Un produs Blogger.

miercuri, martie 25, 2009

Vacanța de primăvară în Muzeul în aer liber

ziua apei 2 În această primăvară, Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” a realizat o ofertă de vacanţă – vacanţa de primăvară (11 Aprilie – 20 Aprilie) pentru elevii şcolilor din diferite zone ale ţării. Oferta a fost conceputa sub forma unui pachet promoţional care cuprinde: cazarea la “Vila Diana”, vizitarea departamentelor Complexului Naţional Muzeal “ASTRA” (Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale”ASTRA”- Muzeul în aer liber, Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder”, Muzeul de Etnografie săsească “Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane “ASTRA”, Studioul “ASTRA film”, Galeriile de Artă). Preţul acestui pachet promoţional este de 30 lei/elev/noapte, în cazul în care grupul de elevi solicită cazarea pentru o singură noapte, unul dintre însoţitori beneficiind de cazare gratuită. Pentru grupurile care stau două sau mai multe nopţi, preţul pachetului promoţional este de 20 de lei/elev/noapte, unul dintre însoţitori beneficiind, de asemenea, de cazare gratuită. Un alt pachet este adresat grupurilor de copii care, pe lângă cazare şi vizitarea departamentelor Complexului Naţional Muzeal, doresc să desfăşoare activităţi educaţionale la Etno- Tehno-Parc (ateliere de pictură pe sticlă, ateliere de lectură, ateliere de creaţie-confecţionarea păpuşilor etc.) sau activităţi ludice-jocuri tradiţionale, accesul la instalaţiile tradiţionale care se găsesc aici, preţul unui astfel de pachet fiind (incluzându-se aici cazarea şi vizitarea departamentelor ) de 40 de lei /elev/noapte.

8 Aprilie, Ziua Internaţională a Rromilor la Muzeul ASTRA

RROMI 2009 - nr3 Miercuri, 8 aprilie 2009, în sala de conferinţe de la Casa Artelor, din Piaţa Mică nr. 21, se va inaugura o expoziţie dedicată celebrării Zilei internaţionale a rromilor. Vor putea fi admirate elemente reprezentative ale acestei etnii, de-a lungul istoriei lor. Publicul va avea prilejul de a viziona fotografii realizate în cercetarea de teren din judeţul Sibiu, din anul 2008, precum şi ocazia de a cunoaşte oamenii care au oferit informaţii preţioase, nedezvăluite în alte publicaţii de gen. Expoziția continuă programul de valorificare a tradițiilor rrome, pe care și l-a propus Muzeul ASTRA, și care are drept obiectiv esențial realizarea unui Muzeu al Rromilor la Sibiu.

Deschiderea noului sezon în Muzeul în aer liber

Muzeul în aer liber începe noul sezon în data de 19 aprilie. Programul muzeului va fi prelungit, acesta funcționând între orele 10,00 și 18,00. Accesul se va putea face și pe Aleea Elevilor, pe Poarta de la Cacova. În Săptămâna Patimilor vor fi organizate slujbele religioase în cadrul Bisericii din Bezded, acestea culminând cu slujba de Înviere. Interioarele monumentelor vor fi redeschise însă după 15 mai.

Noul număr al revistei Euphorion – la librăria Casei Artelor

Euphorion_ian_feb_2009 Noul număr al revistei culturale Euphorion este, și de aceasta dată, disponibil la librăria ”Casei Artelor”, in Piata Mică, nr. 21. Tema acestui număr (ian-feb. 2009) este Experiența PostModernă și cuprinde, în dosarul tematic, materiale semnate de Doris Mironescu, Dragoș Varga, Rodica Grigore, Ioan Radu Văcărescu ș. a. Secțiunea Interviu ne oferă un dialog cu Mircea A. Diaconu, celelalte secțiuni ale revistei cuprinzând poezie, proză, critică literară, critică de artă și traduceri. Un conținut foarte generos, ca de fiecare dată, care își așteaptă cititorii.

Noaptea Muzeelor, si in 2009 la Muzeul ASTRA

Noaptea Muzeelor3 Complexul National Muzeal ASTRA s-a inscris, si in acest an, in programul european al Noptii Muzeelor si al Zilei Internationale a Muzeelor, derulat in perioada 16-18 mai. Astfel, in data de 16 mai va fi organizata Noaptea Muzeelor, cu un program divers, ce cuprinde spectacole de dans, workshopuri (de dans, de astronomie populara, de mestesuguri traditionale etc.), spectacole folclorice, concurs de căutare a comorii, spectacol de teatru etc. La ”Casa Hermes”, Muzeul de Etnografie Universală ”Franz Binder” organizează vizite ghidate în expoziția de bază și un atelier de creativitate cu teme inspirate de cultura japoneză. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească ”Emil Sigerus” organizează, de asemenea, vizite ghidate în expoziția de cahle și un workshop. Muzeul Civilizației Noaptea Muzeelor1 Transilvane ”ASTRA” organizează vizite ghidate în expoziția Intimitatea unei colecții – colecția de icoane pictate a Muzeului ASTRA și un workshop cu tema ”Semnificația icoanei în interiorul locuinței moderne.” In 18 mai, de Ziua Internationala a Muzeelor, vor fi vernisate cateva monumente reconstruite in Dumbrava Sibiului. Atat la Noaptea Muzeelor, cat si la Ziua Internationala a Muzeelor, intrarea publicului este libera. Urmand traditia ultimilor ani, cand am avut intre 15 000 si 20 000 de vizitatori, asteptam si in acest un numar mare de vizitatori la acest eveniment.

