Ziua Internaţională a Muzeelor: Noi monumente reconstruite in muzeul din Dumbrava Sibiului, oferite în circuitul de vizitare

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA” din Dumbrava Sibiului, are deosebita onoare de a anunţa şi totodată de a invita publicul vizitator la un eveniment deosebit de important pentru instituţia de cultură sibiană ocazionat de Ziua Internaţională a muzeelor şi anume vernisarea noilor monumente oferite în circuitul de vizitarea :Moara hidraulică cu alvan, din judeţul Sălaj, Fântâna cu hecnă din Dumbrăveşti, Prahova şi Teascul de in din Cristian, Braşov, în ziua de 17 mai 2009, cu începere de la orele 12.

Moara cu alvan din Ciocmani, prin complexitatea tehnică şi ingeniozitatea instalaţiei de elevare, respectiv de coborâre a roţii hidraulice a morii cu alvan, denotă capacitatea de adaptabilitate perpetuă a ţăranilor români la condiţiile de mediu, moara reprezentând astfel un unicat şi o premieră absolut originală în domeniul tipologiei universale a morilor de cereal

Transferată în anul 2006, în cadrul Grupei mineritului, Fântâna cu hecnă din Dumbraveşti este un unicat în ceea ce priveşte tehnica de extracţie a apei, la nivel naţional nemaifiind depistată o astfel de fântână în funcţiune. Acest sistem îşi are începuturile prin secolul al XVIII-lea şi era destinat, în special, extracţiei petrolului. În acest sens, trebuie menţionat faptul că, până la modernizarea sistemului de extracţie a ţiţeiului, hecna a constituit principalul mijloc de ridicare a păcurei din puţurile petroliere, având recorduri de adâncime pentru simplitatea sistemului, un exemplu concret fiind puţul Ştefescu de la Băicoi.
Monumentul a fost reconstruit, devenind o completare la Uliţa minerilor, ca un alt tip de sistem de extracţie al păcurii de la adâncimi mari.

Teascul de zdrobit seminţe de in („oloiniţă”) din comuna Cristian, judeţul Braşov, a fost reconstruit în sectorul alimentaţiei populare, grupa tematică a preparării uleiului comestibil, aparţinând tipului de teasc cu berbeci şi pene, asemănător cu alt teasc din muzeu, acesta fiind însă mult mai masiv, datorită forţei sporite dezvolată în timpul funcţionării. Teascul a fost realizat la cumpăna dintre secolele XIX şi XX, de către meşterul Ichobel Christian şi a aparţinut unei familii de saşi din Cristian, fiind folosit fie pentru realizarea de ulei pentru mâncare, fie vândut în localităţile învecinate, dar şi negustorilor veniţi în Cristian din Ploieşti sau Bucureşti. Teascul era situat într-un atelier din gospodărie, era acţionat de doi bărbaţi şi a funcţionat până în anul 1939.

Ciprian Stefan

Sef sectie MAL