Târgul Olarilor - Editia nr. 43, 5-6 septembrie 2009

Astăzi, România se bucură de reputaţia de a fi conservat, cel mai deplin – pe plan european – tehnica şi arta olăritului tradiţional. Oraşul Sibiu este considerat ca fiind unul dintre cele mai frumoase şi bine conservate oraşe istorice din România şi Europa. Cetatea medievală a Sibiului, rămasă intactă după două războaie mondiale şi neatinsă de regimul comunist, păstrează încă spiritul şi atmosfera secolelor de mult apuse.
''Târgul Olarilor'', târgul ceramicii populare  organizat anual la Sibiu, a ajuns la vârsta deplinei maturitãţi. Anul acesta, la cea de-a 43-a ediţie, ca de fiecare datã de peste patru decenii  încoace, se desfăşoară „la timpul lui”, adicã în prima sâmbătă şi duminică a lunii septembrie, în 5 şi 6 septembrie. Este una dintre cele mai prestigioase manifestări, care îşi propune conservarea şi promovarea valorilor artei populare tradiţionale a olăritului. Sibienii se mândresc cu Târgul Olarilor, tocmai pentru că ideea organizării acestui gen de târg nu este de dată recentă. Secole de-a rândul s-au oferit spre vânzare la Sibiu, ca şi în alte oraşe din ţară, în zilele de târg, obiecte de olărie.
Deschis iubitorilor de artă populară tradiţională încă de la primele ore ale dimineţii, târgul anual al olarilor reuneşte în acest an meşteri autentici, din centrele cele mai vestite ale ţării. Organizatorii au invitat la Sibiu meşteri olari din întreaga ţară, reprezentanţi ai celor mai renumite centre de olărit din România : Horezu, Vladeşti, (Vâlcea), Oboga şi Vădastra (Olt), Baia Mare (Maramureş), Rădăuţi, Marginea (Suceava), Obârşa (Hunedoara), Corund (Harghita), Sfântu Gheorghe (Covasna). Aceştia sunt olari care păstrează intact meşteşugul adevărat, aşa cum l-au primit, o dată cu învârtitul roţii, de la strămoşii lor.
Ceramica populară este definită drept „cea mai veche întrebuinţare, pe deplin conştientă şi calculată, pe care omul a dat-o unei transformări chimice”. Prelucrarea ceramicii, pentru a obţine instrumentarul de uz gospodăresc sau obiectele de decor, a fost pe teritoriul României, încă din neolitic, cea dintâi şi cea mai importantă „industrie casnică”. Olăritul, meşteşug de tradiţie milenară, a fost şi continuă să fie în anumite localităţi din România o activitate prosperă pentru o parte dintre meşterii locali. Din vremuri îndepărtate, olarii s-au recrutat din rândul agricultorilor care învăţau să modeleze vase doar ca activitate complementară. Treptat, în arta olăritului s-au specializat cei mai talentaţi locuitori ai satelor, ei reuşind să se impună prin meşteşugul pe care l-au preluat în familie de la parinţii şi bunicii lor.
Olarii îşi pot valorifica în cadrul târgului cele mai autentice lucrări, trezind astfel interesul orăşeanului pentru arta populară, acesta intrând în contact cu atmosfera târgurilor breslaşilor de odinioară. Târgurile tradiţionale din trecut se deosebesc, în anumite privinţe, de cele de astăzi: prin spontaneitatea lor, prin predominarea vaselor de larg consum şi prin faptul că mulţimea cumpărătorilor formau „juriul”, bazându-se pe experienţa proprie şi pe puterea de înţelegere a artei populare.
Vasele de larg consum, după cum trădează şi numele lor, trebuiau să fie bune şi uşor de folosit, să absoarbă apa, să fie stabile şi să corespundă pretenţiilor igienice, dar pe lângă aceste însuşiri funcţionale trebuiau să placă ochiului şi să încânte sufletul. Acum asistăm la un fenomen de marketizare a tradiţiilor, care este universal şi care reprezintă o adaptare a meşteşugarilor la condiţiile actuale de piaţă. Amatorii de artă autentică şi colecţionarii, sunt gata să caute în noianul de lut ars sub diferite chipuri, obiectele cele mai migălos lucrate, motivele mai puţin cunoscute, culorile naturale, liniile măiestrit pictate, în sfârşit, unicatele ce le-ar prinde bine într-o colecţie ca a lor. Cei care au admirat şi cumpărat piesele unicat ale olarilor de renume au învăţat că poţi descifra istoria unei comunităţi din însemnele inscripţionate pe vas.
Târgul a devenit în scurt timp o tradiţie. Timp de 2 zile, Piaţa Mare a Sibiului e gazdă bună pentru olari cu renume din vetre vechi din ţară Astfel, ea va reveni la funcţia sa primară, cea de târg. Olarii îşi întind marfa şi sunt gata să le explice muşteriilor cum se plămădeşte lutul şi prin ce miracol ies din mâinile lor oale, ulcioare şi farfurii atât de mândre.
Mărturiile olarilor şi ale celor care vor participa la acest eveniment  vor evidenţia şi conferi pe deplin importantă acestei manifestări pe multiple planuri: istoric, social, tradiţional, comercial, profesional, psihologic.