Ziua Mondială a Apei

ziua apei 3 Ziua Mondială a Apei a fost sărbătorită, luni 23 martie, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, muzeul cu cele mai numeroase insalaţii hidraulice din România. La această manifestare au fost prezenţi peste 100 de elevi din şcolile sibiene. Pentru început elevii participanţi  au învăţat în cadrul unei lecţii deschise, susţinute de Prof. Dr. Corneliu Bucur  despre  importanţa energiei hidraulice în dezvoltarea poporului nostru. De asemenea elevilor li s-a ziua apei prezentat un film documentar intitulat „Politehnica Satului”, în care sunt prezentate mecanismele funcţionării morilor de apă şi prelucrarea materiilor prime. La pavilionul Etno Tehno Parc, copiii au avut parte de o demonstraţie a funţionării machetelor morilor de apă prezente în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. (Emanuela Cimpean)

luni, martie 23, 2009

Satul oltenesc din Dumbrava Sibiului

Casa de olar din satul Olari (cu biserica din Dretea)_mic Dumbrava Sibiului a devenit, cu adevărat, prin ampla şi intensa operaţiune culturală, începută sub cele mai bune auspicii, cu geniu şi cu o uriaşă deschidere sociologică şi antropologică (nu doar numai expozitiv etnografică) de Cornel Irimie, în anul 1962,un „loc al miracolelor”.

Aici a fost desăvârşită, în ultimii douăzeci de ani, nu doar numai o colecţie uimitoare de monumente şi sisteme tehnice care caracterizează universul civilizaţiei populare preindustriale din România, cea mai bogată şi diversă din întreaga lume, de o importanţă documentar-istorică şi etnologică pentru care UNESCO a instituit, în anul 2006, „Premiul UNESCO pentru patrimoniul tehnic preindustrial – acesta fiind fondul patrimonial esenţial al instituţiei noastre, ce-i conferă unicitate, pe plan mondial; nu numai cea mai valoroasă colecţie de gospodării şi monumente de arhitectură populară, care ilustrează, ca nici un alt muzeu din România, întreg sistemul ocupaţional (şi ca atare, şi instrumental) al poporului român şi naţionalităţilor conlocuitoare, ci în sfârşit, cel mai complet structurat sistem de manifestări cultural-artistice dedicate valorificării patrimoniului cultural material, intitulat „Tezaure Umane Vii” (după sintagma UNESCO, din anul 1989, consolidată în anii 1999 şi 2003).Casa gospodarie-atelier pentru prelucrarea parului de capra, Musculesti-Petresti_mic

Dar, mai presus de toate, aici avem reconstituită, cu o minuţiozitate şi fidelitate impresionante, identitatea etnoculturală a mai tuturor ţărilor româneşti şi într-o cuprindere de sinteză, a României însăşi: Ţara Ardealului (cu Ţara Oltului, Ţara Bârsei, a Mărginimii Sibiului, a Văii Hârtibaciului şi Podişului Secaşelor, Ţara Moţilor şi cea a Zărandului şi ceva mai la nord; Ţara Maramureşului, a Lăpuşului, şi a Oaşului şi a Bihorului, iar spre vest, a Banatului (de munte şi de câmpie), cu „ţările” Amlăjului şi Caraşului. La est, Ţara Moldovei (cu Ţara Bucovinei cu Ţara Moldovei de Jos), Ţara Vrancei (care leagă cele două Ţări Româneşti, surori), Ţara Dobrogei, iar spre vest, Ţara Munteniei (cu Buzăul, Prahova şi Bărăganul), în sfârşit, Ţara Olteniei (cu Vâlcea şi Gorjul).

Crama pomicola cu etaj, Polovragi, judetul Gorj - fatada_mic Am închis cercul, în mod voit, cu Ţara Olteniei, căci acesta este „vedeta” anului 2009, în sensul că de aici s-au achiziţionat şi transferat în anul trecut, urmând să se reconstruiască, în acest an, cele mai multe monumente de arhitectură şi tehnică populară. Între acestea, le notăm pe cele mai importante: gospodăria de pomicultor din Vlădeşti (cu o superbă casă tip culă, datată din anul 1833, pe o grindă a foişorului), o monumentală gospodărie de viticultor din Bălăneşti (casa fiind un monument istoric clasat încă din 1954), două pivniţe din Pişteştii din Deal (una acoperită cu şiţă şi alta cu vreji de viţă de vie), datând de la sf. sec. XVIII şi începutul sec. XIX, colecţie încununată cu Biserica din lemn, din Comăneşti, satul Suta, iconostasul din zid, detaşată de corpul bisericii, iar prispa deschisă, cu stâlpi sculptaţi, situată pe latura scurtă a bisericii, iar clopotniţa având o construcţie proprie şi cu o pictură murală, în stil tempera, de excepţională valoare.Crama pomicola cu etaj, Polovragi, judetul Gorj - vedere laterala_mic

