Calendarul evenimentelor organizate de Complexul Naţional Muzeal ”ASTRA” Iulie 2009

Expoziţii de bază:

• Din cultura şi arta popoarelor lumii, ”Casa Hermes”, Piaţa Mică, nr. 11 (la etaj)

• Cahle transilvănene - sec. XV-XIX (Piaţa Huet, nr. 12)

• Expoziţia în aer liber a Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”

Expoziţii temporare:

• Personalităţi române afirmate în plan mondial în secolul al XIX – lea: Hilarie (Bucur) Mitrea din Răşinarii Sibiului – medic, naturalist şi etnograf – 8 iulie 2009, Casa Hermes, subsol

• Târgul de case (expoziţie de fotografii şi relevee) 18 – 19 iulie 2009 - expoziţie în aer liber

• Biserici săseşti din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului. – Muzeul Emil Sigerus, P-ţa. Mică, Nr. 21 (26 iunie – 13 septembrie)

Evenimente Speciale:

• Ziua Sugarului Sibian - 5 Iulie

• Zilele Culturii Populare Vâlcene ed. a IV – a (târg şi spectacol) Muzeul în aer liber, 4 – 5 iulie 2009

• Târg: Nedeia de Sfântul Ilie (Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri, ediţia a III-a) 18 – 19 iulie 2009

• Observator Astronomic. Viziunea Populară asupra Cerului – pentru grupuri, cu programare.

Alte evenimente:

• 1 Iulie - Ziua Mondială a Arhitecturii

• 6 Iulie - Prima Unire a Ţărilor Româneşti sub domnia lui Mihai Viteazul

• 11 Iulie - Ziua Internaţională a Populaţiei (UNFPA)

• 20 Iulie - Ziua Aviaţiei Române

• 29 Iulie - Ziua Imnului Naţional al României

Expoziţii cu vânzare

Galeriile de artă populară din Muzeul in aer liber - Dumbrava Sibiului:

Marţi - Duminica, orele 10,00-18,00

Galeriile de Artă Populară - ”Casa Artelor”, Piaţa Mică, nr. 21

Marţi - Duminica, orele 10,00-18,00

Galeria Anotimpurilor – ”Casa Artelor”, Piaţa Mică, nr. 21

Marţi - Duminica, orele 10,00-18,00

Inima de copil în mâna noastră – Casa Artelor, boxa de la parter

Marți-Duminică, orele 10,00-18,00

Orar de vizitare muzee:

Muzeul de Etnografie Universală ”Franz Binder” (Piaţa Mică nr.11)

Expozițiile temporare de la ”Casa Artelor” (Piaţa Mică, nr. 21)

Marţi - Duminică, orele 10,00-18,00

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească ”Emil Sigerus” (Piaţa

Huet, nr. 12)

Miercuri - Duminică, orele 10,00-18,00

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului:

Marţi - Duminică, orele 10,00-20,00

Luni - intrarea liberă (fără vizitarea interioarelor)

Cristian Prisăcean

Responsabil Marketing

Tradiția de Sânziene în Dumbrava Sibiului

În ciuda ploii de ieri seară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, la Etno – Tehno – Parc, peste 60 de copii însoţiţi de dascăli au fost nerăbdători să afle mai multe lucruri despre tainele Cerului. Astfel, domnul Sorin Ioan Apan din Minisatul Sfântul Andrei a ţinut o prelegere despre importanţa astrelor în viaţa omului de la ţară şi a realizat o analiză cultural – semiotică între motivele decorative aflate pe costumele populare şi corpurile cereşti. Totodată, acesta împreună cu 15 tineri au prezentat copiilor ceremonialul de Sânzâiene. Fetele şi feciorii au cântat, iar în cele din urmă au aruncat cununile din flori de sânzâiene pe acoperişul unei gospodării pentru a afla care dintre ei se vor căsători în acest an.

Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile (informaţii obţinute de la CMR Sibiu), Seara de Astronomie programată astăzi, 30 iunie va fi amânată. Vă mulţumim pentru înţelegere. (Adriana Capotă)

Serile de astronomie populară din această săptămână

Săptămâna aceasta se vor desfășura două seri de astronomie populară în Dumbrava Sibiului, în 29 și 30 iunie, începând cu orele 20,00, la Etno-Tehno Parc. Îl vom avea ca invitat special pe domnul Sorin Ioan Apan, împreună cu tinerii din mini-satul Sf. Andrei (Brașov). Domnul Apan va susține o prelegere despre credințele omului de la țară despre astre și fenomene cerești, în timp ce tinerii vor prezenta o scenetă cu o tematică legată de Sânziene. (Adriana Capotă)

Ceramica de Horezu

Olăritul, meşteşug de tradiţie milenară, a fost şi continuă să fie în anumite localităţi din România o activitate prosperă pentru o parte dintre meşterii locali. Din vremuri îndepărtate, olarii s-au recrutat din rândul agricultorilor care învăţau să modeleze vase doar ca activitate complementară. Treptat, în arta olăritului s-au specializat cei mai talentaţi locuitori ai satelor, ei reuşind să se impună prin meşteşugul pe care l-au preluat în familie de la parinţii şi bunicii lor.
„Ceramica de Hurez” a devenit demult o marcă. Centrul ceramic Horezu a fost şi continuă să fie un adevărat „lider” al creaţiei ceramice populare româneşti. Satul Olari din localitatea Horezu a fost cunoscut dintotdeauna ca specializat în ceramică. Olarii de la Horezu au lucrat mai întâi „vase de rând” pe care le vindeau la bâlciurile din zonă sau le livrau „chirigiilor” ca să le vândă în sate îndepărtate. De regulă, comerţul se făcea în natură, câteva vase în schimbul mălaiului, păsărilor sau animalelor. Denumirea „vase de rând” vine de la faptul de a fi fost folosite în viaţa de zi cu zi. Mai târziu folosinţa lor se restânge la cadrul ritual, fiind utilizate la pomeni sau „de moşi”. Vasele nu erau „decorate”, ci dor „stropite” : câteva pete de culoare făcute în smalţ. Vasele de larg consum, după cum trădează şi numele lor, trebuiau să fie bune şi uşor de folosit, să fie stabile şi să corespundă pretenţiilor igienice, dar pe lângă aceste însuşiri funcţionale trebuiau să placă ochiului şi să încânte sufletul. Înainte de război, vasele de rând par să fi constituit categoria de ceramică preponderentă la Horezu.
Vasele decorate cu „gaiţa” şi „cornul” - farfurii cu mărimi variate, „taiere” şi „ciorbalâce”, castroane de diferite dimensiuni, căni, ulcioare – reprezintă ceea ce cunoaştem noi astăzi ca fiind ceramica tradiţională de Horezu. Le recunoşti dintr-o privire după motivele pe care le regăseşti în fiecare casă din zonă şi, mai ales, după felul îngrijit de aranjare a ornamentelor pe vas.
În această lume a simbolurilor în care „cântă” în special cocoşul, trăiesc în armonie stelele, peştii, şerpii,copacii, apele cu valuri, oamenii şi florile. Cocoşul descinde de pe casele olteneşti, acolo unde îndeplinea o esenţială funcţie de avertisment: paznic solar împotriva necunoscutului, a nopţii şi somnului. Legenda spune că acesta era cel care îi trezea pe oameni în vremurile în care tehnica nu era atât de avansată şi, astfel, cocoşul a rămas emblema locului.
Asistăm la un fenomen universal de marketizare a tradiţiilor care reprezintă o adaptare a meşteşugarilor la condiţiile actuale de piaţă. Cu toate acestea, nu de puţine ori, constaţi cu tristeţe că modernismul tinde să "bată" tradiţia. (Olga Popa)

Expoziţie, masă rotundă şi conferinţă la Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” din Sibiu