Olga Popa
Muzeograf
Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”

Găleșoaia: lumea veche vs. lumea nouă

Expoziție temporară

Vernisaj: 4 septembrie, ora 14,00, la ”Casa Hermes” Perioadă: 4 septembrie – 4 octombrie 2009

     Expoziția surprinde o lume în schimbare, un sat ale cărui valori vor supraviețui, parțial, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului sau în cadrul unor inițiative culturale mai mult sau mai puțin importante. Este povestea unei treceri, de la un echilibru existențial ce dura de secole, la modificarea decisivă provocată de resursele de cărbune. Un sat rătăcit undeva, între dealuri, devine istorie, iar memoria locului se fragmentează, odată cu răspândirea localnicilor prin toată țara.
    Lumea veche surprinde satul Gălesoaia in vremurile sale bune. Toate traditiile sunt inca active, oamenii simt ca locul lor este acolo, in spatiul pe care l-au luat in stapanire inca de la nastere si de care se bucura in fiecare zi. Este o lume echilibrata, in care valorile sunt clar definite, ramanand neclintite de secole. Comunitatea este unita si duce mai departe mestesuguri mostenite de la parinti si bunici. Oamenii traiesc, in principal, din olarit si agricultura. Olarii calatoresc in satele si orasele din regiune pentru a-si vinde produsele sau pentru a le schimba pe altele, de care au nevoie. Satul este bine pazit de dealuri inalte, acoperite de paduri. Livezile  sunt bogate, iar lunca le ofera toate produsele agricole de care au nevoie.
    Lumea noua prezinta ce a mai ramas din satul Galesoaia: un sant urias, care a inghitit toata istoria locului. Au disparut casele, fantanile, scoala, padurea, livezile, atelierele olarilor... Oamenii au plecat, in mare parte. Unii s-au bucurat ca primesc un loc mai apropiat de oras, facand astfel o afacere buna, altii s-au bucurat ca primesc o suma de bani destul de importanta in schimbul terenului pe care-l detineau in sat. Cei care si-ar dori ca satul sa fie salvat nu reusesc sa obtina toata sustinerea de care au nevoie. Cativa se incapataneaza sa mai spere si bat la usile autoritatilor locale sau nationale. Degeaba: Galesoaia dispare, dealurile devin campie, o masinarie uriasa distruge tot ce-i iese in cale, in cautarea unui filon de carbune pentru care cineva a crezut ca merita sa schimbe istoria locului.
    Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 4 septembrie 2009, începând cu ora 14,00, în sala de la subsolul Casei Hermes (Piața Mică, nr. 11). Expoziția va putea fi vizitată până în 4 octombrie 2009.

Ovidiu Baron

Arta populară românească la sud de Dunăre

Complexul Arhitectural-Etnografic "Etar" din Gabrovo, Bulgaria invită Complexul Naţional Muzeal "ASTRA" să participe la cea de-a 8-a ediţie a Târgului Internaţional al Meşteşugurilor Tradiţionale. Prestaţia muzeului din anii trecuţi a făcut ca şi anul acesta ne numărăm printre invitaţii acestei manifestări.
La această ediţie a Târgului Internaţional al Meşteşugurilor vor reprezenta România meşteşugari consacraţi în arta populară. Astfel, confecţionarea portului popular şi a podoabelor vor  fi demonstrate de  Lucia Todoran  din Salva, judeţul Bistriţa Năsăud, meşteşugul împletitului din fibre vegetale (pănuşi) de către Mihai Nagy din Chendu Mare, judeţul Mureş, iar Vasile Ene, din Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea va arăta publicului bulgar felul în care lemnul se prelucrează aici, la nord de Dunăre. Cei trei meşteri din România vor oferi demonstraţii practice, în domeniul lor de creaţie, mulţi vizitatori dorind să asiste sau chiar să participe la un spectacol de îndemânare şi rafinament artistic.
Relaţia dintre cele două muzee s-a consolidat de-a lungul timpului prin expoziţii itinerante, participări de ambele părţi la conferinţe, simpozioane sau târguri, în slujba obiectivului comun, acela de a prezerva cultura tradiţională prin valorificarea, în mod special, a meşteşugurilor artistice tradiţionale. Complexul Arhitectural-Etnografic «Etar » este reprezentat la Târgul Creatorilor Populari din România desfăşurat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului an de an încă din anul 2007.
Târgul Internaţional de Meşteşuguri a fost organizat pentru prima data în anul 1990, iar din anul 2003 acest târg a devenit internaţional. Târgul este organizat de Primăria oraşului Gabrovo, Complexul Arhitectural Etnografic « ETAR » şi Ministerul Culturii din Bulgaria şi are loc în fiecare an în prima săptămână a lunii septembrie în muzeul în aer liber  ETAR.
În cele trei zile de târg se vor reuni în muzeul în aer liber de lângă Gabrovo 60 de meşteri bulgari, dar şi creatori populari din România, Republica Moldova, Maroc, Japonia şi Rusia.
Ministrul Culturii din Bulgaria a declarat într-o conferinţă de presă că numărul vizitatorilor  la târgul de anul trecut s-a ridicat la 11 000. Sperăm ca şi anul acesta să atingem un record de vizitatori şi admiratori ai artei populare pentru a dezvolta o relaţie stabilă şi a promova valorile artei tradiţionale româneşti şi la sud de Dunăre.

Muzeograf, Simona Ghiorghieş
Muzeul Civilizaţiei Transilvane « ASTRA »

Suveniruri noi la librăria de la Casa Artelor

De trei zile, în câteva puncte cu vânzare ale C.N.M.”ASTRA” s-au expus spre vânzare o serie de obiecte “personalizate” cu imagini din muzeul în aer liber.
În Piaţa Mică, la Librăria de la Casa Artelor sunt prezentate deja calendare din in pentru 2010, semne de carte confecţionate din piele, magneţi, pad-uri pentru mouse, toate cadouri - souvenir cu imagini surprinse, în diferite anotimpuri, sau ore ale zilei în muzeul din Dumbrava sibiului.
Obiectele, care pot fi cumpărate şi de la Centrul de informare, precum şi din Galeriile de Artă Populară din Dumbrava Sibiului au preţuri acceptabile şi completează fericit oferta cultural – turistică a Sibiului.