Integrând toate aceste noi monumente într-un areal central al Muzeului în vecinătatea altor unităţi muzeale, aduse în anii anteriori din Oltenia, precum: moara cu 3 ciuturi din Arcani, povarna cu roată hidraulică elevatoare, din Sârbeşti, crama cu etaj din Polovragi şi crama viticolă din Bălăneşti, prin proiectul desăvârşit odată cu aducerea noilor monumente, s-a „ctitorit” (aşa a vrut Bunul Dumnezeu, căci până anul trecut, noi nu am avut premeditarea unei asemenea „construcţii” culturale), un adevărat sat în miniatură al Olteniei, având ca un „axis mundi”, bijuteria de biserică gorjeană, salvată după un incendiu care i-a distrus acoperişul i-a afectat o parte din pereţi şi mobilierul interior (suntem datori a mulţumi, şi aici, Înalt Prea Sfinţiei Sale Irineu, Mitropolitul Olteniei pentru binecuvântarea dată întru salvarea şi restaurarea acestui valoros monument al arhitecturii din lemn ecleziastic al Gorjului, cât şi arhitectului Cămui, care ne-a consiliat în alegerea şi pregătirea documentaţiei de transfer.

Gospodarie-atelier de olar, Oboga, judetul Olt_mic Pornind de aici, pe firul apei (nu al Jiului, ci al Trinkbach-ului – în traducere din germană, „râul de băut”) vom vizita „cătunele” din aval al „satului oltenesc”, aşa cum se înşiră, pe cursul râurilor şi pe coama dealurilor, satele olteneşti, in situ. Vom merge, mai întâi, să măcinăm la moara cu 6 ciuturi din Găleşoaia, de pe apa Tismanei (un unicat pe plan mondial, renăscut la viaţă, în Dumbrava Sibiului prin reconstituirea integrală a sistemului hidrotehnic şi a celor 6 roţi (ciuturi) cu ingeniosul lor sistem de ridicare a axului vertical cu roata de apă (pentru ferecarea pietrelor sau pentru întreruperea admisiei), din interiorul morii, sistem nemaiîntâlnit la nici o moară din România.

Aşezat „din jos” de aceasta, dar într-o vecinătate providenţială, ne apare complexul de industrii hidraulice din Polovragi (o moară cu două ciuturi, două piue de sumani, un ferăstrău cu circular şi polizor, toate mânate de acelaşi curs de apă). Acesta este cel mai impresionant complex de industrii ţărăneşti din Muzeul nostru, amintind de celebrele complexe de industrii medievale, aduse în sud-estul Ardealului, în sec. XIII, de călugării cistercieni aşezaţi la Cârţa la 1202. Povarna cu roata hidraulica, Sarbesti, jude'ul Gorj

Mai „de vale”, se ivesc cele două rânduri de gospodării – expresii ale genului constructor al ţăranului gorjean, din Stolojani şi Cărbuneşti, ilustrând fascinanta evoluţie structurală şi a elevaţiei, de la casa joasă cu crama în curte, la casa înaltă cu cramă integrată la parterul casei, la etaj având o prispă monumentală, ambele păstrând planimetria bicamerală străveche („la foc” şi „la sobă”) şi celebrele „vetre deschise”, cu coşurile de tiraj troncpiramidale („corlate”) şi cu întreg inventarul tradiţional, din care nu lipsesc mobilierul de rudari (mesele joase rotunde, cu scăunele rotunde cu trei picioare, lăzile de zestre) dar şi războiul de ţesut. Vecină cu ele, „peste drum”, este gospodăria de rogojinar din Văleni (de lângă Călui), cu întreg atelierul de ţesut rogojini, a cărui factură arhetipală confirmă străvechimea meşteşugului.

„De trecem podul” şi „urcăm dealul”, ajungem în „satul olarilor”. Aici găsind, deopotrivă, gospodăriile olarilor din satul Oboga de Jos, la intrarea principală în Muzeu, având chiar calitatea de monument simbol al Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra”, din satul Olari şi din oraşul Horezu, toate etalând printre cele mai arhaice cuptoare de ars oale (îngropate ori de suprafaţă) şi neîndoielnic, printre cele mai ilustre producţii de ceramică artistică smălţuită, din România).

„De cum cobori spre sat, în vale”, dai peste perechea de case (şi de gospodării( ale olarului de geniu din Găleşoaia, care a fost Vasile Roventa, cel ce-ţi ţinea, deasupra roţii de olar, „Doina” lui Eminescu, pe care o recitea „din gând”, „ca pe apă”, „de din zori şi până cu noaptea”, cum îşi amintesc urmaşii săi). Familia Haret, (nepoatele olarului) ne-a donat ambele gospodării, cea veche a părinţilor lor, datată din sex. XVIII; dar şi cea „nouă” ridicată de dânsul, după propriul proiect, după anul 1922, când, primind pământ de la Rege (pentru vitejia şi eroismul său în război), a devenit un om înstărit şi a schimbat, în totul, rânduiala întregii sale gospodării, întemeind una nouă, pentru copii săi, după cerinţele cele noi (casă cu 2 nivele, cu foişor la etajul, la care e accede pe o scară centrală monumentală, sub streaşină având o decoraţie cu trafor, o adevărată şi uimitoare dantelărie în lemn.