Miercuri, 8 iulie şi joi 9 iulie 2009, sub titlul „Personalităţi române afirmate în plan mondial în secolul al XIX-lea: HILARIE (BUCUR) MITREA (1842–1904) DIN RĂŞINARII SIBIULUI – MEDIC, NATURALIST ŞI ETNOGRAF”, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” din Sibiu, organizează primele manifestări din proiectul cultural dedicat comemorării a 105 ani de la încetarea din viaţă a dr. Hilarie Mitrea, călător în Mexic şi Australia, rezident în Indonezia vreme de 25 de ani, cel care în 1882 a donat actualului Muzeu de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti o nepreţuită colecţie de faună exotică. Participă la proiect, în calitate de parteneri şi invitaţi, 10 instituţii, precum şi oficiali, cercetători ştiinţifici şi colecţionari din Sibiu, din ţară şi din străinătate.Miercuri, 8 iulie, la ora 1330, la Muzeul „Franz Binder” din Piaţa Mică, nr. 11, va avea loc deschiderea unei expoziţii documentar-etnografice care va contura viaţa, personalitatea şi contribuţiile cultural-ştiinţifice ale lui Hilarie Mitrea. Vor fi expuse, în original sau în reproducere, fotografii, documente, obiecte etnografice, publicaţii de epocă şi contemporane.Vernisajul va fi precedat de o masă rotundă care se va desfăşura în sala de conferinţe din Casa Artelor, Piaţa Mică, nr. 21, între orele 1030-1230 şi care va reuni, în dezbateri, numeroşi cercetători: arhivişti, bibliotecari, etnografi, istorici, jurnalişti, muzeografi, naturalişti, colecţionari, pasionaţi ai temei etc.Joi, 9 iulie, la ora 1200, la Muzeul „Franz Binder”, col (r) Dumitru Stavarache, membru al Comisiei de Istorie Militară, va prezenta o conferinţă intitulată Pe urmele lui Hilarie Mitrea: aspecte inedite. Între orele 1300 şi 1500, vor putea fi urmărite, în cadrul sugestiv al expoziţiei, prezentări vizuale despre dr. Hilarie Mitrea şi colecţiile sale.Expoziţia, care va putea fi vizitată, de marţi până duminică, între orele 1000 şi 1800, va rămâne deschisă la Sibiu până în data de 23 august 2009, urmând a fi itinerată la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din Bucureşti.Proiectul dedicat lui Hilarie Mitrea mai cuprinde realizarea unor publicaţii ştiinţifice şi de popularizare care vor valorifica dezbaterile de la masa rotundă, precum şi alte cercetări ale specialiştilor. Ele vor conduce la mai buna cunoaştere a vieţii doctorului transilvănean, a eforturilor sale de colecţionar şi de donator de patrimoniu muzeal.Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, departament al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu, a iniţiat acest proiect în calitatea sa de unic muzeu în România cu profil de activitate axat, preponderent, pe cercetarea tematică şi valorificarea patrimoniului de sorginte extraeuropeană, una din direcţiile importante ale activităţii sale fiind cercetarea referitoare la exploratorii şi călătorii transilvăneni pe alte continente, colecţionari şi donatori de colecţii, producători de informaţii despre alte culturi într-un secol în care lumea devenea din ce în ce mai mobilă. Situat în regiunea de origine a savantului, Muzeul de Etnografie Universală din Sibiu şi-a asumat rolul de factor de coagulare, reunind pentru realizarea obiectivelor propuse o multitudine de parteneri instituţionali: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore
Antipa” Bucureşti, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” Bucureşti, Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale, Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale, Ambasada Statelor Unite Mexicane în România, Centrul Interetnic „Transilvania” – Revista „Transilvania” Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Primăria Comunei Răşinari, jud. Sibiu. Lor li s-au alăturat pasionaţi ai domeniului precum doamna Aurelia Veronica Filimon, colecţionar din Târgu Mureş, sau cercetătorii pasionaţi ai domeniului, care şi-au confirmat participarea la lucrările mesei rotunde.

Maria Bozan, coordonator de proiectMuzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”

ZILELE CULTURII POPULARE VÂLCENE (ediţia a IV-a) 4-5 Iulie 2009

Pe durata a două zile, prin amabilitatea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, având sprijinul financiar al Consiliului Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, sibienii și ceilalți vizitatori ai Muzeului în aer liber vor avea ocazia de a se familiariza cu valorile culturii populare vâlcene. Acţiunea, intrată deja în tradiţie, cuprinde prezentare şi vânzare de produse tradiţionale, artefacte felurite, precum: icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, piese de port popular şi alte piese textile (printre care se remarcă binecunoscutele ”scoarţe olteneşti”), păpuşi în port tradiţional, obiecte ceramice (cu motive decorative specifice, cel mai uzitat şi ”faimos” fiind ”Cocoşul de Horezu”), obiecte din lemn, dar şi spectacole de cântece şi dansuri populare, specifice plaiurilor de pe malurile Oltului. Târgul meşterilor populari, spectacolul folcloric susţinut de renumite ansambluri, dar şi de grupuri de păstrători autentici ai tradiţiilor şi obiceiurilor locale, vor ilustra întocmai atitudinea şi spiritualitatea comunităţilor vâlcene. Aşadar, vă invităm la reîntâlnirea cu reprezentanţii judeţului Vâlcea, dornici să împărtăşească tuturor valorile care i-au consacrat de-a lungul vremii.PROGRAM:Sâmbătă, 4 iulie 1100-2000 – Târg al creatorilor populari vâlceni;1600-2000– Spectacol de cântece şi dansuri tradiţionale vâlcene:Ansamblul de dansuri „Runceanca” al Căminului Cultural Runcu;Ceata de căluşari şi Grupul instrumental ale Şcolii cu Clasele I-IV Drăganu şi I-VIII Bătăşani, comuna Valea Mare;Ansamblul de cântece şi dansuri „Brăduleţul” al Casei de Cultură „Constantin Brâncoveanu” Horezu;Ansamblul de cântece şi dansuri „Moştenitorii” al Căminului Cultural Pietrari;Formaţia de dansuri „Nedeiţa” a Căminului Cultural Tomşani;Ansamblul de obiceiuri, „La Obârşia Lotrului” Voineasa;Formaţia de căluşari a Şcolii cu clasele I-VIII Drăgoeşti;Formaţia de dansuri şi Formaţia de fluieraşi ale Şcolii cu Clasele I-VIII Tetoiu;Duminică, 5 iulie1000-1200– Sfânta Liturghie săvârşită la Biserica din Bezded, Sălaj de preotul paroh şi monahi de la Mănăstirea Cozia; Recital de muzică religioasă susţinut de: Anghelina Mihai (elevă Şcoala Creţeni) şi dr. Manole Barna;1000-1930– Târg al creatorilor populari vâlceni;1600-2000– Spectacol de cântece şi dansuri tradiţionale vâlcene:Ansamblul de cântece şi dansuri „Dor de plai” al Căminului Cultural Glăvile;Ansamblul de cântece şi dansuri „Brâuleţul” al Căminului Cultural Bărbăteşti;Grupul vocal „Izvoraşul” al Şcolii cu clasele I-VIII Creţeni;Ceata de căluşari a Căminului Cultural Fârtăţeşti;Formaţia de dansuri a Şcolii cu clasele I-VIII Mădulari;Grupul vocal „Izvoraşul” al Şcolii cu clasele I-VIII Creţeni;Ceata de căluşari a Căminului Cultural Stăneşti; Ansamblul de cântece şi dansuri „Mioriţa” al Căminului Cultural Vaideeni;
Grupul de dansuri „Domniţele” al Căminului Cultural Costești

Ziua Drapelului Naţional: 26 iunie 2009

Drapelul naţional este un simbol al unui stat, o parte a identităţii sale. În toate epocile au existat diferite tipuri de steaguri –religioase, militare, ale unor familii puternice, drapelele naţionale apărând în Epoca Modernă Drapelul tricolor a fost adoptat la noi, pentru prima dată, ca steag naţional, în data de 14/26 iunie 1848, de către guvernul revoluţionar al Ţării Româneşti, fiind primul act emis de acesta. Benzile erau dispuse pe orizontală, albastrul fiind sus, iar pe banda galbenă scria ”Dreptate Frăţietate”, cu caractere chirilice, dar în limba română. În 1859 drapelul va deveni şi al Moldovei, unite cu Ţara Românească, iar din 1918 al întregii Românii Mari. Benzile vor fi dispuse pe verticală, iar drapelul va purta diferitele steme ale statului, începând cu stema din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, până la stema comunistă, adoptată în aprilie 1948; în decembrie 1989, dorinţa de libertate a făcut ca oamenii să decupeze stema comunistă din mijlocul drapelului, care a pătat 42 de ani steagul tricolor. După 1990, drapelul nostru naţional va fi lipsit de stemă, parlamentarii fiind „leneşi” în stabilirea stemei, Republica Moldova adoptând înainte stema şi drapelul cu aceasta pe banda galbenă; conform dreptului internaţional, României nu i s-a mai permis să pună stema pe tricolor, pentru că ar fi semănat prea mult cu steagul statului vecin.

In Muzeul in aer liber, ziua drapelului national a fost serbata impreuna cu copiii de la Gradinita SOS Cisnadie care au ridicat drapelul pe melodia imnului national, apoi au cantat, au desenat tricolorul si s-au jucat cu jucarii traditionale in cadrul Etno Tehno Parc.

Muzeograf Alexe Adrian

Vernisaj: „Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului”

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” din cadrul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”, Vă invită, vineri, 26 iunie 2009, orele 13, la Casa Artelor din Piaţa Mică nr. 21, la vernisajul expoziţiei „Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului”.

Conceptul tematic al expoziţiei aparţine doamnei Dr. Irmgard Sedler, preşedinta onorifică a Asociaţiei Muzeului Transilvănean din Gundelsheim şi domnului Marius Joachim Tătaru, istoric de artă, conducător ştiinţific al Muzeului Transilvănean din Gundelsheim , Germania. În luna iulie a anului 2007 expoziţia a fost prezentă publicului sibian la Centrului de Cultură şi Dialog „Friedrich Teutsch”, iar în perioada iulie-septembrie 2008 a fost deschisă la Muzeul Transilvănean din Gundelsheim.

Tematica propusă urmăreşte evoluţia concepţiei ambientale a spaţiului bisericilor evanghelice din Transilvania pe parcursul a şase veacuri, începând din epoca anterioară Reformei Luterane şi până în secolul al XX-lea. Cu acest prilej vor fi expuse obiecte de mobilier bisericesc şi de cult din patrimoniul Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România, prin amabilitatea Centrul de Cultură şi Dialog „Friedrich Teutsch”, precum şi piese aflate în patrimoniul bisericilor evanghelice din Roşia, Alţâna, Cincu, Bruiu, Cisnădie, Cârţa şi Mediaş, dar şi din colecţiile Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”. (Camelia Ștefan)

Tezaure umane vii - oameni frumoşi, continuatori ai Tradiţiei

Veţi întâlni astfel de oameni cu har la tot pasul, dacă vă hotărâţi să străbateţi satul din Dumbrava Sibiului. Tezaurele umane vii sunt cei care se încăpăţânează să ducă mai departe valorile culturii tradiţionale moştenite de la înaintaşi. Fie că este vorba de meşteşuguri, de cântece şi dansuri tradiţionale sau de datini şi obiceiuri specifice calendarului popular, toate acestea ne definesc şi ne conferă unicitate.

