Festivalul ”Tarafuri şi fanfare”, 20-21 iunie 2009

Tarafuri şi fanfare nu este un simplu festival în accepţia largă a termenului. Este poate ultima şansă a muzicii ţărăneşti să nu moară în hotarul satului sau - şi mai rău- să nu fie definitiv înlocuită de alte sonorităţi, atît de străine spiritului nostru.

În urmă cu cîţiva ani Marius Tucă, prin Jurnalul Naţional, iniţia campania Recurs la România iar în 2007, în spiritul acestei idei, Festivalul Tarafuri şi Fanfare despre care spunea.: „El. poate fi luat şi ca o declaraţie de dragoste pentru folclorul nostru, dar şi ca o povară. Povara celor care au prins gustul sevei ce curge prin viorile şi ţambalurile neamului românesc, povara celor care au descoperit cît de adînc sînt înfipte rădăcinile folclorului în suflectul nostru”.
Primele două ediţii s-au desfăşurat la Muzeul Satului din Bucureşti, iar selecţia muzicanţilor a fost asigurată de dr. Marian Lupaşcu, cercetător al Institutului de Folclor Constantin Brăiloiu. Anul trecut, una dintre cele două zile de festival a fost coordonată de Grigore Leşe iar bătrînii muzicanţi invitaţi de acesta – majoritatea cunoscuţi bucureştenilor din proiectul Ultimii Rapsozi (desfăşurat la Institutul Cultural Român pe parcursul întregului an) – au adus la muzeu mii de oameni, îndeosebi tineri. Explicaţia lui Grigore Leşe este simplă: „În muzica lor ne pierdem şi ne regăsim. Când îi asculţi nu te stâmperi, te cutremuri. Patosul interpretării, efervescenţa strigăturilor, acrobaţiile neaşteptate, improvizaţia şi creativitatea îi fac să ardă pînă la epuizare. Dar abia cînd îi vedem putem înţelege cum aceşti muzicanţi de ţară reuşesc să fie -într-un mod atît de firesc- frumoşi, geniali, unici.”
Anul acesta Jurnalul Naţional împreună cu Grigore Leşe au hotărît ca cea mai importantă sărbătoare a muzicii ţărăneşti să aibă loc în cel mai frumos sat din lume - Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Sibiu.

Tarafuri şi Fanfare este singurul festival naţional de muzică ţărănească autentică. Evenimentul va fi mediatizat prin Jurnalul Naţional, Antena 1, Antena 3, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, TVR 2 şi TVR Cultural. Jurnalul Naţional va tipări o Ediţie de Festival şi va edita un CD.

De ce Jurnalul Naţional?
Pentru că a iniţiat campania Recurs la România, pentru că promovează zi de zi literatura şi muzica românească prin editare de carte şi CD. Pentru că se implică în tot ce înseamnă redescoperire a valorii noastre identitare. Pentru că este cel mai bine vîndut ziar de calitate din România. Pentru că este un ziar vertical.

De ce Grigore Leşe?
Pentru că chiar se pricepe. Pentru că este profesor, doctor în muzică, realizator al emisiunii Drumurile lui Leşe (R.R. Actualităţi) şi al seriei de televiziune La Porţile Ceriului (TVR Cultural), pentru care obţine Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul SRR pentru Jurnalism Cultural în 2009, precum şi nominalizări la festivaluri internaţionale de film documentar.

Pentru că este cotat internaţional drept cea mai reprezentativă voce a folclorului românesc, muzica sa fiind editată şi promovată de prestigioase case de discuri din Elveţia şi Franţa, precum şi de televiziuni precum BBC şi Mezzo. Pentru că îşi dedică viaţa recuperării stratului arhaic al folclorului românesc.

De ce Muzeul Civilizaţie Populare ASTRA din Sibiu?
Pentru că aici funcţionează Academia Artelor Tradiţionale din România, prefigurată în memorabilele discursuri ale lui Blaga şi Rebreanu la intrarea în Academia Română, singura instituţie de acest gen din lume.

Pentru că aici s-a iniţiat şi se desfăşoară programul Tezaure umane vii, consensual cu programul UNESCO de încurajare şi stimulare a salvării şi prezervării active a valorilor culturii imateriale.

Pentru că este cel mai important muzeu din ţară, al doilea ca mărime şi însemnătate din Europa, după cel din Suedia. Pentru că este unic!

Fiţi alături de Jurnalul Naţional şi Grigore Leşe şi veţi participa în Dumbrava Sibiului la cea mai importantă sărbătoare a muzicii tradiţionale româneşti! Fiţi alături de Jurnalul Naţional şi Grigore Leşe şi îi veţi descoperi şi încuraja pe ultimii lăutari adevăraţi. Uitaţi de lume prin casele lor de la marginea satului îşi privesc cu o tristeţe tandră instrumentele muzicale transmise prin generaţii, devenite acum dureros de inutile. „N-o fost sat să nu mă bage pe mine la nuntă... Acum nu pre bagă ceteraşi de aiştea. Acum au alte danţuri mai domneşti ... ” Asta ne-a spus, cu puţin timp înainte să moară, Izidor din Stîna, cel mai vestit muzicant din Ţara Codrului...

Program:

SÎMBĂTĂ, 20 iunie

1. FANFARA DIN FÎNTÎNELE (SV)

2.Taraful lui Gaciu din Soporu de Câmpie (CJ)

3. TARAFUL DIN MORUNGLAV, (OT)

4. MUZICANŢI DIN TIMOCUL BULGĂRESC

5. TARAFUL DIN VINEREA (AB)

6. FANFARA DE LA BUNEŞTI (SV)

7. TARAFUL DIN GRECESTI (DJ)

8. NEA COSTINĂ LĂUTARU’ DIN CEZIENI (OT)

9. Ion Covaci zis Paganini din Săliştea de Sus (MM)

10. FANFARA DIN LĂMĂŞENI (SV)

DUMINICĂ, 21 IUNIE

1. FANFARA DIN RUPEA (BV)

2. RAPSOZII GORJULUI (RELA) (GJ)

3. GRUPUL IZA (MM)

4. TARAFUL LUI CRISTI LU’ CĂTĂROIU DIN TISMANA (GJ)

5. FANFARA DIN SMÎRDAN (BT)

6. TARAFUL LUI NISTOR DE LA CETATE (DJ)

7. TARAFUL DIN RUPEA (BV)

8. BANDA LUI NEA ALITA PIŢIGOI (GJ)

9. TREI PARALE

10. FANFARA DIN DÎRVARI (MAMBO SIRIA) (MH)