„Sus, sus, în deal” (căci de acolo se intră în pădure), dominând întregul sat, apare gospodăria cu atelierul de trăistar (ţesător din păr de capră), din satul Musculeşti, cu casă joasă, pe „urşi groşi (de abia îi cuprinzi) şi gospodăria de mătăsari, adusă chiar din comuna Mătăsari, amândouă având înlăuntru toate uneltele şi instalaţiile trebuincioase pentru a forma şi apoi a ţese prima, părul de capră (în război vertical) şi cea de a doua cel de borangic (într-un mic război orizontal).

Ce-i mai lipseşte „satului nostru oltenesc” din Dumbrava Sibiului, spre a se putea trăi, în îndestulare, în el? Poate doar şcoala şi cârciuma (pe care, de ne-am învrednici a le afla, le vom şi aduce, în viitor).

Aici se gată povestea noastră despre cum a fost cu putinţă, cu vrere şi putere de la Dumnezeu, acum la „sfârşitul lumii”, să păstrăm acea lume a satului moşilor şi strămoşilor noştri, dispărută sau înnoită la ea „acasă” pe măsura programului social, economic şi cultural din întreaga ţară, strângând laolaltă şi refăcând, din „fărâmituri”, în mod sugestiv, această mândră Ţară a Olteniei, dimpreună cu toate „ţările” românilor, într-o singură Ţară mare a României, în cel mai mare şi mai frumos muzeu din toată Europa, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” Sibiu.

Iară ţie, drumeţule, de ţi-o fi dor de „ăi bătrâni”, de casa părintească, de datinile strămoşeşti, de meşteşugurile şi obiceiurile de odinioară, pe care le păstrăm în sufletul sau în gândul nostru, peren, ori de sunetul boabelor ce cădeau măsurate din coşul de grăunţe în postăviţa morii, de ţi-o fi sete şi voieşti a bea o ulcică de ţuică de prună curată, ori o cupă de vin din ulcelele de lut, pătrate în crame ori în „pivniţe”, de ţi-o fi dor de o bucată coaptă sub ţăst, ori de o mămăligă fiartă în ceaun, pe vatră, nu pregeta să stăruieşti a porni şi a ajunge, aici, în muzeul din „Dumbrava cea minunată” a Sibiului, de astăzi şi a Olteniei, unde te poţi convinge şi singur, că satul tău de acasă şi-a găsit leagănul veşniciei sale aici în muzeul sibian, de faimă mondială.

Te aşteptăm cu bucuria şi ospitalitatea satului tradiţional românesc, ce-şi aşteaptă, cu sufletul plin, să-şi cuprindă pruncii risipiţi prin toată ţara, să-i întărească cu puterea anteică pe care o dobândim cu toţii, păşind cu talpa goală a piciorului pe prispa de pământ a casei natale, pe uliţele satului, în vadul morii, în mosul bisericii de lemn, în comunicare cu toate spiritele bune, protectoare ale celor ce veghează, de acolo de sus, asupra noastră, a celor „de jos”, de pe pământ.

.

Prof.dr.Corneliu Bucur

sâmbătă, martie 21, 2009

Sibiu - Cetatea poeziei, poezia Cetatii

Recitalurile poetilor Rita Chirian si Radu Vancu, vineri, 20 martie, la "Casa Artelor"





vineri, martie 20, 2009

Bisericile din Dumbravă redeschise spre rugăciune

Cele două biserici din Muzeul în aer liber vor fi redeschise spre vizitare, în zilele de sâmbătă si duminică. Monumente reprezentative pentru muzeul sibian și pentru civilizația tradițională românească, în general, Biserica din Dretea (Cluj) și cea din Bezded (Sălaj) oferă, pe lângă programul religios prilejuit de sărbătorile de peste an, și prilejul unei bucurii spirituale extraordinare pentru iubitorii arhitecturii populare, ai picturii murale etc. Biserica din Dretea le prezintă vizitatorilor chiar scenele Patimilor lui Hristos, creație artistică impresionantă, ce îndeamnă la smerenie și meditație în această perioadă a Postului Mare. Biserica din Dretea, o adevarata „capelă sixtină a bisericilor de lemn româneşti”, va avea deschise porţile pentru rugaciune, pentru reculegere şi, nu în ultimul rând, pentru a sensibiliza, prin pictura interioara care ilustrează credinţa puternică a străbunilor, orice suflet „întârtat” în această perioadă de purificare sufletească. Vor fi puse la dispoziţia credincioşilor şi cele două armonici de vederi cu monumentele de cult din muzeu. La biserica din Bezded, în fiecare zi de joi va avea loc taina Sf. Maslu, la orele 16 30, iar sâmbăta şi duminica începând cu ora 9, 30, se va oficia Sf. Liturghie. Fiecare troiţă din muzeu îi aşteaptă pe cei care doresc să se închine, să aducă prinos de recunoştinţă fată de Dumnezeu, să înalţe o rugăciune. Ce poate fi mai frumos decât un scurt pelerinaj în Muzeul din Dumbrava Sibiului, într-un colţ de rai, unde cultura tradiţională neschimbată de veacuri te înconjoară? (Ciprian Ștefan)