Vastul Program intitulat sugestiv Tezaure umane vii, derulat în cadrul Muzeului ”ASTRA”, are ca principal obiectiv salvgardarea valorilor circumscrise patrimoniului cultural imaterial, păstrate şi perpetuate de-a lungul timpului de către comunităţile locale tradiţionale.

Programul cuprinde: Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare (5-9 august), Târgul Creatorilor Populari din România (14-16 august), Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţioanale” (21-26 august) şi Târgul Olarilor (5-6 septembrie).

Anul Capitalei Culturale Europene marchează debutul Festivalului Naţional de Datini şi Obiceiuri, în cadrul aceluiaşi Program, dezvăluind iubitorilor de tradiţii autentice, latura mistică a lumii tradiţionale, prin reconstituirea unor practici sociale sau rituale pline de însemnătate, specifice anumitor zile ale calendarului popular românesc: Măsurişul oilor, Paparuda, Caloianul, Rusaliile, Nedeia de Sfântul Ilie.

În contextul Festivalului Naţional de Datini şi Obiceiuri, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ”ASTRA” (Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului) va găzdui, în luna lui cuptor, următoarelor evenimente:

Zilele Culturii Populare Vâlcene , ediţia a IV-a, 4-5 iulie 2009

Pe durata a două zile, prin amabilitatea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, sibienii vor avea ocazia de a se familiariza cu valorile culturii populare vâlcene. Acţiunea, intrată deja în tradiţie, cuprinde prezentare şi vânzare de produse tradiţionale, artefacte felurite, precum: icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, piese de port popular şi alte piese textile (printre care se remarcă binecunoscutele ”scoarţe olteneşti”), podoabe, obiecte ceramice (cu motive decorative specifice, cel mai uzitat şi ”faimos” fiind ”Cocoşul de Horezu”), obiecte din lemn, dar şi spectacole de cântece şi dansuri populare, specifice plaiurilor de pe malurile Oltului.

Nedeia de Sfântul Ilie , ediţia a IX-a, 18-19 iulie 2009

Prin desfăşurarea Nedeii de Sfântul Ilie se doreşte menţinerea vie a Tradiţiei legată de această străveche sărbătoare pastorală celebrată odinioară cu atâta fast în satele româneşti.

Standurile cu vânzare de produse tradiţionale sau de bucate mocăneşti, precum şi spectacolele de cântece şi dansuri specifice zonelor pastorale de tradiţie, toate acestea în bătătura Cârciumei din Bătrâni, judeţul Prahova, unul dintre cele două monumente de utilitate publică ale muzeului în aer liber, vor contribui din plin la conturarea unei imagini cât mai fidele a Nedeii de altădată.

Acţiunile sunt cofinanţate de Consiliul Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu (Dana Botoroagă, Muzeograf, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”)

---

Serile de astronomie populară se amână din nou

Din cauza vremii nefavorabile (confirmate de CMR Sibiu), Serile de Astronomie programate pe 24.06 şi 26.06, la Etno – Tehno – Parc, în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA”, sunt reprogramate în 29 şi 30 iunie, iar Seara de Astronomie amânată în 17 iunie va fi reprogramată în 1 iulie.

Primele două seri de astronomie s-au desfășurat în 18 și 19 iunie, bucurându-se de participarea a peste 70 de persoane (profesori și elevi sibieni).

Mulţumim pentru înţelegere şi vă aşteptăm la Etno –Tehno –Parc pentru a descoperi astrele cu Muzeul ASTRA! (Adriana Capotă)

O nouă publicaţie a Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”: pliantul „Cahle transilvănene. Secolele XV-XIX”

Vernisarea, în noiembrie 1998, a expoziţiei de bază “Cahle transilvănene. Secolele XV - XIX” a prilejuit inaugurarea primului spaţiu expoziţional al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească “Emil Sigerus”, amenajat în subsolul imobilului din Piaţa Huet nr. 12, care adăposteşte cea mai completă şi valoroasă colecţie de cahle din Europa.

În cadrul expoziţiei, 326 de cahle sunt prezentate cronologic, ţinându-se seama de tehnicile de lucru folosite la realizarea lor, începând cu cele din secolul al XV-lea, nesmălţuite cu reprezentări biblice, mitice, animale fantastice, până la cele din secolul al XIX-lea, smălţuite cu verde şi pictate policrom cu albastru de cobalt, verde, galben şi brun. Cele mai frumoase şi valoroase cahle din perioada Renaşterii existente în colecţia muzeului sunt cele cu reprezentări pe fond catolic: Madona, Hristofor, Fecioara Maria cu Iisus-copil în braţe, Sf. Gheorghe omorând balaurul, dar şi cahla olană în stil gotic transilvănean târziu. De o mare valoare artistică sunt şi cahlele cu motive heraldice, cele habane de la Vinţu de Jos, cele realizate în tehnica sgrafito şi batic în albastru de cobalt, dar şi cele cu smalţ de plumb şi cositor produse la Braşov. Au fost reconstituite, deasemenea, şi 3 sobe complete, una săsească, datată 1891 din Drăuşeni, jud. Braşov, una secuiască lucrată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de olarul Beretzky Zsigmond, din Chişmed, jud. Harghita şi una românească din secolul al XIX-lea din Poienii de Sus, jud. Bihor.

Grafica, acuarelele şi extrasele din documentele de arhivă, facilitând urmărirea progreselor tipologice, tehnice şi culturale, în acest domeniu elevat artistic al ceramicii de uz şi decorative a evului modern european, completează imaginea acestui meşteşug, sugerând modul de viaţă cotidian în care sistemele de încălzit, utilizând cahlele, ocupau un loc distinct prin plastica lor decorativă.

Expoziţia oferă o perspectivă mai amplă şi generoasă asupra multiculturalităţii spaţiului transilvănean, a relaţiei de comuniune, coabitare şi conlucrare, de secole, între românii, saşii şi maghiarii din Transilvania.

Dacă în anul 2006, a fost editat, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, volumul Mărturii ale civilizaţiei transilvănene. Colecţia de cahle a Muzeului "ASTRA", prima lucrare ştiinţifică care valorifică întreaga colecţie de cahle a Muzeului "ASTRA, anul acesta a fost editat Pliantul armonică “Cahle transilvănene. Secolele XV-XIX”, în care sunt prezentate, în condiţii grafice excepţionale, în limbile română, germană şi engleză 12 cahle, cele mai valoroase şi mai reprezentative.

Publicul vizitator este aşteptat, începând cu luna iulie, să achizitioneze Pliantul armonică de la sediul Muzeului, de la Libraria C.N.M. ASTRA şi din cadrul Expoziţiei de bază „Cahle transilvănene. Secolele XV-XIX”.

Lansarea publicaţiei va avea loc, vineri, 26 iunie 2009, orele 13 00, la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr.21, în cadrul vernisării expoziţiei itinerante „Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului”. (Karla Roşca)

---

Ziua Sugarului Sibian - ediția a IV-a

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu vă invită să participaţi și în acest an la “Ziua Sugarului Sibian”, sărbătoare care a debutat pe data de 1 iulie 2006 şi, bucurându-se de un real succes, a ajuns la cea de-a patra ediție. Acest eveniment inedit a stârnit interesul unui număr mare de mămici şi tătici, care nu au ezitat să-şi demonstreze aptitudinile în cea mai grea meserie, cea de părinte, iar bebeluşii, mai cuminţi ca niciodată, şi-au gângurit planurile de viitor, care, bineînţeles, au fost premiate aşa cum se cuvine.

“Ziua Sugarului” este dedicată, în primul rând, copilaşilor cu vârste între 0 şi 2 ani. Vom organiza concursuri dedicate exclusiv bebeluşilor şi copilaşilor cu vârsta de până la 2 ani: Cross-ul pe mochetã, Cross-ul bobocel, Miss şi Mister Bebe, Miss şi Mister Bobocel. Pentru mămici şi tătici am pregătit un program special: concursuri intitulate Mămica Ştie-Tot, Tăticul Priceput, precum şi consiliere pre şi postnatală asigurată de specialişti, prezentarea unor filme documentare care au ca subiect alăptarea, curs de aerobic postnatal, sfaturi pentru siguranţa copilului.

Vă aşteptăm în 5 iulie a.c., în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, cu mic, cu mare şi cu suzeta la purtător, pentru a sărbători împreună cea de-a patra ediţie a „Zilei Sugarului Sibian”. Evenimentul se va desfăşura între orele 10.00 şi 18.00, la Etno Tehno Parc (aflat în Muzeul „ASTRA” la intrarea dinspre Grădina Zoologică). Intrarea este gratuită pentru sugari şi mame. Vă aşteptăm cu drag, pentru o petrecere a fragedei copilării, cum numai în poveşti putem găsi! (Eliza Penciu)

Festivalul ”Tarafuri şi fanfare”

Așa cum era de așteptat, Festivalul ”Tarafuri și Fanfare” a fost o manifestare de succes. Grigore Leșe și cele 20 de formații invitate au adunat în fața scenei din Muzeul în aer liber, aproape 5000 de spectatori care s-au bucurat de un repertoriu extrem de variat, reprezentativ pentru toate zonele țării și chiar pentru românii din afara granițelor (Taraful din Timocul bulgăresc). Au fost ritmuri săltărețe, care i-au îndemnat pe oameni să joace, dar și ritmuri mai lente, pe gustul celor care doreau să se relaxeze, admirând peisajul mirific din Dumbrava Sibiului. Nici încasările nu au lăsat de dorit, Festivalul aducând, din vânzări de bilete și servicii, peste 300 de milioane de lei vechi.