Ateliere practice la Olimpiada Naţională “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”

A început numărătoarea inversă a zilelor de vacanţă până la începerea noului an şcolar. Elevii care păşesc pentru prima data pragul şcolii aşteaptă cu nerăbdare prima zi de şcoală, elevii care au parcurs deja câteva clase şi-ar dori parcă să mai amâne cu câteva zile începerea şcolii pentru a se bucura în continuare de activităţile recreative din perioada vacanţei. Pentru toţi aceştia, Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” organizează, în perioada 21-25 august, Olimpiada Naţională “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”. Elevi talentaţi din toată ţara vor fi prezenţi pe toată perioada Olimpiadei în Dumbrava Sibiului, unde îşi vor etala abilităţile practice, creativitatea, imaginaţia pentru conturarea diferitelor obiecte tradiţionale. Aceştia sunt gata să facă demonstraţii practice pentru publicul vizitator şi de asemenea să iniţieze şi alţi doritori în arta meşteşugurilor tradiţionale: olărit, ţesut la război orizontal şi vertical, brodat, confecţionat podoabe, cojocărit, curelărit, confecţionat măşti, prelucrare lemn, sculptură lemn, prelucrare sau decorare a metalului, osului sau cornului, confecţionat instrumente muzicale, pictat icoane pe lemn sau sticlă, pictură naivă pe lemn sau sticlă, încondeiat ouă, împletit fibre vegetale (paie, foi de porumb sau nuiele).

Aşadar, invităm toţi copiii şi elevii, însoţiţi de părinţi sau bunici, să se pregătească de începerea şcolii printr-o activitate educativă şi recreativă în acelaşi timp, de iniţiere în meşteşugurile artistice tradiţionale. Pe lângă atelierele practice oferite de participanţii la Olimpiadă, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului vor avea loc diverse spectacole de cântec şi joc popular, o paradă a portului tradiţional românesc din diferite zone ale ţării etc.

Odată cu începerea anului şcolar, elevii vor putea să participe din nou la activităţile cultural-educative organizate de Muzeul ASTRA prin programul de pedagogie muzeală în sală.

Emanuela Cîmpean- muzeograf

Tabăra de meşteşuguri artistice tradiţionale “Fără limite - Împreună întru Tradiţie” organizată pentru tineri cu dizabilităţi din întreaga ţară în perioada 21-25 august 2009 în Muzeul în aer liber

 

În urma bunei colaborări în cadrul organizării Expoziţiei cu vânzare “Inima de copil în mâna noastră”, ce cuprinde obiecte realizate de tineri cu dizabilităţi din întreaga ţară, expoziţie pe care o mai puteţi admira încă, la parterul Casei Artelor, Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” organizează, în perioada 21 - 25 august 2009 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, sub patronajul Departamentului Creatorilor Populari cu Dizabilităţi, Tabăra de meşteşuguri artistice tradiţionale “Fără limite – Împreună întru Tradiţie”, dedicată tinerilor cu dizabilităţi din întreaga ţară.

Participanţii vor avea ocazia să înveţe meşteşuguri tradiţionale la alegere (ţesut, brodat, olărit, pictură pe sticlă şi lemn, ţesut zgărdane, împâslit). Cu ajutorul celor trei doamne, care s-au oferit să le fie instructori pe durata taberei, Magdalena Schneider – creator popular din Cisnădie (ţese, împâsleşte... ), Maria Vlad (ţese şi le va dona copiilor un răzoi de ţesut, pe care să îl ia cu ei acasă pentru a continua meşteşugul) din Cut, jud. Alba şi Benonia Vlăjie creator popular din Sibiu (pictează icoane pe sticlă şi lemn), tinerii vor reuşi pe viitor să realizeze obiecte de inspiraţie tradiţională, care vor putea fi comercializate. Totodată, ei vor avea şansa să interacţioneze şi cu micii meşteri, participanţi la Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”, eveniment desfăşurat în aceeaşi locaţie şi perioadă cu tabăra.

Vă invităm să desluşiţi tainele tradiţiei alături de tinerii (persoane cu dizabilităţi mentale mici şi medii) şi pedagogii acestora din cadrul:

• Centrului cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi “Wilhelmina”, Locuinţei Moderat Protejată Apartament IV şi Casei “Franz Max” din Oradea, jud. Bihor

• Centrului cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi “Diakoniewerk” Sibiu/Hermannstadt

• Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 1 Sibiu

Lucrările acestora se pot admira şi achiziţiona la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr 22.