Ziua Internațională a Poeziei

Vineri, 20 martie 2009, va avea loc la sala de conferințe a ”Casei Artelor” din Sibiu, Piața Mică, nr. 21, o întâlnire cu tema Sibiu – Cetatea poeziei, poezia cetății, la care sunt așteptați să participe toți cei pasionați de poezie. Invitații speciali ai manifestării sunt poeții Rita Chirian și Radu Vancu și doamna Mirela Ocinic, conferențiar la Facultatea de Litere și Arte a Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, șefa Catedrei de Limba și Literatura Română.
Autor a două volume de versuri – Epistole pentru Camelia și Biographia Litteraria – și al monografiei Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute, Radu Vancu este unul dintre cei mai apreciați poeți ai generației 2000 și un critic literar de certă valoare. Despre cel mai recent volum de poezie publicat de Radu Vancu, citim în Observator cultural, într-o cronică semnată de Șerban Axinte : ”Cel de-al doilea volum de versuri al lui Radu Vancu, Biographia litteraria, apărut în acest an la Editura Vinea, pare a trimite, prin titlu, catre o chestiune mult dezbătută în ultimii ani: reiterarea biografismului in poezie. Nu putem insa afirma ca poetul se limitează doar la aceasta tendinta ce are toate sansele sa devina un loc comun al liricii actuale. Din contra, avem de-a face cu un autor care stie sa-si „programeze“ discursul, sa-l extindă pe mai multe paliere, astfel incit biografia sa literara sa insemne in primul rind o suma de experiențe livrești sublimate într-un confesionar tulburător, hipermnezic.”
Rita Chirian a primit Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” - opera prima pentru volumul Sevraj, publicat în 2006 la Editura Vinea, volum despre care criticul literar Andrei Terian scria, în revista Cultura : ”In fond, „Sevraj“ pariază tocmai pe acest joc dublu intre îmbrățișarea voluptuoasa si corodarea lucida a clișeului. Dovada chiar trama volumului, care mixează doua istorii obișnuite: una e povestea unei fete dintr-un târg insipid de provincie care ajunge într-un alt târg insipid de provincie; cealaltă este povestea unei autoare care scrie cuminte atunci când vrea sa scandalizeze și care scandalizează atunci când vrea sa scrie cuminte. De altfel, legătura dintre cele două întâmplări o asigura chiar clișeul – mai exact, teama ca nu cumva clișeul existențial sa se transforme în clișeu literar.”
Organizator al Colocviului Național Studențesc Lucian Blaga”, autor, printre altele, al volumului Fantasticul în povestirea și nuvela românească, apărut în 2002 la Editura Imago, doamna conf. univ. dr. Mirela Ocinic este un rafinat cititor - și exeget - de poezie.
Sărbătorită în fiecare an în data de 21 martie, Ziua Internațională a Poeziei face parte din calendarul anual UNESCO. Complexul Național Muzeal ”ASTRA” a organizat în mod constant, în ultimii ani, manifestări dedicate acestei zile, prin recitaluri, concursuri de poezie sau sesiuni de comunicări științifice, astfel încât, și în anul 2009, ”Casa Artelor” este casă bună și pentru poezie. (Ovidiu Baron)

vineri, martie 13, 2009

Ziua Mondială a Apei

Muzeul ASTRA organizează în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, luni, 23 martie, începând cu ora 12,00, un workshop cu tema Monumente și instalații hidraulice în Muzeul în aer liber. Bazat pe o prezentare a mecanismelor hidraulice din patrimoniul tehnic tradiţional, workshopul va demonstra tuturor celor interesaţi importanţa energiei hidraulice și măiestria cu care a fost folosită de predecesorii noştri în existenţa de zi cu zi. Pe lângă numeroasele monumente hidraulice reproduse fidel în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ”ASTRA”, vor fi utilizate și machetele de la Etno-Tehno Parc, un excelent material demonstrativ pentru astfel de ateliere. Pregătit deja pentru sezonul estival care se apropie, în pavilionul de la Etno-Tehno Parc se va auzi din nou sunetul prietenos al morilor tradiţionale, iar muzeografii vor fi prezenţi cu toate explicaţiile necesare unei înţelegeri corecte a acestora.
22 martie a fost desemnată de Naţiunile Unite Ziua Mondială a Apei, din dorinţa de a aduce în atenţia tuturor importanţa protejării acestei resurse naturale, indispensabile vieţii. Sărbătoarea are valenţe ecologice, reprezentând și un semnal de alarmă în privinţa scăderii resurselor de apă în anumite zone de pe glob.
Pe lângă demonstraţiile practice de folosire a energiei hidraulice, muzeografii sibieni le vor vorbi celor prezenţi și despre importanţa apei în peisajul Dumbravei, iar un grup de elevi va participa la o acţiune de ecologizare a pârâului din Muzeul în aer liber. (Ovidiu Baron)

joi, martie 12, 2009

Expoziția itinerantă ”Muzeul ASTRA vine în școala ta”