Organizat de Jurnalul Național, în colaborare cu Complexul Național Muzeal ”ASTRA”, Festivalul s-a aflat sub atenta coordonare a lui Grigore Leșe. Artistul nu a făcut numai selecția muzicanților, ci a îndeplinit cu succes și rolul de prezentator al spectacolului. Cunoscându-i foarte bine pe cei invitați, dar având și o viziune bine conturată asupra repertoriului acestora, Grigore Leșe a creat o atmosferă extraordinară, secvențele muzicale fiind întrerupte de scurte momente de dialog cu interpreții, în cadrul cărora aceștia spuneau câte ceva despre felul în care înțeleg muzica, despre melodiile pe care le cântă sau evocau momente semnificative ale carierei lor. Aceste mici povești de viață i-au apropiat și mai mult pe spectatori de muzicanți, depășindu-se astfel orice fel de bariere. De altfel Grigore Leșe a invitat în permanență publicul pe scenă, alături de muzicanți, și i-a trimis pe aceștia, periodic, și în alte locații ale Muzeului în aer liber. Merită menționate și secvențele interpretative ale lui Leșe, care și-a demonstrat, în trei reprize, măiestria binecunoscută. A cântat, de fiecare dată, piesa ”Nu-i lumină nicări”, prima dată singur, a doua oară alături de formația maramureșeană ”Iza”, iar, în încheiere, alături de publicul sibian.

Începutul spectacolelor a urmat un ritual aparte, cu fanfarele adunând publicul din muzeu și conducându-l spre scenă. Fanfara din Rupea, cea din Smârdan, grupul Iza etc. au pornit către scena de pe lac din toate colțurile muzeului. Alaiuri de sute de persoane îi urmau pe muzicanți, așezându-se, ulterior, pe băncile amfiteatrului, pe iarbă, în apropierea scenei sau pe băncuțele de pe malul lacului. Fanfara din Dârvari, Mambo Siria, a prezentat un mic spectacol chiar în fața Muzeului. Muzicanții au urcat apoi pe scenă, rămânând în preajma lui Grigore Leșe, care îi chema, în reprize repetate și după reguli numai de el știute, dar al căror efect a fost incontestabil.

Cele două seri de Festival s-au încheiat cu hore, în prima seara la scenă, în cea de-a doua în fața Pavilionului de la intrarea principală în muzeu. Sute de oameni au dansat până aproape de miezul nopții.

Lumea satului tradițional românesc a prins, așadar, din nou, viață în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, acest centru de românism autentic, unde valorile certe sunt recunoscute și respectate. (Ovidiu Baron)

Festivalul ”Tarafuri şi fanfare”, 20-21 iunie 2009 Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, scena de pe lac. Orele 16,00-22,00

Ediția a III-a a Festivalului ”Tarafuri și fanfare” va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Locația nu este aleasă la întâmplare, muzeul sibian reprezentând un spațiu ideal pentru acest gen de manifestări, bazate pe promovarea tradițiilor autentice. ”Jurnalul Național”, în colaborare cu Muzeul ”ASTRA”, invită publicul la două seri de muzică țărănească valoroasă, selectată și prezentată de cunoscutul rapsod Grigore Leșe.

Festivalul ”Tarafuri și fanfare” are menirea de a duce mai departe tradiții muzicale reprezentative pentru spiritul românesc. Cele două ediții anterioare s-au bucurat de un mare succes, muzica ajutându-i pe oameni – spectatori de toate vârstele - să depășească barierele convenționale și să trăiască împreună momente deosebite.

Coordonatorul Festivalului, domnul Grigore Leșe, se numără printre cei mai apreciați interpreți de muzică populară. Domnia Sa este un cunoscător rafinat al domeniului muzicii tradiționale, ale cărei valori se pricepe să le identifice și să le promoveze. Profesor, doctor în muzică, realizator de emisiuni TV, coordonator de manifestări culturale, iată câteva dintre reperele reprezentative pentru Grigore Leșe, care va prezenta tarafurile și fanfarele așa cum numai un împătimit al muzicii populare știe să o facă, transformând un eveniment muzical într-unul cu semnificații multiple, într-o poveste de viață.

Muzeul ”ASTRA” susține această inițiativă, care se potrivește de minune cu programul cultural ”Tezaure umane vii”, pe care-l derulează, an de an, și care nu are altă menire decât aceea de a salva tot ce este valoros în cultura tradițională.

Cele două zile de festival propun un program generos, cu recitaluri oferite de câte zece formații în fiecare zi. Vor concerta muzicanți din toate zonele țării, lor adăugându-li-se și un grup din Timocul bulgăresc. Spectacolul va începe la ora 16,00, la scena de pe lac, și va dura până la ora 22,00. În afara programului de la scenă, lăutarii vor mai face mici demonstrații de măiestrie și la Cârciuma din Bătrâni.

Intrarea la Festival se face, până la ora 20,00, pe baza biletelor și abonamentelor curente (15 lei costă biletul pentru adulți, 4 lei pentru elevi și studenți, 30 de lei abonamentul anual individual, 40 de lei abonamentul anual de familie. Există facilități pentru categoriile sociale defavorizate. Elevii din județul Sibiu – cu excepția celor din municipiul Sibiu - au intrarea liberă). Spectatorii care vor veni după ora 20,00 vor avea de achitat un bilet de 10 lei.

Vă invităm, așadar, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, pentru un nou spectacol de muzică și de trăire românească.

Programul Festivalului:

Sâmbătă, 20 iunie, 16,00-22,00

Scena de pe lac

1. Fanfara din Fîntînele (SV)

2.Taraful lui gaciu din Soporu de câmpie (CJ)

3. Taraful din Morunglav (OT)

4. Muzicanţi din Timocul bulgăresc

5. Taraful din Vinerea (AB)

6. Fanfara de la Buneşti (SV)

7. Taraful din Grecesti (DJ)

8. Nea costină lăutaru’ din Cezieni (OT)

9. Ion covaci zis paganini din Săliştea de sus (MM)

10. Fanfara din Lămăşeni (SV)

Duminică, 21 iunie, 16,00-22,00

Scena de pe lac

1. Fanfara din Rupea (BV)

2. Rapsozii Gorjului (rela) (GJ)

3. Grupul Iza (MM)

4. Taraful lui Cristi lu’ Cătăroiu din Tismana (GJ)

5. Fanfara din Smîrdan (BT)

6. Taraful lui Nistor de la Cetate (DJ)

7. Taraful din Rupea (BV)

8. Banda lui nea Alita Piţigoi (GJ)

9. Trei parale

10. Fanfara din Dîrvari (Mambo Siria) (MH)

(Ovidiu Baron)

Ziua Grădinițelor – începutul unei noi tradiții

Ziua Grădiniţei organizată de Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” ieri, 15 iunie, a adus multă bucurie copiilor din gradiniţile sibiene. Cei peste o sută de ”grădinari” au creat o atmosferă extraordinară, punând stăpânire, ore în șir, pe hinte, pe groapa cu nisip, pe machetele tehnice și pe micile căruțe și roabe, cu care s-au plimbat în jurul pavilionului educațional. Nu au fost ignorate nici șotronul și jocul cu mingea. De asemenea, copiii au avut la dispoziţie puzzle-uri care redau prin imagini căsuţe tradiţionale din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Ziua Grădiniţei l-a avut ca invitat special pe poetul Gheorghe Vicol din Suceava, care a prezentat şi a recitat din cartea sa de poezii pentru copii, intitulată “Flori de Salcâm”. Copiii nu s-au lăsat mai prejos şi au prezentat, la rândul lor, pentru publicul prezent în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, un program de cântece şi poezii, pregătite cu multă răbdare şi dăruire în timpul anului şcolar. De asemenea, a fost organizat un concurs de desene pe asfalt, unde copiii au avut ocazia să-şi pună creativitatea în practică şi, pe grupe de trei-patru copii, să deseneze ce ştiu ei mai bine. Eforturile lor au fost răsplătite cu mici premii, oferite de Fundația RTC: jucării, mingi, coifuri colorate, fluiere etc. (Emanuela Cîmpean)

Seri de astronomie populară

Miercuri, 17 iunie, în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”, la Etno-Tehno-Parc, la ora 20.00, va debuta proiectul „Observator astronomic. Viziunea populară asupra cerului”. Sunt invitați copii de la diferite şcoli din Sibiu pentru a afla tainele Cerului, dar porțile sunt deschise și altor persoane pasionate de astre. Pentru cei interesaţi de astronomie populară vor fi organizate, de către responsabilii de Pedagogie Muzeală ai Muzeului, ateliere de lectură despre credinţele omului de la ţară despre astre şi despre fenomenele cereşti. Totodată, copiii vor realiza desene care să identifice elemente ale spaţiului cosmic. Doamna Ania Ţiţei (astronom voluntar) va pregăti copiilor o prezentare în power - point şi , prin intermediul jocului, îi va ajuta să înţeleagă poziţia pe care fiecare planetă o are în Sistemul Solar.

Telescopul va fi cu siguranţă prietenul copiilor pe tot parcursul vacanţei de vară şi îi va ajuta să înţeleagă faptul că astronomia este cea mai veche ştiinţă a omenirii, că de-a lungul timpului ea a jucat un rol foarte important pentru noi toţi, fiind suficient să amintim doar câteva dintre cele mai importante aplicaţii: măsurarea exactă a timpului, realizarea hărţilor geografice, alcătuirea calendarelor, etc. Participanții vor primi o mapă de astronomie care va conţine informaţii ştiinţifice şi populare.

