Departamentul Creatorilor Populari cu Dizabilităţi - un proiect tânăr, plin de sentiment şi pasiune

Ca instituţie de cultură, muzeul este în primul rând un păstrător al tradiţiei, în toate formele ei. Arhetipul devenit obicei se va transforma încet încet în tradiţie, aceasta fiind dusă mai departe, devine prezent, iar prezentul asumat devine identitate. Se urmăreşte adaptarea la nou, prin nelezarea valorilor ancestrale, prin adaptarea la noile cerinţe socio-culturale de sensibilizare a populaţiei/vizitatorului/perceptorului. Acesta este unul dintre obiectivele cele mai importante ale unei instituţii culturale, care este, prin definiţie, un “păzitor” al tradiţiei. La “salv-gardarea” identităţii culturale a neamului românesc se procedează pe două planuri, cel al patrimoniului material (repertoriere, recuperare, restaurare, clasificare, conservare, depozitare, expunere) şi cel al patrimoniului imaterial, reprezentat de creatorii şi meşterii populari tradiţionali. Aceştia din urmă sunt cei care sunt adevăraţii purtători ai tradiţiei.

Primul pas al Complexului Naţional Muzeal “ASTRA” în repertorierea, selectarea şi susţinerea meşterilor tradiţionali, a adevăratelor “Tezaure Umane Vii”, după conceptul UNESCO, a fost constituirea în august 1992, cu prilejul “Târgului Creatorilor Populari din România”, cu binecuvântarea Sfintei Mării Mari (15 august), a “Asociaţiei Creatorilor Populari din România”, “o reunire, sub semnul sacru al Tradiţiei, a aleşilor din întreaga ţără, deopotrivă păstrători şi dăruitori de artă populară autentică. Un cerc magic al gândurilor de frumos şi al sentimentelor înalte de ancestrală spiritualitate românească”. Acest cerc magic s-a lărgit de-a lungul anilor cuprinzând până astăzi peste 500 de membri, cunoscuţi şi respectaţi, nu doar în ţară, ci şi peste hotare.

Dar care este fizionomia unui creator popular? În ce constă de fapt acea totalitate a trăsăturilor sale, care determină expresia particulară a sufletului său născocitor, a caracterului său distinctiv? În spatele fiecărei poveşti stă un poet, în lumina umbrei unei creaţii se află un meşter, un artist, dar totuşi un om. Tezaurul Uman Viu, Meşterul Popular este înainte de toate OM. Implicit, valoarea creaţiei sale artistice izvorăşte din adâncul inimii, inima satului românesc. Tot acolo, în suflet se oglindeşte şi credinţa, speranţa şi perseverenţa. Ţinând cont de multele greutăţi pe care cu siguranţă mulţi dintre meşterii populari le-au întâmpinat de-a lungul vieţii şi de jertfele depuse pentru a-şi putea continua ceea ce iubesc, o viaţa dedicată artei tradiţionale, ei trebuie percepuţi cu multă luare de seamă şi respect. Dar pentru unii dintre aceştia, tocmai meşteşugul pe care îl practică cu atât de multă sârguinţă şi pasiune a fost cel care le-a oferit speranţă şi alinare în momentele zbuciumate ale destinului lor. Trebuie să deschidem ochii pentru a-i observa pe cei care ar putea trece neobservaţi.

Muzeul Civilizaţiei Transilvane “ASTRA” a luat încă din 2003, iniţiativa de a înfiinţa “Departamentul Creatorilor Populari cu Dizabilităţi” în cadrul Asociaţiei Naţionale a Creatorilor Populari din România, începând repertorierea la nivel naţional a tuturor acelora, cărora, viaţa le-a rezervat mai multe impedimente, dar care şi-au dedicat cu pasiune, mare parte din timpul lor meşteşugurilor tradiţionale. Prin colaborarea cu Doamna Marcela Brad, preşedinte al „Asociaţiei Umanitare şi Clubului Sportiv “Hermannstadt” ale Persoanelor cu Handicap Neuro-locomotor din Judeţul Sibiu” şi corespondenţa cu asociaţiile judeţene ale persoanelor cu handicap, numeroase fundaţii şi Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Populare Tradiţionale, s-au obţinut informaţii valoroase, care încet încet au conturat o importantă bază de date.

Dorinţa Muzeului “ASTRA” este ca prin fondarea acestui departament, să facem cunoscută, în plan naţional, strădania merituoasă, talentul real şi dorinţa de exprimare a potenţialului artistic a acestor persoane deosebite, puse în slujba unui act de creaţie în spiritul tradiţiei locale, specifică genurilor şi valorilor autentice, menţionând totodată că aparteneţa la această ramură a Asociaţiei Naţionale a Creatorilor Populari din România, nu implică nici un fel de obligaţii materiale din partea celor care vor deveni membri.

În scopul valorificării comerciale a produselor membrilor (dacă aceasta este şi dorinţa autorilor), ceea ce ar putea să-i stimulze şi să-i încurajeze să producă mai multe produse şi să realizeze un venit lunar, am făcut cunoscută intenţia nostră de a amenaja, în Piaţa Mică, la parterul “Casei Artelor”, într-un spaţiu alăturat Galeriilor de Artă Populară (prin intermediul cărora îşi valorifică produsele membrii Asociaţiei Creatorilor Populari din România), un spaţiu pentru vânzarea obiectelor membrilor noului departament. În cazul manifestării dorinţelor membrilor departamentului, anunţam organizarea, la Sibiu, de expoziţii, etalând produsele lor, în baza unei selecţii riguroase şi profesioniste.
Au urmat apoi o serie de evenimente, numeroase expoziţii şi workshop-uri, care au atins fără îndoială atât sufletul nostru, al muzeografilor organizatori, cât şi al presei, sibienilor şi vizitatorilor muzeului.
Credinţa noastră, a muzeografilor este că putem, prin puterea tinereţii noastre sufleteşti şi a voinţei să facem o afirmaţie, să menţinem flacăra tradiţiei încă vie şi neîntinată şi nu în ultimul rând, să deschidem ochii celor din jurul nostru, să lărgim orizonturile, să devenim astfel mediatori în dialogul socio-cultural.

Mihaela Arsenie-Andre Muzeograf, Muzeul Civilizaţiei Transilvane “ASTRA”