În data de 1 mai, toate expozițiile din centru (Casa Hermes și Casa Artelor) vor fi închise. Vor fi deschise Galeriile de artă populară de la parterul Casei Artelor (orele 10-14), precum și Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului (10-18).
Complexul Național Muzeal ASTRA a fost înștiințat, în cursul acestei săptămâni, că a fost aprobată finanțarea proiectului Conservarea și restaurarea patrimoniului etnografic din Muzeul în aer liber – Dumbrava Sibiului. Evaluarea proiectului a durat aproape un an, trecând prin selecții succesive, de la faza de conformitate administrativă – analizată de ACIS (Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor), până la vizita evaluatorilor independenți de la SCIH - Elveția, solicitată de FMO (Financial Mechanism Office din Bruxelles).
Valoarea totală a proiectului se ridică la aproape trei milioane de Euro, valoarea grantului fiind de aproape 2,5 milioane. Restul banilor sunt suportați parțial din bugetul C.N.M. ”ASTRA”, și de către Consiliul Județean Sibiu, printr-o hotărâre adoptată în luna august a anului trecut. Contractul de finanțare urmează să se semneze la începutul lunii mai, în urma agreării finale a Planului de implementare a proiectului.
”Proiectul se va desfășura în perioada mai 2009-aprilie 2011 și are o structură complexă, cel mai important obiectiv fiind construirea Centrului ASTRA pentru patrimoniu, centru care va găzdui spațiile de depozitare pentru colecția etnografică a MCPT, care în prezent se ridică la aproximativ 22500 de obiecte, depozitate în spații improprii. Centrul ASTRA pentru patrimoniu va fi o clădire ce se va ridica la cele mai înalte standarde, atât în domeniul conservării și restaurării patrimoniului, cât și în cel al eficienței energetice. Pe lângă acestea, Centrul va găzdui Laboratoarele de Conservare-restaurare aferente, Centrul de pregătire a conservatorilor și restauratorilor (CePCoR), o bibliotecă și o sală de conferințe. De asemenea, proiectul vizează reconstrucția a șase monumente, în cadrul muzeului, precum și lucrări de conservare preventivă (hidrofugare, sistem de drenare verticală, alte tratamente). În ceea ce privește patrimoniul mobil, în cadrul proiectului vor fi restaurate 45 de piese de mobilier pictat.” a declarat Directorul General C.N.M. ASTRA, Prof. Dr. Corneliu Bucur.
Principalul beneficiar al proiectului este Departamentul de Conservare-Restaurare al C.N.M. ASTRA, condus de domnul Director-General Adjunct, Valeriu Olaru. Proiectul a fost realizat și va fi implementat, din partea Complexului Național Muzeal ASTRA, de către coordonatorul de proiecte, doamna Adriana Avram.
Ovidiu Baron
În data de 10 mai 2009, Clubul Copiilor Avrig, Liceul "Gheorghe Lazăr" Avrig alături de Consiliul Local Avrig, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu şi Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu organizează faza judeţeană a Olimpiadei “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, ajunsă la cea de-a XIV-a ediţie. Manifestarea va avea loc în incinta Liceului "Gheorghe Lazăr" din Avrig, începând cu orele 900.
Se pot înscrie tineri cu vârste cuprinse între 6-18 ani, care au deprins unul dintre meşteşugurile tradiţionale, fie în familie, de la mari creatori populari, membri ai Academiei Artelor Tradiţionale din România, fie în şcoală sau la Cluburile Copiilor şi Elevilor.
Înscrierile se pot face până la data de 5 mai a.c. la Clubul Copiilor Avrig, tel: 0269 523465 sau 0745.564094.
Numărul participanţilor la faza judeţeană este nelimitat, aceştia fiind selecţionaţi de juriul de specialitate, pentru a reprezenta Sibiul la faza naţională a Olimpiadei, care se va desfăşura în perioada 20 – 26 august 2009, în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” (Muzeul în aer liber) din Dumbrava Sibiului.
Meşteşugurile tradiţionale acceptate în concurs sunt: ţesut, brodat, cojocărit, confecţionat măşti, icoane pictate pe lemn sau sticlă, împletit papură, confecţionat podoabe, sculptură în lemn, prelucrarea şi decorarea metalelor, osului sau cornului, confecţionat instrumente muzicale.
Lucrările prezentate în concurs trebuie să respecte tradiţia locală a genului, lăsând loc şi exprimării talentului şi forţei de creaţie proprii, însă, manifestate în deplin respect pentru spiritul original al tradiţiei.
În conformitate cu Regulamentul Olimpiadei, participanţii se vor prezenta la Avrig în costumul popular specific localităţii de origine.
Atmosfera de sărbătoare va fi întregită de manifestările din cadrul Festivalul Folcloric „Moştenire din Bătrâni” ajuns, de asemenea, la cea de-a XIV-a ediţie.
Muzeograf Elena Găvan
Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”
Complexul Național Muzeal ”ASTRA” a înaintat, luna aceasta, 
Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, domnului Secretar General Șerban Ursu, Raportul de activitate pe anul 2008 al Programului ”Tezaure umane vii”, derulat în cadrul instituției ca un obiectiv major ce vizează salvgardarea valorilor apartenente patrimoniului cultural imaterial din România şi valorificarea lor prin ample manifestări culturale şi artistice în cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului. Același raport a fost expediat și Directorului General al UNESCO, domnul Koichiro Matsuura, Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, Comitetului Național Român ICOM, Ministerului Culturii și Cultelor, precum și Consiliului Județean Sibiu. Raportul trece în revistă toate activitățile înscrise în cadrul Programului ”Tezaure umane vii”, evidențiind impactul extraordinar pe care îl au acestea asupra publicului.