Muzeograf,

Arsenie-Andre Mihaela

Să învăţăm să păstrăm Tradiţia împreună cu marii olimpici meşteşugari

Vineri, 21 august, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului se deschide cea de a XIV- a ediţie a Olimpiadei Naţionale “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, cu un „Te Deum„ oficiat la Biserica din Dretea, judeţul Cluj, orele 1130. Deschiderea oficială şi prezentarea concurenţilor - cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani, îmbrăcaţi în portul popular specific zonei de provenienţă va avea loc la orele 1700 pe Scena de pe lac.
Organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, în colaborare cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional prin Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu faza naţională a concursului reuneşte în jur de 150 de participanţi, premianţi ai fazelor judeţene din 37 de judeţe ale ţării.
Astfel, între 21 - 25 august, micii meşteşugari vor anima gospodăriile Muzeului în aer liber, plăsmuind, cu dăruire, obiecte tradiţionale, prin tehnici dobândite de la maeştrii lor, fie în familie fie în şcoală. Sâmbătă, 22 august şi duminică, 23 august dăruirea şi talentul micilor meşteşugari vor putea fi admirate şi în Piaţa Mică, Casa Artelor.
Privirea vizitatorului va fi încântată de întâlnirea cu micul atelier de creaţie dezvoltat în cadrul gospodăriei şi prin etalarea de către fiecare concurent a propriilor obiecte confecţionate de-a lungul anilor la unul din meşteşugurile: olărit, ţesut la război orizontal şi vertical, brodat, confecţionat podoabe, cojocărit, curelărit, confecţionat măşti, prelucrare lemn, sculptură lemn, prelucrare sau decorare a metalului, osului sau cornului, confecţionat instrumente muzicale, pictat icoane pe lemn sau sticlă, pictură naivă pe lemn sau sticlă, încondeiat ouă, împletit fibre vegetale (paie, foi de porumb sau nuiele). Vizitatorul are şi posibilitatea de a le achiziţiona.
Din anul 2004, Olimpiada a dobândit şi un caracter interactiv, concurenţii devenind ei înşişi instructori pentru vizitatorii de orice vârstă dornici să-şi îşi exerseze îndemânarea în cadrul atelierelor iniţiate (la războiul de ţesut, sculptură lemn, încondeiat ouă sau chiar la roata olarului).
Manifestarea va fi încununată şi de spectacole folclorice. Duminică va avea loc un nou spectacol folcloric, începând cu orele 1700.
Şi în acest an, Concomitent, se vor desfăşura şi prima ediţie a Taberei de meşteşuguri artistice tradiţionale Fără limite – Împreună pentru Tradiţie”, precum şi Tabăra de pictură pe sticlă, aflată la ce-a de-a V-a ediţie, sub îndrumarea mentorului Maria Constantinescu, artist plastic din Bucureşti, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România.
VĂ INVITĂM să ne bucurăm împreună de îndemânarea micilor meşteşugari participanţi, care cu siguranţă vor fi nerăbdători să vă împărtăşească din tainele meşteşugului practicat.
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” doreşte să mulţumească sponsorilor fără contribuţia cărora nu am reuşi să îi răsplătim pe micii păstrători ai tradiţiei populare, premianţi ai celei de-a XIV-a ediţii a Olimpiadei “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”: GENERALI ASIGURĂRI S.A. – AGENŢIA SIBIU, S.C. GREINER PACKAGING S.R.L., THRACE GREINER PACKAGING S.R.L., DODO MARCADI PROD IMPEX S.R.L., LIBRARIA "CONSTANTIN NOICA", S.C. FLORI SIB S.R.L., MOARA CIBIN S.A., ANDU TRADING S.R.L., POLSIB S.A., S.C. PREXICO S.R.L., S.C. GAMA S.R.L., PANALIM S.A., PF. IULIANA GAVARICIU, AQUADOR.

Muzeograf responsabil,
Elena Găvan
Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”

Muzeul în aer liber se vede live, pe Internet

În urma unei colaborări între firmele Sopa Consulting SRL (in calitate de furnizor de solutii profesioniste de web design si dezvoltare web, marketing online, solutii fiabile de magazin virtual si portaluri tematice cu nivel ridicat de complexitate), Sifee Action SA (in calitate de integrator de sisteme de climatizare, incalzire, ventilatie si curenti slabi) și Complexul Național Muzeal ASTRA, au fost instalate două camere web care transmit live, pe Internet, imagini din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Au fost alese, în acest scop, două din principalele puncte de atracție ale muzeului: zona morilor de vânt – una din cele mai căutate de vizitatori - și scena de pe lac – spaţiul predilect pentru organizarea de spectacole. Internauţii vor putea vedea, astfel, vizitatori ai muzeului plimbându-se de-a lungul aleii de pe malul lacului, vor putea lua pulsul concertelor şi spectacolelor de dans popular sau se vor putea familiariza, pur şi simplu, cu muzeul sibian, în cazul în care încă nu au avut ocazia să-l vadă pe viu.

Dat fiind impactul extraordinar pe care îl au de obicei astfel de servicii, cele trei instituții partenere și-au propus să valorifice și în acest fel patrimoniul cultural din Dumbrava Sibiului, oferindu-le celor care sunt departe de muzeu posibilitatea de a revedea spații familiare sau de a intra în atmosfera satului românesc tradițional .

Secvențele transmise de cele două camere web pot fi vizualizate pe situl www.sibiul.ro ,(http://www.sibiul.ro/webcam-sibiu-live/muzeul-astra-sibiu-morile-de-vant.html, http://www.sibiul.ro/webcam-sibiu-live/muzeul-astra-scena-de-pe-lac.html ), de unde pot fi preluate de situri din lumea întreagă.

Ovidiu Baron

Meșteri mari din patru țări la Târgul Creatorilor Populari

Târgurile au fost dintotdeauna prilejul unor întâlniri surprinzătoare, al unor schimburi de experiență sau al unor importante descoperiri personale. Urmând tradiția străveche, aceste evenimente se organizează în zilele unor sărbători importante, de această dată fiind vorba despre Sfânta Maria (15 august), astfel încât lumea să poată uita, pentru scurtă vreme, de obligațiile de zi cu zi.