Expoziția ”Muzeul ASTRA vine în școala ta” poposește, în această săptămână, la Școala Generală Nr. 25 din Valea Aurie. Ca de fiecare dată, elevilor și profesorilor li se prezintă cele mai importante valori de patrimoniu deținute de unitățile muzeale al C.N.M. ”ASTRA” și sunt provocați la o dezbatere privind activitățile cultural-educative derulate de muzeu: Programul anual de Pedagogie muzeală, derulat în două etape, prima pe parcursul anului școlar propriu-zis, cealaltă în perioada vacanței de vară, publicațiile concepute special pentru copii, precum și oportunitățile de joacă, de recreere și de instruire din cadrul Etno-Tehno Parc (acesta îmbogățindu-se, în acest an, pentru perioada estivală, cu numeroase jocuri noi). Elevilor li se propune, de asemenea, un alt fel de colaborare, constând din realizarea propriilor materiale inspirate de muzeu, care să reflecte percepția lor asupra activităților la care au participat, asupra monumentelor, precum și asupra rolului pe care muzeul îl poate avea în educația și în viața lor.

Inaugurată la începutul anului trecut, expoziția itinerantă ”Muzeul ASTRA vine în școala ta” a fost deja prezentată în peste 20 de școli generale și licee din județul Sibiu, fiind vizitată de peste 5000 de elevi și cadre didactice. Cele mai recente locații au fost Școala Generală din Șeica Mare și Grupul Școlar ”Nicolae Teclu” din Copșa Mică. (Ovidiu Baron)

sâmbătă, martie 07, 2009

Sondaj: Oferta Muzeului ASTRA

joi, martie 05, 2009

De 8 Martie, intrare gratuită pentru doamne și domnișoare la C.N.M. ASTRA

Duminică, 8 Martie, cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, doamnele și domnișoarele au intrarea liberă în toate unitățile Complexului Național Muzeal ”ASTRA” din Sibiu, atât la expozițiile permanente, cât și la cele temporare (Muzeul în aer liber – Calea Rășinari, expozițiile Din cultura și arta popoarelor lumii și Arhitectură chineză – la Muzeul de Etnografie Universală ”Franz Binder”, Piața Mică, nr. 11, Cahle Transilvănene – la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească ”Emil Sigerus”, în Piața Huet nr. 12, Reîntoarcerea la noi înșine, prin Tradiție și Vegheați de Șaguna - ”Muzeul Civilizației Transilvane ”ASTRA”, Piața Mică, nr. 21).

Biroul de Presă al C.N.M. ”ASTRA”

marți, martie 03, 2009

Calendarul evenimentelor organizate de Complexul Național Muzeal ”ASTRA” Martie 2009

I. Expoziţii de bază:

Din cultura şi arta popoarelor lumii, ”Casa Hermes”, Piaţa Mica, nr. 11 (la etaj)

Cahle transilvănene - sec. XV-XVIII (Piaţa Huet, nr. 12)

II. Expoziţii temporare:

Academia Artelor Tradiţionale din România - Reîntoarcerea la noi înşine prin arta şi tradiţie, Casa Artelor, Piaţa Mica, nr.21 (10 feb- 30 martie 2009)

Arhitectură Chineză – Muzeul Franz Binder, Piaţa Mică, nr.11 (5 martie – 10 aprilie)

III. Alte evenimente:

Marţisorul – 1 martie (Expoziţie cu vânzare la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr.21)

Ziua Internațională a Femeii – 8 martie : Workshop – pedagogie muzeală. Un cadou special pentru mama – manifestarea va avea loc in data de 6 martie (vineri)

Ziua Internațională a Poeziei - 21 martie : Sesiune de comunicări și Recital de poezie (Casa Artelor, Sala de Conferințe) – manifestare organizată vineri, 20 martie

Ziua Internațională a Apei - 22 martie : Monumente și instalații hidraulice în Muzeul în aer liber (manifestare organizată luni, 23 martie)

Lansare de carte : Catalogul Muzeului în aer liber ; Broșurile : Monumente de arhitectură populară, Calendarul Proiecte ProEuropa – ”Casa Artelor” - sala de conferințe, miercuri, 4 martie, ora 17,00

IV. Programul de pedagogie muzeală

Muzeul ”ASTRA” - un profesor neconvenţional (feb. - mai 2009)

V. Expoziţii cu vânzare

Galeriile de arta populara din Muzeul in aer liber (Dumbrava Sibiului):

Marţi - Duminica, orele 9,00-17,00

Galeria Anotimpurilor - ”Casa Artelor”, Piața Mică, nr. 21

Marţi - Duminica, orele 9,00-17,00

Librăria - ”Casa Artelor”, Piața Mică, nr. 21, orele:

Marţi - Duminica, orele 9,00-17,00

Orar de vizitare muzee:

Muzeul de Etnografie Universala ”Franz Binder” (Piaţa Mica nr. 11) şi Muzeul de Etnografie Săsească ”Emil Sigerus” (Piaţa Huet, nr. 12 şi ”Casa Artelor” - Piaţa Mică, nr. 21):

Marţi - Duminică, orele 9,00-17,00

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului:

Marţi - Duminica, orele 9,00-17,00

Luni - intrarea libera (fără vizitarea interioarelor)

Cristian Prisăcean

Responsabil Marketing

CNM ASTRA, mai aproape de o finantare de 3 200 000 de euro

In cursul saptamanii trecute Muzeul ASTRA a primit, in calitate de potential beneficiar, vizita comisiei independente de evaluare a proiectelor depuse in vederea conservarii patrimoniului cultural din Romania prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European. Inspectia muzeului in aer liber face parte din procedura complexa de evaluare a proiectelor, raportul rezultat fiind de maxima importanta pentru proiectul intocmit si depus in luna iunie a anului trecut de catre CNM ASTRA. Pana in present, proiectul “Conservarea si valorificarea patrimoniului etnografic din Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Dumbrava Sibiului” a trecut de fazele de verificare a eligibilitatii si conformitatii solicitantului si a proiectului si de faza de evaluare intreprinsa de ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, National Focal Point pentru Romania), obtinand un punctaj de 82,5 puncte din 100 posibile si situandu-se pe locul trei in clasamentul general. Cei doi evaluatori independenti, reprezentanti ai SCIH din Elvetia, au asigurat echipa de management a proiectului din cadrul CNM ASTRA de intocmirea unui raport favorabil pe baza clarificarilor aduse la fata locului, plecand de la deplina intelegere si aprobare a necesitatii investitiilor propuse.

In vederea realizarii investitiilor necesare dezvoltarii si modernizarii, CNM „ASTRA” intentioneaza sa acceseze fonduri externe nerambursabile care sa sprijine conservarea si valorificarea adecvata a patrimoniului cultural national administrat de Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale „ASTRA” din Dumbrava Sibiului. Aceste fonduri sunt reprezentate de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European, componenta Conservarea Patrimoniului Cultural European. Mecanismul Financiar al SEE constituie un program finantat de  Norvegia, Islanda si Liechtenstein pentru proiecte ce contribuie la coeziune economica  si sociala. Prin proiectul propus se vor urmari doua obiective majore. Primul obiectiv vizeaza patrimoniul mobil din Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale „ASTRA” – realizarea Centrului care sa gazduiasca patrimoniul din Muzeu, incluzand laboratoarele de restaurare si conservare activa si Centrul de pregatire al conservatorilor si restauratorilor - Centrul „ASTRA” pentru Patrimoniu. De asemenea, se urmareste restaurarea a 45 de piese din colectia de mobilier pictat. Al doilea obiectiv este centrat pe patrimoniul imobil, cuprinzand reconstructia unor monumente in cadrul Muzeului in aer liber si tratamente de conservare activa impotriva factorilor de mediu si biologici.

Centrul „ASTRA” pentru Patrimoniu este o investitie unica la nivelul muzeografiei romanesti. Cladirea, amplasata in muzeul din Dumbrava Sibiului (sectorul administrativ), va prelua functiile de depozitare a colectiilor de patrimoniu mobil ale muzeului (peste 22.000 de obiecte), pe cele de restaurare si pe cele de pregatire a personalului in domeniul conservarii patrimoniului. Centrul va fi unic nu numai prin respectarea tuturor standardelor de actualitate in domeniul depozitarii si restaurarii colectiilor, ci si prin atentia deosebita acordata aspectelor legate de respectarea mediului si de eficienta si independenta energetica prin folosirea surselor de energie regenerabila, proiectul castigand astfel prin sustenabilitate si constituindu-se intr-un exemplu de buna practica.

De asemenea, se urmareste realizarea unui schimb de experienta cu Institutul de Cercetare SINTEF din Trondheim, Norvegia, si crearea premiselor pentru initierea si dezvoltarea unei structuri asociative a muzeelor din Europa ce pastreaza si promoveaza patrimoniu mobil din lemn.

Valoarea totala a proiectului se ridica la 3.239.351 euro, contributia Muzeului ASTRA de 15,8% din valoarea totala eligibila fiind sustinuta de catre Consiliul Judetean printr-o hotarare adoptata inca de anul trecut.