Programul, iniţiat încă din anul 1983, este în deplin consens cu Recomandările UNESCO şi cu textul Convenţiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003), a cunoscut şi în anul 2008 o amploare deosebită şi un succes, cu totul excepţional, în rândul publicului. Raportul scriptic este susținut și de o prezentare fotografică a Muzeului în aer liber, locul spectaculos în care se desfăşoară evenimentele sub egida “Tezaure umane vii”, muzeul transformându-se, astfel, într-un “museum vivum”, valorile patrimoniului imaterial îmbinându-se armonios cu locaţiile de excepţie ale patrimoniului material, acele peste 200 de monumente complexe de arhitectură şi civilizaţie tehnică populară care ilustrează “fascinanta sclipire a spiritului românesc”, cum a caracterizat, extrem de inspirat muzeul nostru, Domnul Terry Davis, Secretar General al Consiliului Europei, în urma vizitei întreprinse în România, la Sibiu, în anul 2007.
Muzeul „ASTRA” din Sibiu derulează, începând cu anul 1983, 
un amplu Program de încurajare şi stimulare a salvării şi prezervării active a valorilor culturii naţionale, având la bază promovarea meşteşugurilor tradiţionale (prin iniţierea Târgului Naţional anual, de Sfânta Maria). Programul a fost augmentat, după anul 1990, în baza Recomandărilor UNESCO (Paris, 1989 şi Veneţia, 1999) şi titrat cu sintagma promovată la nivel mondial de UNESCO: „Tezaure umane vii”, devenind, astăzi, un adevărat sistem naţional de salvgardare prin cercetare, consolidare, catalizare, valorificare şi transmitere către noile generaţii, a manifestărilor circumscrise patrimoniului cultural imaterial.
Păstrătorii şi continuatorii tradiţiilor, catalogaţi ca fiind tezaure umane vii, “persoane recunoscute, de către comunităţile de origine drept valori autentice, reputate în planul creaţiei şi transmiterii propriilor savoir-faire (know how) în toate domeniile de manifestare cultural tradiţioanlă, în forma sau cu mijloacele tradiţionale nealterate" (Legea Nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, M.Of. Nr. 168/ 05.03.2008).
De când şi-a asumat rolul de a promova valorile patrimoniului cultural imaterial, Muzeul „ASTRA” derulează Programul „Tezaure umane vii” cuprinzând o serie de manifestări şi instituţii într-o structură piramidală.
Programul, aplicat la scară naţională, în colaborare cu numeroase muzee etnografice şi de artă populară şi prin cooperarea directă cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, precum şi cu centrele judeţene având acelaşi profil, cuprinde: Asociaţia Creatorilor Populari din România cu departamentul special, creat recent, pentru creatorii populari cu dizabilităţi, Galeriile de artă populară, Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”, Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor din străbuni, Academia Artelor Tradiţionale din România, Târgul Naţional al Creatorilor Populari din România, Târgul Naţional de Jucării, Târgul Meşteşugarilor Rromi. (Dana Botoroagă, muzeograf)
Ziua de 23 aprilie a devenit o zi de dublă sărbătoare: în 
această zi de profundă rezonanţă creştină prin sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a fost declarată, începând cu anul 1999 şi Ziua bibliotecarului român (ziua de 23 aprilie fiind deja declarată, la iniţiativa UNESCO, „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor”).
Cu ocazia sărbătoririi acestei zile, personalul bibliotecii Centrului de Informare şi Documentare în Etnologie "Cornel Irimie", aparţinând Complexului Naţional Muzeal “ASTRA”, a adresat, prin intermediul mass-media, o invitaţie la bibliotecă pentru toţi cititorii interesaţi de modul în care se organizează biblioteca şi ce reprezintă profesia de bibliotecar în zilele noastre, prin oferirea acestor informaţii de către personalul de specialitate.
Răspunzând invitaţiei, două clase a III-a de la Şcoala nr. 4 din Sibiu, însoţite de învăţătoarele Mihaela Dragomir şi Balaban Anca, au vizitat biblioteca (depozitul şi sala de lectură) iar personalul de specialitate, format din bibliotecar Daniela Muntean şi Vasilief Mihaela, le-a oferit explicaţii despre: înregistrarea cărţilor, aranjarea acestora în raft, aranjarea fişelor de carte în cataloage, meseria de bibliotecar de-a lungul timpului şi primele cărţi tipărite în România. Elevilor li s-au prezentat, de asemenea, informaţii despre căutarea 
cărţilor electronice pe internet (digi books, cărţi on line), cu exemple, precum şi cărţile vorbite (audio books), din care au putut asculta o scurtă poveste pregătită pentru ei.
La terminarea vizitei, elevii au plecat cu cunoştinţe îmbogăţite despre ce înseamnă în ziua de azi biblioteca cât şi profesia de bibliotecar care, prin intermediul formelor clasice îmbinate cu noile tehnologii de prelucrare a datelor pe calculator, a cărţilor electronice şi vorbite, vin în întâmpinarea cititorilor pentru a le facilita cât mai mult accesul la carte, la informaţie. (Daniela Muntean, bibliotecar)
În perioada 21-23 aprilie, Muzeul „ASTRA”, prin muzeograful Elena Ramona Potoroacă, a fost pentru câteva zile alături de românii timoceni. La invitaţia Federaţiei Românilor din Serbia şi a Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ripensis, aceasta a participat la manifestările desfăşurate în satul Mălainiţa, comuna Negotin , districtul Bor.
Pentru cei aproximativ 500 de români timoceni prezenţi şi nu numai, data de 21 aprilie rămâne o dată istorică, deoarece pentru prima oară după aproape 200 de ani, s-a săvârşit în cadrul primei biserici ortodoxe româneşti de pe Valea Timocului, Sfânta Liturghie Arhierească în limba română de către doi episcopi români (Prea Sfinţitul Părinte Lucian Mic, Episcop de Caransebeş şi Episcopul Daniil al Episcopiei Daciei 
Felix) şi şapte preoţi. Biserica din Mălainiţa a fost ridicată de către preotul român Bojan Alexandrovič şi poartă hramul Sfinţilor Mihail si Gavril, iar anul trecut în data de 22 noiembrie a avut loc sfinţirea picturii. Sfânta Liturghie a fost precedată de Festivalul de muzica populară românească, în cadrul căruia au fost prezente ansambluri artistice din Tanda, Bucia,Lumnita, Cobisnita, precum şi solişti, atât din zona Negotinului , cât şi din România.