Târgul Creatorilor Populari a devenit demult un punct de referință pentru acest tip de manifestări, iar faima sa a depășit granițele țării. Invitând an de an oamenii în Dumbrava Sibiului, organizatorii au adăugat, la fiecare ediție, ceva nou, fie că este vorba despre meșteri care nu au mai expus la Sibiu, fie de produse descoperite în cadrul unor cercetări de teren, fie de elemente spectaculare deosebite.

În acest an, vor expune în premieră în Dumbrava Sibiului meșteri veniți din Ungaria. Aceștia se vor alătura invitaților mai vechi, din Bulgaria, Republica Moldova și, desigur, România. ”Și-au confirmat participarea 200 de creatori din România, 3 din Bulgaria, 11 din Republica Moldova și 4 din Ungaria. Colaborările cu meșteri din Bulgaria datează din 2007, iar cu cei din Republica Moldova din 1993” a declarat domnișoara Simona Ghiorghieș, muzeograf din echipa de coordonare a manifestării.

De vineri până duminică (14-16 august), vizitatorii se vor putea bucura de o expoziție în aer liber cum rar se poate vedea, un adevărat spectacol al artei populare, care va îmbogăți pentru trei zile peisajul satului românesc din Dumbrava Sibiului. Creatorii populari nu se vor limita la a-și expune produsele, ci vor sta la dispoziția celor care doresc să afle mai multe despre meșteșugurile pe care le practică, oferind, la nevoie, sfaturi pentru cei care intenționează să le urmeze exemplul. Standurile cu obiecte sunt completate de standuri cu produse culinare de tradiție (turtă dulce, kurtos kalacs etc.).

Sâmbătă, începând cu ora 18,00, va avea loc pe scena de pe lac și un spectacol folcloric, susținut de ansamblul ”Mărțișorul” al Clubului Elevilor din Agnita, coordonat de d-na Doina Părău. Acesta va prezenta un program de cântece (ale soliștilor Ioana Bogdan, Ionuț Precup și Petronele Sandu) și dansuri populare specifice Văii Hârtibaciului.

Evenimentul va avea și o componentă umanitară: ”În târg se va regăsi şi un stand cu obiecte realizate de tineri cu dizabilităţi, obiecte din cadrul Expoziţiei cu vânzare “Inima de copil în mâna noastră”, existentă încă la parterul Casei Artelor, în Piaţa Mică, nr. 21. Veţi putea achiziţiona icoane pe sticlă, broderii, obiecte realizate din pâslă şi alte minunate creaţii ale micilor meşteri. Totodată, duminică, 16 august 2009, în cadrul Adunării Generale, Departamentul Creatorilor Populari cu Dizabilităţi va deveni parte legală componentă a Asociaţiei Creatorilor Populari din România. Vom putea astfel oferi sprijinul nostru tuturor celor care în adâncul sufletului năpăstuit de soartă, poartă flacăra tradiţiei vie.”, declară domnișoara Mihaela Arsenie-Andre, coordonatoarea Departamentului Creatorilor Populari cu Dizabilităţi.

Târgul se va desfășura zilnic, între orele 10,00 și 20,00. Cum tradiția merge mână în mână cu credința, în programul târgului sunt incluse și două slujbe religioase, organizate la Biserica din Bezded, sâmbătă (slujba de Sfânta Maria, începând cu ora 10,00) și duminică (Sfânta Liturghie, începând cu ora 10,00). Tot duminică va avea loc și Adunarea Generală a Asociației Creatorilor Populari din România.

Ovidiu Baron

Colaborare cu oraşul Luçon

În cadrul vizitei efectuate recent, la Sibiu, de o delegaţie a Primăriei oraşului Lucon, a avut loc o întâlnire între reprezentanţi ai Complexului Naţional Muzeal ASTRA şi domnul Jean-Pierre Bertrand, Preşedintele Oficiului Patrimoniului cultural imaterial (OCPI) din Franţa şi al Centrului de Documentare EthnoDoc, instituţii care au menirea de a salva cât mai multe elemente ale patrimoniului cultural imaterial din Franţa, acţiunea lor extinzându-se, ocazional, şi asupra altor zone geografice. La întâlnire au participat şi reprezentanţi ai Primăriei din Luçon.

Scopurile exprimate chiar pe prima pagină a sitului web al EthnoDoc sunt conservarea, documentarea, cercetarea şi difuzarea materialului etnografic. Realizând o bază de date foarte solidă, EthnoDoc a iniţiat proiecte culturale importante, în care s-au implicat specialişti din mediul universitar şi de cercetare din Franţa, precum Universitatea din Nantes sau CNRS (Centrul National de Cercetare Ştiinţifică). Materialele colectate în cercetările de teren au fost digitizate în totalitate, fiind apoi puse la dispoziţia tuturor celor interesaţi de păstrarea şi de punerea lor în valoare. Au fost colectate imagini şi înregistrări audio-video ale unor cântece sau ale unor tradiţii din diverse regiuni ale Franţei, documente care salvează valori etnografice pe cale de dispariţie. Dincolo de valorificarea la nivel academic, aceste materiale pot sta la baza unor programe educaţionale pentru orice categorii de public sau la realizarea unor expoziţii sau demonstraţii cu public.

Interesat îndeosebi de programul “Tezaure umane vii” derulat de Muzeul ASTRA, domnul Bertrand a vizitat Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder”, Studioul ASTRA Film şi arhiva fotografică a C.N.M. ASTRA, fiind foarte impresionat de rezultatele obţinute de muzeografii sibieni în privinţa patrimoniului material şi imaterial.