In domeniul culturii, sursele de finantare extrabugetara sunt reprezentate, pentru majoritatea operatorilor culturali, de liniile de finantare anuale deschise de autoritatile centrale sau locale. Acestea sunt cu prioritate dedicate dezvoltarii de programe culturale – manifestari cultural-artistice de toate genurile - al caror beneficiar direct sa fie publicul larg. Astfel, se urmareste crearea si dezvoltarea de produse si livrarea directa catre public. Finantarea investitiilor majore neincluse in planurile minimale, dezvoltarea si perfectionarea, pe scara larga, a resurselor umane din domeniul culturii, reducerea discrepantelor la nivel de infrastructura si logistica, si chiar indeplinirea misiunii de vector al schimbarii sociale – toate acestea, desi cu un impact puternic asupra actului cultural din Romania, sunt in plan secund si necesita elaborarea de proiecte prin care sa se reuseasca atragerea de fonduri din surse suplimentare. CNM ASTRA mizeaza pe crearea si dezvoltarea structurilor interne care sa permita o cat mai buna valorificare a oportunitatii reprezentate de finantarile internationale in domeniul culturii. Astfel, plecand de la cunoasterea problemelor si nevoilor beneficiarilor din domeniul culturii, in general, si a patrimoniului cultural, in special, Complexul National Muzeal „ASTRA” a alocat resurse importante identificarii si pregatirii proiectelor pentru liniile de finantare accesibile odata cu integrarea Romaniei in UE. Problemele prioritare identificate in cadrul analizelor situationale sunt legate in primul rand de conservarea preventiva (logistica si know-how) si restaurarea patrimoniului, de infrastructura de valorificare turistica, de valorificarea stiintifica si de actualizarea, la standarde internationale, a gradului de pregatire a personalului activ in domeniul restaurarii.

Adriana Avram

Coordonator Proiecte

CNM ASTRA

MUZEUL ASTRA la Salonul Naţional al Cărţii de Etnologie Râmnicu Vâlcea

În perioada 25 – 29 martie 2009 Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea organizează, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” şi Ateneul „Meşterul Manole”, a X-a ediţie a Salonului Naţional al Cărţii de Etnologie şi o expoziţie cuprinzând producţia de carte a anului 2008.

Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” şi Editura „ASTRA MUSEUM” sunt, încă de la prima ediţie, invitate an de an spre a-şi expune ultimele apariţii editoriale.

2008 a fost un an cu realizări remarcabile pentru colectivul Editurii „ASTRA MUSEUM”, editură care funcţionează ca departament distinct al Centrului de Informare şi Documentare în Etnologie „Cornel Irimie”, din cadrul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu.

Gândită ca un element de păstrare şi cultivare a identităţii naţionale, editura se ocupă de pregătirea lucrărilor privind activitatea specialiştilor din cadrul Muzeului „ASTRA” Sibiu: monografii, cataloage, broşuri, pliante, comunicări ştiinţifice prezentate în cadrul unor sesiuni sau simpozioane proprii, lucrări de referinţă în domeniile etnografiei, antropologiei şi etnomuzeologiei, atacând problemele fundamentale cu care se confruntă muzeele din România, în special muzeele în aer liber.

Sub coordonarea ştiinţifică a prof. dr. Corneliu Bucur, în 2008 s-au pregătit editorial şi s-au tipărit un număr însemnat de publicaţii menite să contribuie la popularizarea şi valorificarea rezultatelor obţinute de colectivul de specialitate al muzeului sibian.

Publicaţiile expuse la acest Salon de carte vor fi donate Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”, pentru completarea Fondului de Carte de Etnologie „Mihai Pop”, constituit în cadrul acestei biblioteci.

Mihaela Vasilief

Bibliograf

„Arhitectură chineză” la Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, departament al Complexului Naţional Muzeal „Astra”, vă propune o nouă interesantă şi captivantă incursiune în lumea chineză prin intermediul expoziţiei temporare „Architecture Chinoise”, ce va fi vernisată joi, 5 martie 2009, ora 13, la sediul instituţiei din Piaţa Mică, nr. 11.afis China

Realizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, expoziţia reuneşte un număr de 53 de fotografii realizate de apreciatul etnolog Max Gschwend, lucrări ce prezintă arhitectura rurală a diverselor grupurilor etnice din China.

Profesorul dr. Max Gschwend (născut la 13 iulie 1916, cetăţean elveţian), a făcut studiile şi doctoratul (1945) la Universitatea din Basel. A predat cursuri privind arhitectura vernaculară şi habitatul la aceeaşi universitate şi la Şcoala Politehnică Elveţiană din Zürich (1969 – 1984). În calitate de director al Cercetătorilor casei ţărăneşti din Elveţia a efectuat cercetări ample în Elveţia (1947 – 1988) şi a coordonat publicarea seriei de lucrări Les Maisons rurale en Suisse (34 volume apărute până astăzi).

De-a lungul carierei sale impresionante , a publicat peste 250 de studii ştiinţifice privind arhitectura vernaculară, habitatul şi siturile istorice. Ca o recunoaştere a întregii sale activităţi, dr. Max Gschwend este membru de onoare al “Societé Suisse des Traditions Populaires“, al “Comité International de l’Architecture Vernaculaire ICOMOS “ şi al “Geographische Ethnologische Gesellschaft Basel“ .

Fotografiile ce alcătuiesc expoziţia reprezintă rodul cercetărilor întreprinse în Extremul Orient, în perioada 1982 – 1998 (China, Indonezia, Japonia, Coreea, Sri Lanka) şi au fost donate, cu generozitate, de autor Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti. În cadrul muzeului sibian, acestea vor putea fi admirate până la data de 10 aprilie.

Raluca Buşie, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”

Administrare

Statistici (Vizitatori unici)

  ©Template by Dicas Blogger.

TOP