Momentul festiv s-a bucurat de prezenţa ambasadorului României la Belgrad, Excelenta sa dl. Ion Macovei, de reprezentantul Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, de numeroşi ziarişti din ţară, dar şi de prezenţa autorităţilor locale. (Ovidiu Baron)
Un grup de 43 de copii din clasele I – IV de la Şcoala Generală din Poiana Sibiului, însoţiţi de învăţătoarele lor, au vizitat, vineri, 25 aprilie, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”. Aceştia au beneficiat de intrarea gratuită, o facilitate cu care Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” vine în sprijinul tuturor copiilor de vârstă şcolară din localităţile judeţului nostru, altele decât oraşul Sibiu, care doresc să viziteze expoziţiile din cadrul Complexului Muzeal „ASTRA”.
Venind în completarea cunoştinţelor lor despre popoarele lumii şi pentru a le uşura înţelegerea expoziţiei „Din cultura şi arta popoarelor lumii”, pe care au vizitat-o, muzeograful de serviciu le-a oferit explicaţii legate de muzeul Franz Binder, clădirea în care se află sediul acestuia şi mai ales despre obiectele pe care le-au putut vedea.
Copiii au fost foarte surprinşi să afle că în Africa şi unii câini poartă la gât clopoţei, că există rase de câini care nu latră şi că războaiele de ţesut nu arată doar ca cele pe care le au bunicile şi mamele lor, la care se ţes nu lână, ci fibre vegetale. Mulţi dintre ei au văzut pentru prima dată în viaţa lor o narghilea şi un ou de struţ adevărat, ca să nu mai vorbim de curiozitatea pe care le-a stârnit-o mumia egipteană cu sarcofag, datând din perioada ptolemaică.
Aproape 20 de minute au curs întrebările şi explicaţiile numai în faţa mumiei: „Dar e o mumie adevărată?”, „Şi cine a adus-o”, „Şi cum a fost făcută?”, „Şi de ce are o mască pe faţă?”, „Da, e un bărbat sau o femeie?”, „Da, de ce făceau egiptenii mumii?”, „De ce pictau desenele acelea pe mumii?” au fost curioşi să afle copii din Poiana Sibiului dintr-o răsuflare.
Băieţii s-au arătat la fel de interesaţi şi de sala armelor. Nu mică le-a fost mirarea să vadă arcuri învelite în piele de şarpe, suliţe şi săgeţi cu vârfurile frumos ornamentate, dar mai ales scuturi adevărate făcute din piele de animal. Bineînţeles că au fost curioşi să ştie cum se foloseau fiecare în parte şi de ce aveau acea formă şi nu alta.
Copiii au plecat, cu promisiunea că se vor întoarce începând cu luna septembrie a acestui an, pentru a participa la programul de pedagogie muzeală al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”, pentru a aprofunda şi alte cunoştinţe şi deprinderi cu care nu se întâlnesc la tot pasul. (Alexandra Todoran)
Excelenta și diversa ofertă cultural-turistică, cu care Muzeul ”ASTRA” se mândrește, precum și programul manifestărilor organizate aici, în intervalul mai – decembrie 2009, sunt descrise minuțios, prin texte atractive și fotografii sugestive în Broșura Cultural & Turistic, care a apărut, într-o nouă ediție, mult îmbunătățită, publicație a Centrului de Informare Turistică din Muzeul în aer liber. Noua apariție editorială va putea fi găsită în fiecare centru de informare turistică din județul Sibiu, va fi prezentată și citită cu interes la toate târgurile de turism din România și străinătate, va oferi informații utile și plăcute turiștilor cazați în hotelurile și pensiunile județului nostru, astfel încât, să nu mai existe nici un turist care să nu se bucure de Muzeul în aer liber, din Dumbrava Minunată a Sibiului.
Ca instituţie de cultură, muzeul este în primul rând un păstrător al tradiţiei, în toate formele ei. Arhetipul devenit obicei se va transforma încet încet în tradiţie, aceasta fiind dusă mai departe, devine prezent, iar prezentul asumat devine identitate. Se urmăreşte adaptarea la nou, prin nelezarea valorilor ancestrale, prin adaptarea la noile cerinţe socio-culturale de sensibilizare a populaţiei/vizitatorului/perceptorului. Acesta este unul dintre obiectivele cele mai importante ale unei instituţii culturale, care este, prin definiţie, un “păzitor” al tradiţiei. La “salv-gardarea” identităţii culturale a neamului românesc se procedează pe două planuri, cel al patrimoniului material (repertoriere, recuperare, restaurare, clasificare, conservare, depozitare, expunere) şi cel al patrimoniului imaterial, reprezentat de creatorii şi meşterii populari tradiţionali. Aceştia din urmă sunt cei care sunt adevăraţii purtători ai tradiţiei.
Volumul VIII al periodicului Cibinium, partea I, însumează 350 de pagini şi prezintă articole şi studii de etnografie şi muzeologie semnate de colectivul de specialitate al muzeului sibian dar şi de colaboratori de seamă ai Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu. Păstrând tipicul volumelor anterioare, şi în acest număr se evidenţiază experienţa acumulată de colectivul de cercetători şi muzeografi pe toate planurile activităţilor cu specific muzeal: concepţia tematică, organizarea şi dezvoltarea unităţilor muzeale care compun complexul sibian, cercetarea şi evidenţa patrimoniului cultural (material şi imaterial).
Deschiderea, în data de 19 aprilie, a noului sezon estival în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului coincide, în mod fericit, cu vernisarea a două noi monumente: Teascul săsesc din Vesăud, județul Sibiu și Teascul cu pene, pentru ulei din semințe de in, transferat din localitatea Cristian, județul Brașov. Teascul din Vesăud completează sectorul pomicol, alăturându-se Complexului de la Roșia. Este un teasc de tradiție romană, anterior celui executat industrial.