În urma întâlnirii au fost puse bazele unor colaborări între Muzeul ASTRA, OCPI şi EthnoDoc, instituţiile propunându-şi să realizeze, începând de anul viitor, proiecte comune. Vor avea loc întâlniri de lucru, materializate prin ateliere care să permită schimbul de experienţă şi să ajute la o cât mai bună interacţiune cu publicul. De asemenea, vor fi avute în vedere colaborări în domeniul pedagogiei muzeale, al îmbunătăţirii bazelor de date şi al arhivelor foto, audio şi video. Un alt proiect comun ar putea fi organizarea unor expoziţii care să prezinte cele două oraşe, din perspectivă etnografică.

Ovidiu Baron

Ansamblul ”Dor Basarabean” - surpriza plăcută a Festivalului Național al Tradițiilor Populare

      Una dintre revelaţiile celei de a VIII-a ediţii a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, găzduit de muzeul din Dumbrava Sibiului, a reprezentat-o, fără îndoială prezenţa şi evoluţia  ansamblului “Dor Basarabean”, ce a reprezentat la ediţia din acest an a festivalului, comunitatea română din Buceag, sudul Basarabiei .
    Originar din localitatea Erdec Burnu (Utkonskovka), fostul judeţ Ismail(actualmente regiunea Odesa, Ucraina), ansamblul fiinţează din anul 1994, avândul încă de la început drept coordonator pe dl.Viorel Popescu, profesor de muzică la şcoala din localitate.Deşi provine dintr-o regiune cu care mulţi din românii trăitori în actualele graniţe naţionale sunt prea puţin familiarizaţi, prin prezenţa scenică deosebită se depune mărturie despre dinamismul şi efervescenţa unei comunităţi care se încăpăţânează să existe, în contextul în care asimilarea naţională ar părea ca singura soluţie viabilă.
     Compus din dansatori şi instrumentişti, completat de un grup vocal barbătesc şi unul de fete, ansamblul basarabean s-a prezentat la Sibiu  cu un efectiv format din cei mai tineri membri ai echipei, unii dintre ei cu vârste extrem  de fragete.O garanţie a nivelului înalt de performanţă atins o constituie faptul că mulţi dintre foşti componenţi ai grupului sunt absolventi sau urmează cursurile conservatoarelor din Bucureşti, Cluj Napoca, Chişinău sau Odesa, existând certitudinea că mulţi dintre actualii tineri membri le vor călca pe urme.
       “Dor Basarabean” are un repertoriu variat de la cântece şi jocuri atât din regiunea de obârsie (hora sărbătorii, hora ca la sat, geamparale din Bugeac), precum şi din alte zone ale spaţiului etnic românesc, de exemplu, celebrul  “caluş” care este abordat cu un entuziasm deosebit.O problemă o constituie lipsa de costume populare care să ilustreze fiecare zonă etnografică a ţării.Actualele costume sunt parte a unei donaţii a guvernului român.
         Ansamblul este un obişnuit al mai multor festivaluri din ţara, enumerăm aici doar câteva: Festivalul La Fântâna Dorului (Şimleul Silvaniei), Peştişorul de Aur (Tulcea), Doina Covrului (Galaţi), Iarba Verde de Acasa (Bucuresti); manifestările organizate la Cotroceni cu ocazia Crăciunului de către preşedenţia României (2006), etc. Participări notabile la manifestări de gen şi la Kiev (Festivalul Minorităţilor Naţionale), Odesa, în Ucraina, precum şi în Republica Moldova (Chişinău, Cahul), precum şi alte numeroase reprezentaţii în împrejurimile localităţii de origine.
          Deşi cu o existenţă de 15 ani şi cu o bogată activitate concertistica ansamblul “Dor Basarabean” nu beneficiază încă de un material audio.În 2004 Radiodifuziunea Română a oferit câteva ore de înregistrări într-un studio profesional, dar care, din păcate, nu s-au concretizat în editarea unui CD sau casete audio, acest fapt fiind una dintre ambiţiile domnului Popescu, conducătorul grupului.
          În pofida problemelor de ordin matreial şi, mai ales, politic cu care se confruntă, agenda cu proiecte a domnului Popescu rămâne încărcată.Se urmăreşte fondarea unui muzeu al satului, existând o serie de obiecte expuse deja în una din sălile casei de cultură din localitate.
            Eforturile sale sunt susţinute, în special de Asociaţia Naţional Culturală a Românilor din Regiunea Odesa „Basarabia” şi de Departamentul Românilor de Pretutindeni.Există puţin sau deloc sprijin din partea autorităţilor regionale şi centrale ucrainene.
            Nu ne rămâne decât să ne înclinăm plin de respect în faţa acestor oameni, veritabili păstrători şi continuatori ai valorilor spirituale românesti care continuă să lupte pentru salvgardarea românismului într-un colţ de Europa atât de vitregit de-a lungul anilor.Toate astea în nişte condiţii care multora dintre noi le-ar parea aparţinând unei lumi pe care o credeam deja apusa.

