter alaturi de papusile sale scaunele, dulapul de haine, blidarul numit în dialectul local Kredenz (termen preluat de la saşi), lada de zestre, laviţele, oglinda, cuierul, toate pictate pe fond alb cu motive florale bogat stilizate, în roşu, galben, portocaliu, verde, maro, completate de farfuriile şi căncee viu colorate atârnate pe perete, toate acestea încadrează armonios interiorul locuinţei. Dintre motivele florale, cele mai îndrăgite sunt: trandafirul, laleaua, garoafa, tulpinile cu frunze şi muguri, creanga de brad, ghinda, iar dintre cele  avimorfe păsările, porumbelul, păunul, şi cocoşul. Între motive, pe spaţiul rămas, sunt brodate vase cu flori, asemenea grădinilor pline de flori.
foto 5 doamna Szekey Erzebeth tinand in mana  partaua          Eszter Szallos ne-a arătat cele mai frumose costume populare, păstrate în lada de zestre, făcându-ne o adevărată demonstraţie a tipologiei acestuia. La ora actuală deţine un număr de peste 40 de porturi populare maghiare complete din zonă achiziţionate pe parcursul a 20 de ani de la femeile din sat. De la vârsta de 10 ani a învăţat de la mama şi bunica sa meşteşugul broderiei cu mărgele, dar şi cel al pictării mobilierului. Lucrează alături de mama sa, Katalina Gergely în vârstă de 62 de ani cu multă pasiune şi dăruire, broderia de pe şorţurilor şi panglicile de sărbătoare, specifice portul popular din zona Călatei.
    Nu s-a limitat doar la acest meşteşug şi a descoperit că are înclinaţii în a realiza podoabe noi si diversificate.  Multe femei din Viştea comercializează accesorii  pentru târgurile din ţară şi din Ungaria, dar folosesc o gamă redusă de produse. Eszter pune mult suflet în ceea ce creează si nu se dă învinsă de surplusul de muncă pe care îl presupune respectarea detaliilor de pe obiectele originale sau diversificarea şi înnoirea produselor. Ne-a mărturisit că în imaginaţia ei are modele pentru mulţi ani  de muncă de acum înainte.
    Sătenii îmbracă şi astăzi portul popular, duminica la biserică, de sărbători, femeile în vârstă poartă zilnic îmbrăcămintea tradiţională. Din păcate tinerii îl poartă doar cu ocazia confirmării, la Crăciun, de Paşti şi Rusalii. În Viştea sunt în prezent aproximativ patruzeci de variante de port popular, alese în funcţie de vârstă, anotimp, ocazie, reflectând gustul purtătorului.foto 6 Doamna Ibolya Barta ne arata cu mandrie pieptarul brodat
Ne-am îndreptat spre casa doamnei Erzebet Szekey în vârstă de 78 de ani, însoţiţi de doamna Eszter care a fost ghidul nostru, deoarece majoritatea localnicilor, în special femeile în vârstă nu cunosc limba română. Am găsit-o lucrând la confecţionarea unui podoabe  pentru cap  numită parta, comandată de familia unei fetiţe de 4 ani. Familia respectivă ţine foarte mult ca fiica lor să aibă asigurată din timp zestrea, în cazul în care doamna Erzebet nu mai poate lucra.
    Partaua se confecţionează din carton învelit cu pânză albă şi roşie, garnisită cu catifea, apoi cusută cu mărgele albe. În interiorul piesei se brodează cu mărgele mici iniţialele fetei şi anul confecţionării. Pe spate, se atârnă două sau trei rânduri de panglici colorate. La confirmare, fetele se îmbracă în alb, ceea ce conferă portului un fast deosebit. Doamna  Szekey lucrează de la vârsta de 16 ani, şi a confecţionat, la comandă, peste 500 de partale pentru fetele din sat şi din zona Clujului. La întrebarea noastră daca ar vrea să transmită meşteşugul mai departe, ne-a mărturisit cu lacrimi în ochi, că acesta este pe cale de dispariţie, deoarece puţine fete mai poartă la confirmare această podoabă.
Cercetarea noastră s-a încheiat la doamna Ibolya Barta, recunoscută prin meşteşugul broderiei pe pieptarele bărbăteşti şi broderiei după desen pe fustele din pânză albă, plisate mărunt numite  „muszuj” sau „bagazia” confecţionate din satin negru (sau altă nuanţă închisă), având la poale – pe dos – o tivitură lată (cca. 20 cm) din postav roşu, galben sau verde (după vârstă sau ocazie).
       Această fustă plisată mărunt, despicată în faţă, se poartă cu colţurile din faţă ridicate şi prinse la brâu sub şorţ. În faţă se leagă şorţul, în colorit divers, compus din trei foi de material industrial. Populaţia maghiară din Viştea a păstrat în propria cultură populară elemente arhaice precum şi trăsături ale stilului Renascentist din Ungaria, după cum se observă pe costumele şi broderiile din  sat. De asemenea, au păstrat funcţia complexă a hainei, aceea de a indica vârsta, sexul, profesia, condiţia materială şi naţionalitatea purtătorului. Trebuie menţionată influenţa pe care a avut-o arta populară românească şi săsească asupra celei maghiare, rezultând piese unice, bogate artistic dar şi funcţional.  
     În ziua de 20 februarie 2009 în satul Viştea, comuna Gârbău a avut loc „Spectacolul interetnic de folclor şi joc în sat”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Cluj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, cu sprijinul Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu. Astfel, dl. prof. dr. Corneliu Ioan Bucur, directorul muzeului şi preşedintele Academiei Artelor Tradiţionale din România a avut deosebita onoare de a primi în cadrul acestei „academii a satului românesc” cinci valori a  artei populare maghiare: Eszter Sallos (broderie), Gergely Katalin (broderie), Barta Ibolya (broderie), Szekey Erzsebet (broderie) şi Andras Janosne (rapsod popular).

                                                                                           Camelia Ştefan
Karla Roşca  

Posteaza un comentariu

Trimiteți un comentariu

Administrare

Statistici (Vizitatori unici)

  ©Template by Dicas Blogger.

TOP