Teascul din Cristian provine din tradiția românească, anterioară colonizării săsești, ceea ce demonstrează că sașii au adoptat, spre utilizare, un teasc local.
În perioada de după sărbătorile de Paște, vor putea fi surprinse aspecte din reconstrucția, în cadrul muzeului, a câtorva monumente noi, multe dintre ele fiind deja în faza de finisare: Gospodăria de la Bălănești (Gorj), două cămări din localitatea Pistești (Gorj), anexele Gospodăriei de la Vlădești (Vâlcea) și Biserica de lemn din Comănești (Gorj).
La începerea noului sezon estival, le propunem vizitatorilor și o expoziție temporară de conservare-restaurare, care surprinde povestea fascinantă a călătoriei monumentelor tradiționale din localitățile de proveniență în Muzeul în aer liber, aventura demontării fiecărei părți a construcțiilor, a transportului, a restaurării elementelor deteriorate și a reclădirii unor monumente extraordinare. Expoziția va putea fi vizitată în Pavilionul de la Intrarea Principală în Muzeul în aer liber.
Ca în fiecare an, în această perioadă sunt redeschise o parte din interioarele monumentelor arhitecturale. Astfel, vor putea fi vizitate 25 de interioare, dintre care se remarcă Gospodăriile din Colți, Găleșoaia, Poiana Sibiului și Tilișca, precum și Biserica din Dretea.
Bineînțeles, deschiderea noului sezon estival include și Slujba de Înviere, la Biserica din Bezded, începând cu ora 24,00. Cei care vor alege să petreacă noaptea de Înviere în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului se vor bucura, pe lângă atmosfera de excepție oferită de satul tradițional, și de obișnuitele cănițe de lut lucrate de meșterul Petru Borza din Obârșa Hunedoarei. Accesul către biserică este liber de orice taxe şi se va face pe poarta principală şi pe Aleea Elevilor care, cu sprijinul S.C. Electrica, va fi şi iluminată începând cu ora 20,30. (Ovidiu Baron)
Galeriile de artă populară oferă spre vânzare, în perioada sărbătorilor pascale, produse specifice, realizate de meșteri populari, colaboratori de tradiție ai Muzeului ASTRA. La mare căutare în aceste zile, ouăle încondeiate se găsesc, în cadrul Galeriilor din centrul Sibiului (Piața Mică, nr. 21) și din Muzeul în aer liber, într-o gamă variată, de la ouăle de găină la cele de rață, gâscă sau chiar de struț, cu prețuri cuprinse între 6 și 300 de lei. Cele mai multe ouă încondeiate sunt realizate de meșteri populari din zona Bucovina, dar sunt și din alte zone (Buzău, de exemplu).
Icoanele – pe lemn și pe sticlă – surprind scenele simbolice ale Patimilor Mântuitorului. Cea mai căutată icoană, în această perioadă, este cea cunoscută sub de numirea ”Maica Jalnică”, surprinzând scena răstignirii, cu Maica Domnului plângându-și fiul. Prețurile icoanelor variază între 40 și 500 de lei.
În zilele premergătoare sărbătorii pascale mai sunt căutate coșulețele cu flori, realizate din foi de pănuși, păpușile tradiționale, miniaturile, diverse obiecte sculptate, cruci de mână, pristornițe, troițe etc. (Ovidiu Baron)
EXPOZIŢII - CASA HERMES ŞI CASA ARTELOR
18 aprilie (sâmbătă) – deschis, program între orele 10.00 – 14.00
19 – 20 aprilie (duminică, luni) – închis
MUZEUL CIVILIZAŢIEI POPULARE TRADIŢIONALE “ASTRA”
18 – 20 aprilie – deschis; program între orele 10.00 – 18.00
Slujba de Înviere la Biserica din Bezded
GALERIILE DE ARTĂ POPULARĂ – CASA ARTELOR
18 aprilie (sâmbătă) – deschis, program între orele 10.00 – 14.00
19 - 20 aprilie (duminică, luni) – închis
GALERIILE DE ARTĂ POPULARĂ
MUZEUL CIVILIZAŢIEI POPULARE TRADIŢIONALE “ASTRA”
18 aprilie (sâmbătă) – deschis, program între orele 10.00 – 18.00
19 - 20 aprilie (duminică, luni) – închis
NOTĂ:
Din 18 aprilie şi unităţile pavilionare din centru vor trece la programul de vară:
orele 10.00 – 18.00
În ultimele două săptămâni, Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului s-a pregătit pentru deschiderea sezonului estival. Astfel, peste 500 de elevi de la diferite şcoli din Judeţul Sibiu (Şcoala Generală nr. 7, nr. 25, Grup Şcolar Economic Johannes Lebbel - Tălmaciu, Liceul Onisifor Ghibu) au participat la un program de ecologizare. Copiii au fost foarte entuziasmaţi, venind pregătiţi cu pungi şi mănuşi pentru a colecta deşeurile. Activitatea s-a desfăşurat în toate sectoarele, sub supravegherea profesorilor şi muzeografilor de serviciu, copiii participând la program în medie 3 ore pe zi.
Începând cu data de 19 Aprilie, Muzeul în aer liber îşi aşteaptă vizitatorii pentru a-şi petrece timpul liber, într-un spaţiu de vis, cu monumente noi și cu un mediu mai curat. (Adriana Capotă)
Învierea Domnului, o sărbătoare a întregii creştinătăţi, o sărbătoare a bucuriei şi a iertării va fi marcată aşa cum se cuvine şi în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra. Credincioşii pot rememora cea mai mare minune din istoria creştinismului la biserica de lemn din Bezded, începând cu ora 24.