Adrian Scheianu, muzeograf

Gura Râului – Capitala portului din Mărginimea Sibiului

    Sărbătoarea portului românesc de la Gura Râului se va desfășura duminică, 16 august 2009, în centrul satului (în aer liber). Este o ocazie de a vedea toți sătenii îmbrăcați românește. Sunt promovate, cu acest prilej, valorile din vatra satului, costumul românesc și tradițiile.
    ”Vor participa la eveniment și invitați din Șinca nouă, Săliște și Rupea, care sunt pe aceeași lungime de undă cu valorile promovate de noi.”, declară domnul Dumitru Cîmpean, coordonatorul evenimentului.
    La ieșirea din biserică, timp de două ore, va avea loc prezentarea costumelor, iar de la ora 16,00 va fi jocul în Pavilion, în port românesc. La joc participă toată lumea. Muzica va fi asigurată de un taraf local.
    Evenimentul este organizat de Biserica Ortodoxă din Gura Râului, de Asociția Tradiții, de Consiliul Local și Primăria din Gura Râului și de Sc. cu cls. I-VIII Aurel Decei.

    Informații suplimentare pot fi obținute de la dl. Dumitru Cîmpean (Tel. 0744 64 28 46, email: miticampean@yahoo.com)

Biroul de Presă al C.N.M. ASTRA

Târgul Creatorilor Populari din Romania Ediţia a 26-a, 14 – 16 august 2009

În perioada 14 – 16 august 2009, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu organizează cea de-a 26 ediţie a Târgului Creatorilor Populari din România, amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească, ce îşi propune un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană. Manifestarea culturală va avea loc de vineri până duminică, între orele 10:00 – 20:00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

În 1984, Muzeul „ASTRA” a iniţiat un eveniment cultural îndrăzneţ pentru acele timpuri, un eveniment ce propunea asocierea unei activităţi comerciale unui demers cultural, însă longevitatea Târgului Creatorilor din România a dovedit că un târg al meşteşugarilor este o reţetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România.

Dacă la prima ediţie a Târgul Creatorilor Populari din România, în 1984, participau aproximativ 28 de creatori populari, anul acesta târgul va reuni peste 250 de meşteri populari, reprezentând majoritatea zonelor etnografice şi etniilor, care conturează imaginea întregii tipologii a meşteşugurilor tradiţionale: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale etc.

Târgul păstrează funcţia iniţială, cea comercială, însă introduce publicul în atmosfera târgului de odinioară, Târgul Creatorilor Populari din România fiind un spectacol complet: scenografie ( cadrul natural, arhitectura, recuzita originală), actori ( meşteri şi vizitatori deopotrivă), reprezentaţii artistice de excepţie (demonstraţii meşteşugăreşti).

Pe întreg cuprinsul ţării trăiesc şi lucrează nenumăraţi creatori care, din generaţie în generaţie, duc mai departe ceea ce defineşte însăşi esenţa românităţii: tradiţia multiseculară a satului. Era fără doar şi poate în menirea unui muzeu cu profil etnografic să devină liantul economic şi cultural al acestor oameni minunaţi, să îi sprijine şi să îi călăuzească, să îi scoată la lumină, să îi promoveze. Era important ca citadinul tumultos al modernităţii să se întrepătrundă, măcar pentru câteva zile, cu lumea satului, cu originile, cu tradiţia, pentru a se reîncărca de substanţă şi de sens. Ideea realizării unui târg al meşterilor populari a pornit tocmai de la aceste considerente.

Îndrăzneala unei instituţii muzeale acum 26 de ani de a prelua şi gestiona o activitate cu caracter cultural dar şi economic şi-a dovedit dubla utilitate, atât în plan cultural, prin revitalizarea sau revigorarea meşteşugurilor, prin selecţia riguroasă a valorilor, cât şi economic (reuşind să ofere creatorilor populari participanţi la târg şi susţinerea materială necesară desfăşurării activităţii).

Pentru meşterii populari, târgul funcţionează ca un adevărat studiu de piaţă, contactul direct cu vizitatorii permiţându-le o analiză obiectivă a cererii şi o evaluare directă asupra raportului calitate-preţ. Întâlnirea dintre meşteri atât în cadrul neoficial, pe parcursul întregului târg, cât şi oficial, în cadrul Adunării Generale anuale a Asociaţiei Creatorilor Populari din România are ca rezultat un dialog permanent şi fructuos cu privire la inovaţiile tehnice şi calitative ale produselor, ducând nu la păstrarea unei tradiţii moarte, ci la inovaţie în spiritul tradiţiei.

Pe lângă demonstraţiile practice ale meşterilor şi veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanţilor ce fac deliciul publicului vizitator, atmosfera specifică târgului şi bâlciului tradiţional este completată de spectacolul folcloric ce va avea loc Sâmbătă, 15 august de la orele 18:00, dar şi de nelipsitele standuri de turtă dulce şi kurtos kalacs.

În lumea satului românesc târgul de ţară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul definitoriu al coeziunii comunităţilor rurale: la târg se vând şi se cumpără, se realizează schimburi de produse şi bunuri de orice natură şi în primul rând se întâlnesc oameni, se creează legături. Este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli „gură-cască” intră în contact, se socializează. Aici şi bogatul şi săracul târguiesc deopotrivă, pe măsura pungii, fireşte, târgul este liantul desăvârşit, în vâltoarea târgului este loc pentru tot şi pentru toţi.

Târgul se vrea a fi un nucleu care promovează creativitatea pe toate planurile şi adaptarea meşteşugurilor tradiţionale la cerinţele actuale ale publicului consumator de artă populară. Târgul Creatorilor Populari din România este implicat în păstrarea, revitalizarea şi promovarea valorilor culturale, create, păstrate şi perpetuate de ţăranul român. Târgul organizat de Muzeul „ASTRA” este cea mai bună metodă de promovare a tradiţiei, iar tradiţia apropie cel mai bine popoarele între ele. Având într-o primă fază caracter naţional, Târgul s-a bucurat în ultimii ani şi de participarea creatorilor populari din Republica Moldova, iar din 2007şi din Bulgaria, dovedind, dacă mai era nevoie, faptul că făuritorii de frumos vorbesc aceeaşi limbă.