Toţi cei care vor veni la aceste seri de astronomie vor reuşi să înţeleagă cu adevărat rolul aştrilor, constelaţiilor, Sistemului Solar, a întregului Univers în viaţa noastră de zi cu zi. (Adriana Capotă)

Întâlnire cu Japonia

Evenimentul “Întâlnire cu Japonia”, organizat în data de 15 iunie 2009, a adus în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului public de toate vârstele, gata să înveţe despre cultura şi tradiţia poporului japonez. Timp de 6 ore, voluntari din Japonia, ajutați de Asociația ”Proiect 1200” și de muzeografi, au pus la dispoziţia publicului programe artistice si ateliere practice care să dezvăluie aspecte ale culturii poporului japonez.

Programul artistic a constat în prezentarea unor tehnici de concentrare folosite de Samurai înainte de începerea luptei. De asemenea, publicul a putut observa mai multe tipuri de dansuri tradiţionale japoneze și a putut asista la o reprezentare a unei scene din piesa “Othello” în versiunea samurai japoneză.

Au mai fost ateliere practice, datorită cărora vizitatorii şi-au pus în aplicare abilităţile motrice, prin învăţarea folosirii beţigaşelor tradiţionale de mâncat. Tehnica Origami a atras în principal copiii, care au creat diferite figurine din hârtie (flori, animale, bărci etc). Caracterele chinezeşti Kanji au dat mare bătaie de cap spectatorilor, care s-au chinuit să reproducă pe o coală albă de hârtie cu exactitate numele lor proprii scrise în limba japoneză. Nu în ultimul rând, cei interesaţi au putut învăţa tehnica de împletire a coşurilor japoneze.

Atmosfera tradițională japoneză a fost transmisă de asemenea prin intermediul decorațiunilor de la Pavilionul educațional și prin ceremonia ceaiului. (Emanuela Cîmpean)

Invitaţie reînnoită de a pătrunde în „Intimitatea unei colecţii...”

Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA” reînnoieşte invitaţia de a trece pragul expoziţiei temporare „Intimitatea unei colecţii...” aflată în ultima sa săptămână de prezentare în faţa publicului. Invitaţia este adresată tuturor iubitorilor de frumos, celor dispuşi să li se dezvăluie colecţia deosebită de icoane păstrătoare şi purtătoare de adânci semnificaţii.

Icoanele ilustrează centre importante ale picturii pe sticlă: Nicula, Gherla, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Valea Sebeşului, Mărginimea Sibiului semnate de „zugravi” recunoscuţi, precum Savu Moga, Matei Ţimforea sau de alţii rămaşi anonimi, firul narativ al expoziţiei fiind trasat şi de piese din celelalte colecţii ale muzeului, precum obiecte etnografice din lemn sau textile.

Aşadar, în perioada 16-21 iunie, de marţi până duminică, între orele 10-18 sunteţi aşteptaţi să pătrundeţi în intimitatea acestei colecţii, fiind ghidaţi de însuşi muzeograful-curator al colecţiei şi al expoziţiei. Ghidajele gratuite vor avea loc de marţi până vineri în intervalul orar 11-13. (Dana Botoroagă, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”)

Întâlnire cu Japonia

”Complexul Naţional Muzeal ASTRA, în colaborare cu Teatrul Naţional “Radu Stanca”şi Asociaţia Proiect 1200, împreună cu voluntari japonezi, organizează, în Muzeul in aer liber, evenimentul “Întâlnire cu Japonia”. Manifestarea va avea loc luni, 15 iunie, între orele 13-19, în zona Etno-Tehno Parc și va prilejui cunoașterea, de către cei interesați, a unor aspecte reprezentative din cultura Japoniei.

Programul va cuprinde:

Ceremonia Ceaiului, în cadrul căreia se va servi ceai verde, vizitatorilor din cadrul muzeului, în stil tradiţional japonez.

Origami : arta tradiţională a împăturării hârtiei, având ca scop crearea unui obiect dintr-o singură bucată de hârtie, fără să se folosească lipici sau să se taie materialul.

Exerciţii de folosit beţigaşele tradiţionale de mâncat : se vor face exerciţii de mutat diferite boabe de la o farfurie la alta cu ajutorul beţigaşelor.

Introducere în caracterele chinezeşti Kanji : se vor picta diferite caractere, pictură pe faţă, în funcţie de cerinţa vizitatorilor.

Demonstraţii : se vor face demonstraţii de luptă cu sabia Iai – do, dans contemporan şi o scenetă din piesa „Othello” în versiunea samurai japoneza.

Intrarea va fi liberă.

Festivalul ”Tarafuri şi fanfare”, 20-21 iunie 2009

Tarafuri şi fanfare nu este un simplu festival în accepţia largă a termenului. Este poate ultima şansă a muzicii ţărăneşti să nu moară în hotarul satului sau - şi mai rău- să nu fie definitiv înlocuită de alte sonorităţi, atît de străine spiritului nostru.

În urmă cu cîţiva ani Marius Tucă, prin Jurnalul Naţional, iniţia campania Recurs la România iar în 2007, în spiritul acestei idei, Festivalul Tarafuri şi Fanfare despre care spunea.: „El. poate fi luat şi ca o declaraţie de dragoste pentru folclorul nostru, dar şi ca o povară. Povara celor care au prins gustul sevei ce curge prin viorile şi ţambalurile neamului românesc, povara celor care au descoperit cît de adînc sînt înfipte rădăcinile folclorului în suflectul nostru”.
Primele două ediţii s-au desfăşurat la Muzeul Satului din Bucureşti, iar selecţia muzicanţilor a fost asigurată de dr. Marian Lupaşcu, cercetător al Institutului de Folclor Constantin Brăiloiu. Anul trecut, una dintre cele două zile de festival a fost coordonată de Grigore Leşe iar bătrînii muzicanţi invitaţi de acesta – majoritatea cunoscuţi bucureştenilor din proiectul Ultimii Rapsozi (desfăşurat la Institutul Cultural Român pe parcursul întregului an) – au adus la muzeu mii de oameni, îndeosebi tineri. Explicaţia lui Grigore Leşe este simplă: „În muzica lor ne pierdem şi ne regăsim. Când îi asculţi nu te stâmperi, te cutremuri. Patosul interpretării, efervescenţa strigăturilor, acrobaţiile neaşteptate, improvizaţia şi creativitatea îi fac să ardă pînă la epuizare. Dar abia cînd îi vedem putem înţelege cum aceşti muzicanţi de ţară reuşesc să fie -într-un mod atît de firesc- frumoşi, geniali, unici.”
Anul acesta Jurnalul Naţional împreună cu Grigore Leşe au hotărît ca cea mai importantă sărbătoare a muzicii ţărăneşti să aibă loc în cel mai frumos sat din lume - Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Sibiu.

Tarafuri şi Fanfare este singurul festival naţional de muzică ţărănească autentică. Evenimentul va fi mediatizat prin Jurnalul Naţional, Antena 1, Antena 3, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, TVR 2 şi TVR Cultural. Jurnalul Naţional va tipări o Ediţie de Festival şi va edita un CD.

De ce Jurnalul Naţional?
Pentru că a iniţiat campania Recurs la România, pentru că promovează zi de zi literatura şi muzica românească prin editare de carte şi CD. Pentru că se implică în tot ce înseamnă redescoperire a valorii noastre identitare. Pentru că este cel mai bine vîndut ziar de calitate din România. Pentru că este un ziar vertical.

De ce Grigore Leşe?
Pentru că chiar se pricepe. Pentru că este profesor, doctor în muzică, realizator al emisiunii Drumurile lui Leşe (R.R. Actualităţi) şi al seriei de televiziune La Porţile Ceriului (TVR Cultural), pentru care obţine Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul SRR pentru Jurnalism Cultural în 2009, precum şi nominalizări la festivaluri internaţionale de film documentar.

Pentru că este cotat internaţional drept cea mai reprezentativă voce a folclorului românesc, muzica sa fiind editată şi promovată de prestigioase case de discuri din Elveţia şi Franţa, precum şi de televiziuni precum BBC şi Mezzo. Pentru că îşi dedică viaţa recuperării stratului arhaic al folclorului românesc.

De ce Muzeul Civilizaţie Populare ASTRA din Sibiu?
Pentru că aici funcţionează Academia Artelor Tradiţionale din România, prefigurată în memorabilele discursuri ale lui Blaga şi Rebreanu la intrarea în Academia Română, singura instituţie de acest gen din lume.

Pentru că aici s-a iniţiat şi se desfăşoară programul Tezaure umane vii, consensual cu programul UNESCO de încurajare şi stimulare a salvării şi prezervării active a valorilor culturii imateriale.

Pentru că este cel mai important muzeu din ţară, al doilea ca mărime şi însemnătate din Europa, după cel din Suedia. Pentru că este unic!

Fiţi alături de Jurnalul Naţional şi Grigore Leşe şi veţi participa în Dumbrava Sibiului la cea mai importantă sărbătoare a muzicii tradiţionale româneşti! Fiţi alături de Jurnalul Naţional şi Grigore Leşe şi îi veţi descoperi şi încuraja pe ultimii lăutari adevăraţi. Uitaţi de lume prin casele lor de la marginea satului îşi privesc cu o tristeţe tandră instrumentele muzicale transmise prin generaţii, devenite acum dureros de inutile. „N-o fost sat să nu mă bage pe mine la nuntă... Acum nu pre bagă ceteraşi de aiştea. Acum au alte danţuri mai domneşti ... ” Asta ne-a spus, cu puţin timp înainte să moară, Izidor din Stîna, cel mai vestit muzicant din Ţara Codrului...