Darul divin al Sfintelor Paşti va fi oferit într-un alt dar pe care îl fac, de această dată semeni de-ai noştri, oameni cu dare de mână, care, iată că nu au uitat de cele sfinte. Prin strădania preotului paroh Rareş Sberea şi cu efortul meşterului popular Petru Borza din Obârşa Hunedoarei, care lucrează neîncetat din timpul iernii, cu cele mai arhaice metode, cei care vor participa la Slujba Învierii, vor primi Sfintele Paşti în ulcele de lut măiestrit lucrate.
În săptămâna care precede Sărbătoarea Învierii, Săptămâna Patimilor, la Biserica de lemn din Bezded se vor desfăşura slujbele cunoscute drept denii, la aceleaşi ore cu slujbele bisericilor de rit ortodox din Sibiu. Accesul către biserică este liber de orice taxe şi se va face pe poarta principală şi pe Aleea Elevilor care prin bunăvoinţa conducerii S.C. Electrica va fi şi iluminată, începând cu ora 2030.
Şi nu în ultimul rând, pentru că noaptea Sfântă a Învierii este o „noapte a luminii” care trebuie să ne umple sufletele de bucurie, cei prezenţi se pot bucura şi de o plimbare feerică prin Muzeul în Aer Liber sub lumina reflectoarelor instalaţiei de nocturnă.
Sfânta zi de Paşti va însemna pentru muzeul din Dumbravă şi deschiderea oficială, începând cu orele 10 putându-se vizita o serie de interioare organizate în monumentele din muzeu. Tariful de vizitare se va modifica fiind 15 lei pentru adulţi şi 4 lei pentru elevi şi studenţi. Accesul se va face pe la toate porţile de intrare. (Ștefan Ciprian)
Cu prilejul aniversării Zilei internaţionale de conservare a monumentelor istorice, C.N.M. „ASTRA”Sibiu, prin Departamentul de conservare-restaurare, organizează o expoziţie foto-documentară, prezentând bilanţul pozitiv al activităţii de salvare şi protecţie a monumentelor strămutate şi expuse în Muzeul din Dumbravă.
Anul 2008 a fost anul celor mai importante realizări în domeniul achiziţiei, transferului, reconstrucţiei şi restaurării monumentelor din Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”, atât din punct de vedere al numărului şantierelor de reconstrucţie şi restaurare, cât şi din punct de vedere al volumului lucrărilor şi al complexităţii acestora (10 construcţii demontate şi transferate şi 28 de şantiere majore de reconstrucţie şi restaurare).
Printre cele 10 construcţii achiziţionate, demontate şi transferate în muzee se numără şi două monumente istorice cu valoare patrimonială excepţională, înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România.
Gospodăria de pomicultor din localitatea Bălăneşti, jud. Gorj, compusă din construcţii masive din bârne de stejar şi Biserica de lemn cu altar din zidărie de cărămidă şi frescă, construită în anul 1796 din localitatea Comăneşti jud. Gorj.
Expoziţia prezintă în detaliu documentaţia tehnico-ştiinţifică necesară strămutării monumentelor, precum şi etapele de lucru, aşa cum se desfăşoară ele în Muzeul din Dumbrava Sibiului, cuprinzând aspectele relevante privind complexitatea lucrărilor de documentare, transfer şi reconstrucţie a monumentelor nou transferate şi conservarea şi restaurarea celor aflate în expunere.
Ca o noutate prezentăm şi activitatea de cercetare realizată de personalul de specialitate din cadrul Departamentului de conservare-restaurare care vizează studiul factorilor biologici care afectează construcţiile din muzeu. Programul de cercetare se referă la monitorizarea agenţilor biologici care degradează materiile organice din componenţa monumentelor, în vederea combaterii eficiente a acestora, utilizând metode materiale şi substanţe ecologice.
Vernisajul expoziţiei va avea loc în ziua de vineri, 17 aprilie, orele 11, la sediul din Muzeul în aer liber (pavilionului central, sala de expoziţii, poarta 1).
Dir. gen. adj.
Şef Dep. Conservare-restaurare
Olaru Valeriu
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu, în colaborare cu Centrul Arhidiecezan de Diagnoză şi Cercetare Catehumenală, Omiletică şi în Pedagogia şi Metodologia Religiei - Mitropolit „Andrei Şaguna”, Asociaţia Ortodoxă pentru o Lume Nouă şi Minisatul “Sfântul Andrei” din Braşov, organizează sâmbătă 4 aprilie 2009, orele 10,00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, un atelierului de încondeiat ouă.
În Joia mare, din Săptămâna Patimilor, gospodinele “scriu” ouăle cu cele mai frumoase semene şi culori pentru a fi “jertfite” după Sfinţirea din Noaptea de Înviere. Datina străveche devine astăzi o artă, ce se poate învăţa şi într-un atelier… Lucrate cu iscusinţă şi migală, ouăle încondeiate îmbină motive arhaice – soarele, spicul, coarnele berbecului, fierul plugului, furca, frunza cu creştinescul simbol al crucii.
Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre încondeiatul ouălor sau despre ce simbolizează “oul muncit”, Vă aşteptăm alături de elevii Liceului Teoretic “Constantin Noica”, Liceului Teoretic “Onisifor Ghibu”, Colegiului Naţional “Samuel Von Brukenthal” şi Colegiului Agricol “D. P. Barcianu”, în atelierul din Muzeu, unde membrii Minisatului “Sfântul Andrei” din Braşov, Vă vor povesti de ce trebuie să aşezăm ouă încondeiate alături de pască şi alte bucate tradiţionale şi la ce ne mai este de folos oul roşu… (Mirela Cretu)
În tradiţia satului românesc, sărbătorile de Paşti s-au bucurat întotdeauna de cea mai aleasă cinstire. Datinile, credinţele, practicile ritual-ceremoniale, precum şi producţiile literaturii populare privitoare la aceste zile mari din calendarul creştin, poartă încărcături semantice şi emoţionale inconfundabile.