Program:

SÎMBĂTĂ, 20 iunie

1. FANFARA DIN FÎNTÎNELE (SV)

2.Taraful lui Gaciu din Soporu de Câmpie (CJ)

3. TARAFUL DIN MORUNGLAV, (OT)

4. MUZICANŢI DIN TIMOCUL BULGĂRESC

5. TARAFUL DIN VINEREA (AB)

6. FANFARA DE LA BUNEŞTI (SV)

7. TARAFUL DIN GRECESTI (DJ)

8. NEA COSTINĂ LĂUTARU’ DIN CEZIENI (OT)

9. Ion Covaci zis Paganini din Săliştea de Sus (MM)

10. FANFARA DIN LĂMĂŞENI (SV)

DUMINICĂ, 21 IUNIE

1. FANFARA DIN RUPEA (BV)

2. RAPSOZII GORJULUI (RELA) (GJ)

3. GRUPUL IZA (MM)

4. TARAFUL LUI CRISTI LU’ CĂTĂROIU DIN TISMANA (GJ)

5. FANFARA DIN SMÎRDAN (BT)

6. TARAFUL LUI NISTOR DE LA CETATE (DJ)

7. TARAFUL DIN RUPEA (BV)

8. BANDA LUI NEA ALITA PIŢIGOI (GJ)

9. TREI PARALE

10. FANFARA DIN DÎRVARI (MAMBO SIRIA) (MH)

Program de astronomie populară în Dumbrava Sibiului

În perioada 15 iunie - 15 septembrie 2009 va avea loc, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, un program de astronomie populară, propus tuturor celor pasionați de astre, dar și celor care vor să se familiarizeze cu această problematică. Intitulat generic ”Descoperă astrele cu Muzeul ASTRA”, programul pleacă de la viziunea populară asupra cerului, legendele și interpretările de acest gen fiind valorificate și din perspectivă științifică. Vor fi mai multe ședințe de observare a astrelor, seara târziu, în zona Etno-Tehno Parc, cu ajutorul unui telescop achiziționat special în vederea realizării acestui program.

Prima întâlnire mai importantă din cadrul programului va avea loc în date de 17 iunie, când se organizează un workshop despre percepția folclorică a fenomenelor cerești, presărat cu lecturi din texte reprezentative și continuat cu un concurs de desen. (Adriana Capotă)

Ziua Grădiniței – o nouă manifestare propusă de Muzeul ASTRA, în 15 iunie

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” organizează, în data de 15 iunie, un program deosebit pentru copiii din gradiniţele sibiene. Programul se realizează în colaborare cu secţia germană a Teatrului Național “Radu Stanca” din Sibiu, care a pregătit un specactol intitulat “Scooby Doo la Muzeu” (spectacolul a fost propus și pentru Ziua Copilului, dar a fost amânat din cauza condițiilor meteo nefavorabile). Scenariul pus în scenă de membrii Teatrului Național ”Radu Stanca” se bazează pe rezolvarea unui mister ipotetic, în maniera poveştilor cu detectivi, pe care copiii vor trebui să-l elucideze. Drumul parcurs în cadrul acestui program este de la scena de pe lac, la casele din Mărginimea Sibiului, până la Mina de Aur încheindu-se la Etno-Tehno Parc. Traseul propus are rolul de a oferi o serie de indicii, care duc povestea mai departe, cât şi de a vizita obiective importante din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Acest program se desfăşoară în două etape, cu două grupe de copii diferite, începând cu orele 10,00 şi 12,00.

Începând cu ora 13,00 copiii vor avea parte de o prezentare a cărţii „Flori de salcâm” la care va fi prezent însuşi autorul, domnul Gheorghe Vicol. Cartea conţine poezii, fabule și proze pentru copii.

Ziua Grădiniţei, organizată de Muzeul „ASTRA” pe data de 15 iunie, reprezintă începutul activităţilor de educaţie muzeală pe timpul vacanţei de vară. Aşadar invităm toţi copiii cu vârste între 3 şi 18 ani să ia parte în această vară la activităţile de la Etno-Tehno-Parc în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Accesul este gratuit atât pentru copii, cât și pentru însoțitorii lor (după cum se cunoaște deja, în zilele de luni Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului poate fi vizitat gratuit de toată lumea). (Cîmpean Emanuela)

Ofertă de team-buildinguri în Dumbrava Sibiului

Complexul Național Muzeal ”ASTRA” propune firmelor din Sibiu și din țară organizarea unor team-buildinguri în cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului. Zona este extrem de generoasă, cu un peisaj de sat arhaic, conținând elemente reprezentative din toate zonele țării, dar și o vegetație bogată, muzeul fiind practic înconjurat de pădure. Una sau mai multe zile în mijlocul naturii, cu activități relaxante, dar și creative, ar reprezenta o formă de motivare a angajaților, de sudare a echipei de lucru și, de ce nu, de găsire a unor noi posibilități de colaborare, a unor noi proiecte etc. De multe ori, schimbarea mediului și a atmosferei de lucru aduc o ameliorare semnificativă a rezultatelor.

Muzeul ”ASTRA” are o vastă experiență în organizarea activităților educaționale, pentru toate vârstele. Departamantul de Marketing-Pedagogie Muzeală nu se ocupă numai de programe adresate elevilor și studenților, ci și de proiecte adresate altor vârste, de la micii bebeluși (Ziua Sugarului Sibian), până la cei mai în vârstă. Olimpiada Meșteșugurilor Artistice Tradiționale și Târgul Creatorilor Populari sunt două manifestări importante în cadrul cărora vizitatorii pot participa la ateliere și concursuri de creație. Sunt multe meșteșuguri tradiționale care așteaptă să fie redescoperite, iar experiența ne-a demonstrat că există încă un interes foarte mare pentru ele. De asemenea, evenimente de genul Nopții Muzeelor implică, la rândul lor, conferințe, demonstrații practice sau workshopuri.

Oferim o gamă largă de servicii:

• Cazare la Pensiunea ”Vila Diana”

• Masa la Hanul Veștem sau la Cârciuma din Bătrâni (meniu tradițional)

• Plimbări cu trăsura, cu barca sau cu sania (în funcție de sezon și de preferințe)

• Joc de popice

• Workshopuri: olărit, țesut, brodat, încondeiat de ouă, pictură pe lemn, pe sticlă sau piatră, bucătărie tradițională, astronomie populară, crearea de păpuși ecologice, de podoabe, pictură pe figurine din ipsos, crearea de machete din lemn etc.

• Jocuri de atmosferă: potcovit de cai, cărat de apă cu găleata, tuns de oi, realizarea de căpițe de fân, simularea unor munci agricole etc.

• Întreceri sportive: marș, viteză, ștafetă, întreceri cu barca etc.

• Refacerea unor tradiții (simularea activităților specifice unor obiceiuri)

• Paradă de costume tradiționale

• Căutarea comorii

• Concursuri de fotografie

• Concursuri de interpretare (muzică populară) și de joc popular

• Mini-conferințe sau sesiuni de lucru

Atelierele sunt coordonate de muzeografi sau de meșteri, iar activitățile de divertisment au animatori din interiorul muzeului sau din mediul artistic. Programul este stabilit pentru fiecare grup în parte, în funcție de interese și de cerințele specifice.

Prețul unui team-building variază, în funcție de activitățile incluse în program, de durată, de colaboratorii externi etc. În general, un team-building de o zi costă între 50 și 200 de lei/ persoană. (Eliza Penciu)

Duminică, 7 iunie 2009- Zi de sărbătoare în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului

Sărbătoarea de Rusalii, Pogorârea Sfântului Duh, duminică 7 iunie 2009, aduce o mare bucurie în lumea satului din Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, când, începând cu ora 10, se sărbătoreşte hramul Bisericii strămutată din satul Dretea, comuna Mănăstireni, judeţul Cluj. Tot în această zi, după sărbătorirea hramului Bisericii din Dretea, la orele 12,00, vor avea loc vernisaje ale noilor monumente reconstruite în muzeu: o fierărie din Fundu Moldovei, judeţul Suceava, o cramă monocelulară din Pisteştii din Deal şi o pivniţă de la Bălăneşti, ambele din judeţul Gorj. Vă invităm să luaţi parte la aceste importante sărbători din viaţa spirituală şi culturală a Muzeului în Aer Liber, alături de comunităţile din sânul cărora s-au adus aceste monumente.