Sărbătorile de Paşti marchează debutul anului ritual creştin, situat – ca un centru de echilibru – între echinocţiul de primăvară (începutul Anului Nou agrar) şi ziua Sfântului Gheorghe (începutul Anului Nou pastoral).
Ciclul Pascal include o perioadă de douăsprezece zile, Duminica Floriilor – Duminica Tomei, în care sunt concentrate cele douăsprezece luni ale anului. În primele şase zile anul îmbătrâneşte, se degradează treptat (“Săptămâna patimilor”), pentru ca odată cu Învierea lui Iisus Hristos toate şi totul să intre sub cele mai bune auspicii, sub zodia recosmicizării timpului primordial (“Săptămâna luminată”).
Duminica Floriilor este cunoscută şi sub numele de Florii, Duminica Vlăstarilor, Staulele Florilor sau Staurile Florii. Deşi astăzi prezintă o puternică componentă creştină, sărbătoarea Floriilor păstrează reminiscenţe din timpuri mult mai vechi. Prin însăşi denumirea ei aminteşte de Floralia (Florilia), festivitate închinată zeiţei Flora, “Mama primăverii”.
Există credinţa că ramurile de la Florii aduc rodire şi belşug oriunde ar fi aşezate – în grădini, pe ogoare, în livezi, în staule, coteţe, stupi etc. Crengile de răchită sau de salcie aduse de la biserică se păstrează la icoane ori sub streşinile caselor şi se aprind când trebuie alungaţi norii aducători de grindină. Tinerele fete culeg diferite flori şi rămurele de măr înflorit pentru a fi ferite de rele şi iubite de feciori.
Zilele din “Săptămâna patimilor” (sau “Săptămâna mare”) prilejuiesc variate interdicţii, unele fiind raportate aproape exclusiv la suferinţele Mântuitorului. Tot acum se săvârşesc numeroase treburi gospodăreşti (zugrăvirea caselor şi a staulelor, curăţenie în curţi şi livezi), în scopuri profilactice şi purificatoare, dar şi cu evidente aderenţe la străvechiul cult al morţilor (aprinderea focurilor pentru ca sufletele celor adormiţi să nu sufere de frig sau să nu se rătăcească pe cale).
În Joia mare se păstrează, încă obiceiul încondeierii ouălor. În prezent majoritatea zonelor etnografice nu reprezintă spaţii de referinţă în acest sens, însă conservă procedee arhaice de realizare şi un valoros repertoriu de teme şi motive ornamentale.
Cunoscut la mai toate popoarele lumii, obiceiul vopsirii sau al încondeierii, închistririi (împistririi) ouălor cu variate semne şi simboluri are o vechime considerabilă. Oul apare ca un simbol ce ilustrează renaşterea periodică a naturii, revigorarea. El este socotit a fi posesorul unor virtuţi speciale, iradiind în juru-i viaţă, vigoare şi sănătate, stimulând rodnicia şi prosperitatea. Oul, ca simbol, se explică prin el însuşi – este sursa primordială a vieţii pe pământ, a pământului însuşi şi chiar a întregului univers. Virtuţilor enumerate, cu care era (şi chiar este) investit oul, li se adaugă încă una: aspectul oului, indicând imaginea limitării spaţiale de tipul cercului magic (forma lui are implicit o interpretare magico-protectoare). Proprietăţile sale magico-rituale s-au amplificat în momentul asocierii culorii, care, iniţial a fost roşie. Culoare roşie reprezenta focul, puterea lui purificatoare, dar şi sângele, adică viaţa.
“Frumos şi sănătos ca un ou roşu” este sintagma ce domină încă spiritualitatea satului românesc. Faptul că ouăle roşii sau cele încondeiate sunt învestite cu atribute miraculoase nu este câtuşi de puţin întâmplător. După cum bine se ştie obiceiul este legat de începutul anului nou agrar, perioadă în care vrăjile, urările, practicile şi ritualurile de tot felul, înfăptuite cu un anumit scop, au cele mai mari şanse de a se îndeplini.
Dacă multe dintre ouăle încondeiate astăzi au doar roluri estetice, trebuie subliniat faptul că ele, altădată, erau destinate exclusiv consumului. Se pare că iniţial erau mâncate cu tot cu coajă. Faptul nu este câtuşi de puţin surprinzător, dacă avem în vedere simbolurile magice înfăţişate pe ouă, destinate ca şi în cazul colacilor de la Crăciun sau Anul Nou, să asigure îndeplinirea unor idealuri. Astfel, plugarului i se dăruiau ouă pe care figurau unelte gospodăreşti (fierul plugului, hârleţul, grebla, rariţa), păstorului cele ce priveau îndeletnicirea sa (cârja ciobanului, coarnele berbecului, ocolul), gospodina se bucura de cele pe care apăreau unelte casnice (vârtelniţa, furca de tors) sau păsări de curte (creasta cocoşului, laba gâştii), flăcăului îi reveneau exemplare împodobite cu ornamente precum frâul calului, potcoava etc.
Potrivit mentalităţii tradiţionale, toate aceste idealuri nu se puteau înfăptui întocmai decât prin consumarea ouălor cu tot cu coaja pe care erau desenate simbolurile respective. Deci aşa cum se mâncau colacii rituali, având pe suprafaţa lor simboluri ale vredniciei, sănătăţii şi belşugului, tot aşa trebuiau consumate şi ouăle de Paşti, acoperite cu “semne” la fel de bine-prevestitoare.
Obiceiul încondeierii ouălor este unul dintre cele mai interesante compartimente ale culturii populare tradiţionale, circumscrise plasticii folclorice, ce ne relevă un univers fascinant. Semnele scrise pe ouă ascund o lume învăluită în taină, cu un mod propriu de a gândi şi a simţi. O lume atât de tulburătoare pentru noi cei de astăzi.
Creştinismul şi-a asumat acest străvechi obicei şi în mare măsură l-a refuncţionalizat - legendele religioase vorbesc despre obârşia ouălor încondeiate, iar repertoriul ornamentelor include şi simboluri specifice – cârja popii, brâul Maicii Domnului, Crucea Paştelui etc. Bisericii îi revine meritul de a fi permanentizat datina, permiţându-i să ajungă, de multe ori, la desăvârşire artistică.
Din momentul apariţiei culorii, interesul pentru frumos se dezvoltă în simbioză cu elementul magic, dar acesta din urmă va rămâne în planul secund. Dacă oul roşu semnifică puterea purificatoare a focului, dar şi forţa benefică a soarelui, viaţa însăşi, iar într-o perioadă mai târzie sângele Mântuitorului (ca zălog al revenirii la viaţă), ouăle galbene sau negre au atribute funerare.
Repertoriul de motive este foarte bogat, însă, studiile recente asupra fenomenului nu relevă ceea ce se constată în teren. Cercetarea este îngreunată şi datorită faptului că multe dintre ornamentele tradiţionale nu se mai păstreză nici măcar în memoria pasivă a sătenilor, iar unele simboluri străvechi au căpătat în timp alte funcţii şi chiar alte denumiri (complicând foarte mult lucrurile).
Motive ornamentale: fitomorfe (brăduţul, căpşunile, frunza de stejar, păstăile,) zoomorfe (barza, creasta/coada curcanului, creasta cocoşului, cocoşul, coarnele berbecului, rădaşca, unghia caprei,) cosmomorfe (steaua, soarele, fulgerul) skeomorfe (Brâul Maicii Domnului, calea rătăcită, cârligul ciobanului, Crucea Paştelui, fierul plugului, furca de tors, grebla, hârleţul, mâna, pânza de păianjen, vârtelniţa).
Mâna, cel mai important simbol antropomorf, ilustrând silueta umană printr-un singur element, conform principiului “pars pro toto” – nu este însoţit decât de cele ce sunt în măsură să-i potenţeze calităţile. Apare în asociere cu cercul sau coarnele, ale căror puteri de a îndepărta pericolele sunt binecunoscute. Mâna cu degetele răsfirate (chiar dacă nu apar toate cinci) reprezintă un element cu largi implicaţii magico-religioase.
Oul în sine are o semnificaţie cosmologică universală fiind o imago mundi. În acest sens el reprezintă o totalizare a realului, este un izvor al vieţii. Orice combinaţie de ouă încondeiate ornamentate cu motive tradiţioanle poate sugera o naraţiune cosmologică, motivele de factură creştină – Învierea şi Floarea Paştelui – completând registrul tematic cu teme iconografice împlinind viziunea de „creştinism cosmic”, care răspunde de identitatea culturală a ţăranului român.
Obiceiurile înfăptuite în “Săptămâna luminată” – udatul ritual, legănatul în scrânciob, “suroratul” şi înfrăţirea rituală, scosul fetelor la joc etc. – conturează şi mai clar dimensiunea folclorică a sărbătorilor Paştelui.
Cojile ouălor folosite la copturile rituale şi chiar cojile ouălor roşii sunt date pe un fir de apă ca să “afle şi Blajinii că nu-i departe Paştele lor”. În prima sâmbătă postpascală, sau mai frecvent în lunea de după Duminica Tomei, se fac ectenii la cimitir în memoria celor din “satul fără nume”. Se duc pe morminte ouă încondeiate, Pască, colivă, vin şi lumânăr aprinse: Acesta este Paştele Blajinilor sau lunea morţilor.
Despre Blajini (sl. blaženă – fericit) se spune că sunt un fel de oameni buni, drepţi în faţa lui Dumnezeu, care trăiesc la apa sâmbetei, la marginea lumii, lângă sorbul pământului. Sărbătoarea Blajinilor este o punte nesfârşită peste generaţii. Acum nu se pomenesc doar morţii cunoscuţi pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoşilor comuni: Uitaţii, Neştiuţii, Albii.
Acestea sunt doar câteva secvenţe din bogatul repertoriu al obiceiurilor din Ciclul Pascal care aşează venirea primăverii sub semnul purităţii şi al speranţei.
Mirela Creţu
Muzeul „ASTRA” organizează joi, 2 aprilie 2009, la Casa Artelor din Piaţa Mică nr. 21, începând cu ora 13, un eveniment special cu ocazia Zilei Internaţionale a Cărţii pentru Copii. La această activitate sunt invitaţi elevi de clase primare, din şcolile generale din Sibiu. Evenimentul se va desfăşura într-un cadru special amenajat pentru copii care să-i introducă în universul poveştii şi a creaţiei încă de la intrararea în sală. Evenimentul se bazează pe prezentarea unei poveşti pentru copii, a cărei acţiune fictivă, se petrece în casa olarului din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
Data de 2 aprilie, a fost denumită de UNESCO încă din anul 1967, Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii. În acel an se sărbătorea pe data de 2 aprilie, 200 de ani de la naşterea scriitorului Hans Christian Andersen, cel care a fost numit încă din timpul vieţii sale regele basmului.
Pe lângă activitatea interactivă desfăşurată cu elevii, se pregăteşte un stand de carte, cu publicaţiile muzeului „ASTRA” pentru copii. Dintre acestea amintim: Abecedarul şi Dicţionarul Etimologic, cartea de colorat, puzzle-uri.
Muzeul ASTRA, nominalizat pentru faza finală a Premiului Emya, va fi reprezentat la întâlnirea de la Bursa (Turcia), 6-9 mai 2009, de către Directorul General, prof. dr. Corneliu Bucur, și de șeful Departamentului de Marketing, Ovidiu Baron. Faza finală a competiției va consta dintr-o ultimă evaluare a candidaților, prin intermediul unui interviu. Fiecare muzeu participant trebuie să aducă la Bursa un obiect reprezentativ. În acest scop, Muzeul ASTRA pregătește un inel (simbol al roții, dar și al perfecțiunii), pe care sunt prinse câteva arhetipuri instrumentale: răbojul, răvarul, druga, făcăul, cloncul, fusul și tocalia.Toate aceste elemente, de o deosebită valoare simbolică, vor fi realizate în cadrul atelierelor Departamentului de Conservare și Restaurare al C.N.M. ASTRA.