Descriptiv:

Biserica din lemn Pogorârea Sfântului Duh, Dretea, judeţul Cluj

Biserica din lemn cu hramul Pogorârea Sfântului Duh este originară din satul Dretea, comuna Mănăstireni, judeţul Cluj, zona etnografică Dealurile Clujului, subzona depresiunii Călăţele. Monumentul istoric, menţionat în lista Monumentelor Istorice din anul 1954, era plasat in situ pe un deal care domină aşezarea dinspre nord, deasupra gospodăriilor din sat, în mijlocul cimitirului.
Construcţia bisericii a fost datată, în anul 1672, după o inscripţie pe o Evanghelie făcută în data de 8 mai 1903, de preotul Ioan Leheny: "Sfânta biserică din Dretea, precum am aflat scris într-un Orologiu vechi s-au edificat în anul 1672, fiind preot Popa Mihai".
Planimetric, biserica respectă planul tradiţional cu prispă deschisă, mărginită de stâlpi nedecoraţi, pronaosul (din care se urcă pe o scară în podul bisericii şi de aici în turnul clopotniţei) şi naosul cu absida altarului, în formă de patrulater neregulat.
Calităţile arhitecturale ale edificiului stau mărturie pentru măiestria şi ingeniozitatea meşterilor constructori ţărani, care au ridicat biserica folosind doar barda şi securea, lucru extrem de rar întâlnit la alte biserici din lemn, ceea ce îi conferă o valoare deosebită. La arhaismul tehnicii constructive se adaugă, paradoxal, deschiderea spre noutatea formei arhitecturale, biserica prezentând influenţe stilistice aulice, prin cupola tronconică de inspiraţie gotică, specifică construcţiilor similare edificate în piatră, care acoperă absida-altarul.
Biserica se remarcă prin forma deosebită a altarului (poligon din şase laturi dispuse neregulat), prin masivitatea tălpilor (10 m lungime, 50 cm lăţime, 20 cm grosime), prin tehnica de construcţie (bârne încheiate în coadă de rândunică, utilizându-se la fixarea elementelor constructive, cuie mari din lemn de stejar) şi prin forma neobişnuită a turnului încheiat în furci având prisma de secţiune trapezoidală şi nu dreptunghiulară, dispunerea excentrică cu 25 cm spre N şi nu central (ca la marea majoritate a bisericilor din lemn).
Turla se înalţă la 8 m deasupra unui acoperiş zvelt, unitar, care adăposteşte prispa simplă cu stâlpişori şi pereţi, dispuşi pe tălpi masive, ale căror bârne se încheie, în părţile superioare, în console. Simplitatea şi masivitatea se împletesc într-un ansamblu arhitectonic de dimensiuni mici spre mediu, singura piesă, deosebit de frumoasă, care prezintă un plus de decoraţie sculpturală fiind portalul uşii de la intrare.
Pictura este realizată (cu excepţia iconostasului pictat pe pânză, în anul 1742) în anul 1672, direct pe bârnele de lemn şi pe scândurile care acoperă tavanul pronaosului, bolta naosului şi cupola altarului, în tehnica tempera, incredibil de bine conservată şi de o excepţională valoare artistică.
Construită într-o perioadă în care majoritatea populaţiei săteşti nu ştia carte, iar limba liturgică era slavona, biserica a fost zugrăvită pe înţelesul populaţiei satului. Prezentă pe toată suprafaţa interioară a bisericii, tematizând fiecare spaţiu, a fost pe bună dreptate considerată Biblia în imagini a omului de rând, modul de tratare a scenelor şi personajelor sfinte de către zugravii populari influenţând, adesea, profund, mentalul şi imaginaţia ţăranilor.
Zugravii anonimi au pictat la Dretea conform Erminiei ecleziastice întâlnită în toate bisericile ţărăneşti din lemn.
Pronaosul, spaţiul destinat femeilor, prezintă teme cu personaje eminamente feminine: pe peretele de vest sunt înfăţişate Sfintele Muceniţe, pe peretele de nord, Sfintele Fecioare (mironosiţele, Maria Magdalena, Marta, Maria, Ioana, Salomeia şi Ana), iar pe peretele despărţitor dintre pronaos şi naos, în stânga intrării, Învierea lui Iisus, în dreapta intrării trei sfinte femei. Tavanul prezintă o temă arhaică, Bolta înstelată cu soarele şi luna, numită de cercetătorii fenomenului, creştinism cosmic.
În nava principală a naosului se disting patru registre principale. Primul registru, pictat pe semicalotă, prezintă episoade din Geneză: Crearea Evei, Păcatul strămoşesc şi Alungarea din Rai. În stânga intrării apar Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, iar în dreapta, Sfinţii doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian. Al doilea registru, ilustrat pe fiecare arc al boltei, prezintă frize ale Sfinţilor Mucenici Militari, care încadrează medalioane cu scene din ciclul hristologic al Săptămânii Patimilor: Spălarea picioarelor ucenicilor, Sărutarea lui Iuda, Iisus la Ana, Iisus la Caiafa, Iisus la Pilat, Iisus la Irod, Batjocurirea lui Iisus, Drumul Crucii. Pe culmea boltei, în cadrul registrului al treilea , sunt redate în medalion personajele care conduc cerurile şi întreaga creaţie: Sfânta Treime, Maica Domnului cu pruncul Iisus, Sfinţii Heruvimi. Catapeteasma, piesa cea mai valoroasă a decoraţiei pictate, se remarcă prin realizarea stilistică deosebită a scenelor, Răstignirea şi Friza Apostolilor, având în centru scena Deisis. Inscripţia este pictată în partea stângă a iconostasului, datând decoraţia şi având ca text: "Acest fruntariu svuntu l-au răscumnărat Nistor Gheorghe cu feciorii, cu Gherman şi Nistor şi cu Gavrilă şi cu gazda lor Maria Pătrului, pomeniri loru pomenire veci pomenire loru, anul de la Christos 1742 ".
Altarul are o scenografie determinată de funcţionalitatea spaţiului, aici fiind figurate, pe pereţii absidei, scene ca Euharistia, Jertfa lui Isac şi Teoria Sfinţilor ierarhi (Sfântul Arhidiacon Ştefan, Sfântul Ioan Gură de Aur, SfântulVasile cel Mare), iar pe cele şapte laturi ale cupolei de formă neregulată, Sfinţii arhangheli şi îngeri, Sfinţii prooroci, Maica Domnului în glorie, Liturghia Îngerească. Iisus în glorie şi Sfânta Treime, în centrul cupolei .
Biserica a fost demontată (octombrie 2003) şi reconstruită în muzeu (mai-august 2004) de unul dintre cei mai mari meşteri restauratori de biserici ai zilelelor noastre, Gavrilă Hotico, originar din comuna Ieud, judeţul Maramureş, reprezentând a treia generaţie de meşteri, cu o activitate prodigioasă în domeniul restaurării bisericilor din lemn (peste 60 de biserici restaurate, 9 construite şi 12 strămutate), din familia Hotico.
Finalizările lucrărilor de reconstrucţie şi restaurare au avut loc în cursul anului 2004 (în ceea ce priveşte recontrucţia) şi în anul 2006 (când s-au finalizat lucrările de restaurare ale picturii), fiind sfiinţită de un sobor de preoţi conduşi de Î.P.S Laurenţiu Streza, avându-l ca invitat pe Î.P.S Bartolomeu Anania.
Biserica din lemn Pogorârea Sfântului Duh, din Dretea este considerată una dintre cele mai frumoase (prin pictura sa) biserici din lemn din România, o adevărată Capelă sixtină, fiindu-i redată funcţia slujitoare, cultică, prin slujbele duminicale sau speciale, ocazionate de obiceiurile şi sărbătorile tradiţionale de peste an. Prin aşezarea sa în inima satului olarilor din muzeu, ea a redevenit acel axis mundi, centrând întreg universul satului românesc de odinioară.

(extras din Catalogul Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA – Dumbrava Sibiului -, Sibiu, Editura ASTRA Museum, 2008)

Reorganizarea Muzeului de Istorie a „Văii Hârtibaciului”

Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” prin Laboratorul de Conservare – Restaurare şi Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus” a demarat semnarea contractului prestări servicii, în vederea reorganizării şi funcţionării Muzeului de Istorie a „Văii Hârtibaciului”, Agnita. Astfel în data de 22.05.2009 a fost semnat de către Primăria Agnita actul privind restaurarea primelor 31 de obiecte din ceramică, textile, piele – blană, lemn policrom din cadrul celor peste 250 de obiecte propuse pentru restaurare în  următorii 2 ani.

Tematica spaţiilor de expunere a fost concepută de specialiştii Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus” şi Muzeul Civilizaţiei Transilvănene „ASTRA”.

Acest început este benefic pentru ambele instituţii, atât pentru Laboratorul de Conservare – Restaurare în vederea realizării de venituri proprii, cât şi pentru Muzeul de Istorie a „Văii Hârtibaciului” în vederea repunerii în circuit turistic a muzeului a precizat şef serviciu Laborator Conservare – Restaurare Fogarascher Sorin.

Lansarea revistei ”Transilvania” - miercuri, 3 iunie, ora 18,00

Cel mai recent număr al revistei ”Transilvania” va fi lansat miercuri, 3 iunie, începând cu ora 18,00, la ”Casa Artelor” (Piața Mică, nr. 21, în sala de conferințe de la etaj). Numărul acesta reprezintă rezultatul colaborării dintre redacția revistei și Complexul Național Muzeal ”ASTRA”, fiind coordonat, din partea muzeului, de Elena Potoroacă și Ovidiu Baron. A fost valorificată cercetarea de teren efectuată de muzeografii sibieni anul trecut, în Croația. Au publicat materiale despre cultura istroromână membrii echipei de cercetare – Valer Deleanu, Elena Potoroacă, și Ovidiu Baron), cadre universitare care studiază limba, istoria și cultura istroromână (Lucian Miclăuș, Lucian Robu, Richard Sârbu, Vasile Frățilă, Ana-Maria Pop), precum și cercetători din străinătate (Emil Petru Rațiu).

Sunt abordate teme diverse: evoluția comunității istroromâne, lexicul dialectului istroromân, felul în care a fost percepută comunitatea istroromână în Balcani, dar și elemente legate de interacțiunea dintre comunitatea locală și echipa de cercetători români.

5 Iunie - Ziua Mediului

Ziua mondială a Mediului a fost instituită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în anul 1972. Scopul ei este de a-i determina pe toţi cetăţenii să conştientizeze responsabilităţile pe care le au în ceea ce priveşte protecţia mediului, respectul față de natură, atrăgând atenţia asupra unor probleme precum poluarea, distrugerea ecosistemelor s.a.