„Intimitatea unei colecţii...” este una dintre cele două expoziţii propuse de Muzeul „ASTRA” pentru întâmpinarea Sfintei Sărbători de Paşti.
Expoziţia dezvăluie frumuseţea icoanelor pictate pe sticlă, fragmente de mărturisire prin culoare, linie, semn, simbol, tradiţie şi, mai presus de toate, credinţă, şi relaţia intimă a pictorului-iconar cu lumea sfinţilor. Totodată, în discursul expoziţional, se întrepătrunde, nu întâmplător şi relaţia apropiată dintre muzeograf sau omul de muzeu şi colecţia de icoane, pe care o „găteşte” înspre dezvăluire, cu bucurie, publicului-cititor şi iubitor de artă populară. Publicul sibian este invitat să privească icoane vechi, unele purtând semnături cunoscute, altele datate, icoane de tezaur, cu diferite teme iconografice, dar toate păstrând frumuseţea şi seninul sufletesc al ţăranului român. Fiecare dintre noi este chemat să pătrundă în povestea fără de sfârşit a icoanei, această Fereastră spre Cer...
Expoziţia „Intimitatea unei colecţii...” se va vernisa în data de 9 aprilie, orele 12.00, la Casa Artelor. (Ada Maria Popa)
Muzeul „ASTRA” invită publicul sibian la vernisajul expoziţiei „Despre albul îngerilor”, la Casa Hermes, Piaţa Mică nr. 11, în data de 9 aprilie 2009. Expoziţia propune o imagine metaforică a lumii îngerilor, asemenea unui timp de trecere şi aşteptare a Sărbătorii sărbătorilor – Învierea. Cu o colecţie de cămăşi femeieşti şi bărbăteşti, de ii vechi aparţinând Muzeului „ASTRA”, nu întâmplător în număr de 33..., se desenează scenografic o lume diafană de îngeri, aceste „făpturi” de legătură între lumea materială şi imaterială, intre Pământ şi Cer, între omul timpului şi al spaţiului şi Dumnezeu cel Veşnic. Există în drumul ideatic al expoziţiei anumite opriri, conturate de icoane pictate pe sticlă, de la „BunaVestire” la „Punerea în mormânt” sau „Plângerea...”. Icoanele sunt şi aici, în catacombele expoziţionale ale muzeului, ferestrele de descătuşare, bucurie a eliberării interioare, a mărturisirii Adevărului, a dăruirii darului, a seninului sărbătorii... Expoziţia sus-amintită va fi vernisată în data de 9 Aprilie 2009, la Casa Hermes, imediat după vernisajul de la Casa Artelor, cele două expoziţii dedicate sărbătorii pascale, „Intimitatea unei colecţii...” (Casa Artelor) şi „Despre albul îngerilor...” (Casa Hermes), fiind în strânsă legătură semantică. Expoziţia va rămâne deschisă înspre vizitare până în luna mai. Vă aşteptăm să fim împreună la vernisajul expoziţiilor din 9 Aprilie la Muzeul „ASTRA”. (Ada Maria Popa)
Miercuri, 8 aprilie 2009, în sala de conferinţe de la Casa 
Artelor, din Piaţa Mică nr. 21, se va inaugura o expoziţie dedicată celebrării Zilei internaţionale a rromilor. Vor putea fi admirate elemente reprezentative ale acestei etnii, de-a lungul istoriei lor. Publicul va avea prilejul de a viziona fotografii realizate în cercetarea de teren din judeţul Sibiu, din anul 2008, precum şi ocazia de a cunoaşte oamenii care au oferit informaţii preţioase, nedezvăluite în alte publicaţii de gen. Expoziția continuă programul de valorificare a tradițiilor rrome, pe care și l-a propus Muzeul ASTRA, și care are drept obiectiv esențial realizarea unui Muzeu al Rromilor la Sibiu.
Pentru această expoziţie se colaborează cu domnul Florin Cioabă, vicepresedinte al Uniunii Internationale a Rromilor şi Presedinte al Centrului Crestin al Rromilor, întărindu-se legăturile între acesta şi Muzeul ASTRA, dumnealui arătându-şi sprijinul pentru înfiinţarea unui muzeu cu acest profil la Sibiu. La vernisarea expoziţiei, un grup de elevi rromi şi români, din Sebeş-Alba, vor încânta spectatorii cu un dans ţigănesc, aceştia aducând un dar muzeului din cultura rromilor. De asemenea, există intenţia de a primi în rândurile Academiei Artelor Tradiţionale, un meşteşugar rrom din Fofeldea, judeţul Sibiu, acesta fiind descoperit ca un adevărat recitator de zicale, poeme, balade, cu o memorie fabuloasă.
Va fi prezentă şi o cortorăriţă din Ighişul Vechi, judeţul Sibiu, un adevărat etnograf în ceea ce priveşte neamul de rromi din care face parte, crescându-şi fii şi nepoţii în spiritul tradiţiilor cortorarilor.
Fără temeri sau prejudecăţi, va fi oferită ocazia de a încerca o comunicare cu cei de lângă noi, cei altfel, care ne fascinează şi care ne tulbură prin diversitatea lor. De ce? Nu-i cunoaştem, dar nici nu vrem. Ecuaţia e simplă. Ce cuvânt ar avea de spus o etnie tot timpul schingiută? Ce explicaţie are un stat care ţine deoparte o mare forţă de muncă? Teama este creată în mintea noastră de ceilalţi, cei care ne manipulează. Ce-ar fi dacă am da la o parte vălul care ne înceţoşează privirea? Ce s-ar întâmpla la naşterea unei noi prietenii? Ei sunt oamenii de lângă noi, nu e greu să îi cunoaştem. (Oana Burcea, muzeograf)
©Template by Dicas Blogger.
Postări