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” va organiza la Etno–Tehno-Parc ( Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului), începând cu orele 12, un program deosebit dedicat acestei zile. Astfel, elevi de la Scoala cu clasele I-VIII nr. 24 şi respectiv nr. 25 din Sibiu vor prezenta două scenete : „Să înveţe fiecare totul despre poluare” şi „Micul ecologist”. În acelaşi timp, copiilor li se va pregăti o prezentare în Powerpoint, care le va dezvălui principalele responsabilităţi ale fiecărui cetăţean, legate de păstrarea unui mediu sănătos. Tot în cadrul programului copiii vor pregăti desene care să marcheze importanţa zilei.(Adriana Capotă)

Team-Buildinguri în Muzeul în aer liber

În perioada 1-7 iunie vor fi organizate două team-buildinguri în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, cu participarea a peste 200 de persoane. Va fi realizat un program complex, care include atât elemente de divertisment, cât și ateliere cu aplicații practice, pe teme de viață și cultură tradițională.

Primul team-building îl va avea ca invitat special pe Florin Busuioc, care își va asuma rolul de animator. Participanții vor efectua cățărări, întreceri cu bărcile, joc de popice, tras cu arcul etc. Vor fi realizate ateliere de tuns oi, vor fi simulate scene de viață tradițională (cărat de apă, potcovit de cai, tăiat de lemne, vor fi verificate găinile ouătoare). Vor fi organizate ateliere de olărit coordonate de meșteri populari din Horezu. Un alt atelier va avea în vedere realizarea de machete funcționale ale unor mori din Muzeul în aer liber.

Muzeul ”ASTRA” a făcut o tradiție din organizarea unor astfel de manifestări, în 2007 și 2008. Team-buildingurile reprezintă modalități foarte bune de stimulare a creativității și de motivare a echipelor – angajați ai unor firme, patroni etc. -, fiind un mijloc de creștere a rezultatelor în muncă. (Eliza Penciu)

---

Reprezentantii CNM ASTRA au participat la Conferinta Europeana a Muzeelor de Etnografie

In perioada 27-28 mai a avut loc in Zagreb, Croatia, intalnirea anuala a membrilor Asociatiei Muzeelor de Etnografie din Europa. Intalnirea a fost gazduita de Muzeul de Etnografie din Zagreb si a avut ca tema cooperarea internationala intre muzeele europene in baza proiectelor aflate in desfasurare sau in perspectiva identificarii de noi parteneri pentru valorificarea oportunitatii reprezentate de fondurile europene pentru programe culturale transnationale.
Muzeul ASTRA a fost reprezentat de catre Elena Ramona Potoroaca, muzeograf, cu prezentarea proiectului "Istroromânii - consolidarea şi permanentizarea valorilor şi tradiţiilor", proiect declarat câştigător de către Administraţia Fondului Cultural Naţional, si de catre Adriana
Avram, coordonator proiecte, cu proiectul "Conservarea si restaurarea patrimoniului cultural din Muzeul in aer liber, Dumbrava Sibiului", proiect cu finantare prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European. Ambele proiecte au fost dezbatute in cadrul conferintei din
punct de vedere al posibilitatilor de cooperare internationala pe care le ofera atat din prisma unor proiecte de cercetare si de valorificare a patrimoniului etnografic mobil, cat si din punct de vedere al colaborarii in cadrul programelor de conservare activa a patrimoniului vernacular in cadrul Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA.
CNM ASTRA este un membru activ al retelei muzeelor de etnografie inca de la infiintarea acesteia si participa cu proiecte si specialisti la dezvoltarea activitatilor de conservare si valorificare a patrimoniului cultural, material sau imaterial, din Europa.

Adriana Avram

Fierăria din Fundu Moldovei, judeţul Suceava – Vernisaj la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

L a sfârşitul lui august 2008 o echipă de la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” din Dumbrava Sibiului a demontat şi adus la Sibiu fierăria din localitatea bucovineană Fundu Moldovei, fierărie ce vine să îmbogăţească patrimoniul muzeului. Este a treia fierărie din Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”, după cele de la Măneşti (judeţul Dâmboviţa) şi Poiana Teiului (judeţul Neamţ)

Fierăria lui Ioan Burduhos deservea localităţile de pe o raza de aproximativ 25-30 de kilometri: Fundu Moldovei, Colacu, Botuş, Pojorâta, Sadova, Breaza, Valea Putnei, Câmpulung;

Produsele realizate erau necesare la menţinerea mijloacelor de transport, a mijloacelor de încălzit şi de preparare a hranei întro stare bună de funcţionare. Se lucrau: potcoave de boi, piese pentru car, şine de sanie, scoabe, cuie de gard, reparaţii la plitele sobelor. Atunci când clientul o cerea se puteau face piese de anumite forme şi/sau mărimi pentru întrebuinţări deosebite.

Construcţia a fost realizată de către proprietar cu ajutor din sat în anul 1959 (după cum ne spune şi inscripţia de pe cuptor) şi a funcţionat până la sfârşitul lui 2004. Unelte au fost cumpărate de-a lungul anilor de la târguri (în special din Câmpulung). Fierăria lucra tot timpul anului, perioadele mai aglomerate erau toamna (schimbatul potcoavelor pentru zăpadă, aplicarea şinelor la sănii) şi primăvara (schimbarea potcoavelor, reparaţii la piesele de fier ale carelor). Comenzile ocazionale, de dimensiuni mari, reprezentau o sursă importantă de venit. Lângă construcţia fierăriei se află un dispozitiv („stative”) pentru potcovit boii.

Construcţia este monocelulară (6 X 4 m) cu pereţii din bârne de brad cioplite încheiate în „cheutoare” coadă de rândunică, cu acoperişul realizat din căpriori cu învelitoare din draniţă din brad de 80 cm lungime.

Duminică, 7 iunie 2009 la ora 12, va avea loc vernisajul fierăriei bucovinene în prezenţa familiei fierarului, dar şia prietenilor şi colaboratorilor muzeului.

Muzeograf:

Streza Marius-Florin

Cum a fost la Târgul Național de Jucării de anul acesta

In acest sfârşit de săptămână, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” a oferit copiilor sibieni o alternativa interactivă de a petrece Ziua Copilului. Prin organizarea Târgului Naţional de Jucării, muzeul a oferit posibilitatea de a cumpăra o jucărie unică, de a viziona spectacole artistice performate de elevii din şcolile sibiene şi de asemenea le-a dat celor mici şansa de a crea propria jucărie pe care au luat-o acasă. Sâmbătă şi duminică (30 - 31 mai) am aflat în Parcul Tineretului totul despre jucării şi jocuri... despre timpul jucăriilor... despre timpul şi spaţiul COPILĂRIEI.

Au fost prezenţi meşteri de jucării, fabricanti de jucării, jucători cu jucării! Ne-au fost oaspeţi şi deopotrivă gazde creatori populari din întreaga ţară. Standurile au abundat de jucării, miniaturi, cărţi de colorat, cărţi de poveşti, puzzle –uri, podoabe, fluierici, cutiuţe muzicale, hăinuţe, amintiri din satul lui Creangă şi multe altele.

Târgul s-a bucurat şi de un program artistic pe măsura evenimentului celebrat: Ziua Copilului. Astfel ei au fost performeri pentru două zile pe scena oferită de Parcului Tineretului. Iar la petrecerea organizată în cinstea lor au dansat şi cântat elevii din clasa a III-a C, Şcoala nr. 21 cu Dansuri de societate, instructor înv. Viorica Boeraş; Corul claselor gimnaziale, Colegiul Naţional „ Gheorghe Lazăr” Sibiu, instructor prof. Paul Miereanu; elevii Şcolii Numărul 9 „ Mihai Eminescu” cu Dansuri româneşti, germane, americane, cântece populare, instructori prof. Marianne Arsenie Andre, Silvia Gligor, Lucia Stănică, Marlena Albăstroiu, Maria Roşca, Eugenia Vâlcu, Roxana Turean; elevii Colegiului Tehnic Independenţa Sibiu. Dansuri moderne, instructor Carmen Merlan.

De asemenea în program a fost prezent şi un grup de elevi de la Buftea care vizitând târgul s-a gândit să facă un cadou copiilor sibieni:un mic spectacol. Din păcate spectacolele propuse de noi au avut un duşman: vremea rea care ne-a împiedicat să oferim tot ceea ce aveam de oferit.

Atmosfera generală a târgului a fost una de veselie şi sărbătoare lucru completat şi de picturile haioase de pe feţele copiilor realizate de colaboratorii de la ProCredit Bank.

Am văzut că jucăriile se colorează, se desenează, se lipesc, se cos, se ţes, se confecţionează din lemn şi mărgeluşe... aşa cum vor ele, aşa cum le iubesc copiii. Iar ei, copiii au participat cu interes maxim la atelierele organizate de muzeul nostru. Au confecţionat morişti, păpuşi din aţă, origami , au turnat ipsos în forme pe care le-au pictat, au confecţionat cercei, au colorat, au făcut puzzle-uri, au desenat poveşti. Şi toate acestea sub atenta îndrumare a oamenilor de muzeu şi a creatorilor populari.

Pe lângă spectacolele care ne-au bucurat spiriul, jucăriile care ne – au încântat ochiul şi ne-au ghidat în lumea jocului, în târg am descoperit şi „miezul dulce” al copilăriei : turta dulce, acadelele şi colacul secuiesc.

În ciuda vremii neprietenoase soarele copilăriei a triumfat reuşind să însenineze chipurile copiilor, părinţilor şi ale bunicilor. (Simona Ghiorghieş)

---