Prin întrepătrunderea ambient – funcţionalitate – demonstraţie practică şi ofertă comercială, Târgul Creatorilor Populari din România reuşeşte să recreeze atmosfera târgurilor de odinioară, iar vizitatorii Muzeului în aer liber devin participanţi direcţi la toate secvenţele specifice târgului.

Ioana Luca

Simona Gheorghieş

Muzeul Civilizaţiei Transilvane Transilvane „ASTRA”

Participare numeroasa la Festivalul National al Traditiilor Populare

Saptamana trecuta, in care a organizat Festivalul National al Traditiilor Populare, Muzeul ASTRA a primit vizita a 10 521 de persoane in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Numai in ultimele doua zile de festival - sambata si duminica - au fost 7634 de vizitatori. Incasarile de saptamana trecuta depasesc 400 de milioane lei (vechi).

Festivalul Național al Tradițiilor Populare a început cu câteva surprize mai puțin plăcute, legate de conditiile meteorologice, care au pus probleme mai ales în primele două zile. În prima zi de festival ploaia amenința să schimbe planurile organizatorilor de a avea ceremonia de deschidere, urmată de un prim spectacol, în Piața Mare, astfel că aceștia au găsit o nouă soluție, Sala Thalia. Până la urmă, la ora 18,00 vremea era destul de prietenoasă, astfel încât s-a putut ține chiar și parada de costume tradiționale, care fusese anulată în cursul dimineții. Meșterii și rapsozii populari veniți la Festival au defilat pe Bulevardul Victoriei și pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, până în Piața Mare, unde au dansat timp de peste un sfert de oră.

Au sosit la Festival ansambluri din Giurgiu, Neamț și Brașov, dar și din sudul Ucrainei și din Serbia, de pe Valea Timocului. După un scurt moment de vizitare a expoziției ”Tradiția unui festival”, găzduită de Primăria Municipiului Sibiu, alaiul de muzicanți, meșteri și dansatori s-a îndreptat, cântând, înspre Sala Thalia, care s-a umplut imediat de iubitori ai tradițiilor populare. După cuvântul de bun venit adresat de organizatori, au rostit alocuțiuni reprezentantul ICR – dl. Bogdan Jitea -, al Ministerului de Externe – dl. Mircea Gherboveț -, dar și ai ansamblurilor invitate. Spectacolul de deschidere a fost antrenant, aplauzele exprimând din plin entuziasmul publicului.

Ansamblul ”Dor basarabean” din Ucraina, coordonat de dl. Viorel Popescu, a prezentat spectacole de înaltă ținută artistică, cu selecții diferite pentru fiecare spectacol în parte. Tinerii artiști veniți din Sudul Ucrainei au un repertoriu foarte bogat, atât din zona lor de proveniență, cât și din zonele etnografice din România. Entuziasmul extraordinar, bucuria cu care au dansat au făcut ca membrii ansamblului ”Dor basarabean” să câștige repede simpatia generală a publicului.

Impresionantă a fost și participarea județului Brașov, de unde s-au remarcat în mod deosebit dansatorii, dar și Horitoarele din Grid, la a căror șezătoare de duminică, organizată în curtea Gospodăriei de la Lisa, au participat peste 100 de persoane. Horitoarele au refăcut perfect atmosfera șezătorii tradiționale, povestind întâmplări petrecute în sat, ghicitori, glume, strigături, cântece specifice zonei și multe altele. A fost o adevărată scenetă populară, regizată perfect de doamnele venite din Grid.

Ansamblul ”Doina Dunării” din Giurgiu a prezentat, de asemenea, spectacole de foarte bună calitate, dansurile și cântecele fiind antrenante și transmițând o atmosferă de sărbătoare. Porniți în periplu prin gospodăriile din Muzeul în aer liber, călușarii au atras, sâmbătă dimineața, un alai impresionant.

Participanții din județul Neamț au excelat în secvențele de dans, oferind și reprezentații ale obiceiului tradițional ”Capra” și o mică scenetă care să-i transpună pe spectatori în spațiul etnografic-cultural din zona Moldovei.

Rapsozii veniți de pe Valea Timocului ne-au bucurat din nou cu un repertoriu specific minorității române din Serbia, evidențiindu-se mai ales secvențele muzicale.

Nu trebuie uitați nici meșterii populari, care au făcut demonstrații ale artei lor tuturor celor doritori să se familiarizeze cu acestea. Unii vizitatori au putut să afle câte ceva despre secretele războiului de țesut – lucrând efectiv la acesta, preț de câteva minute, sub atenta supraveghere a unei doamne foarte pricepute -, au putut lucra cu o suveică de mână, au aflat câteva elemente de bază legate de încondeiatul ouălor sau au descoperit rețete culinare tradiționale.

Cei mai pricepuți dintre meșterii și rapsozii prezenți la eveniment au fost răsplătiți cu diplome de excelență și au fost primiți în Academia Artelor Tradiționale.

Ovidiu Baron

Arte şi meşteşuguri în Festival

    O nouă ediţie – a opta – a ”Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare” se va desfăşura săptămâna aceasta la Sibiu. Devenit un important punct de reper în programul cultural estival, Festivalul va fi, şi în acest an, prilej de bucurie pentru iubitorii artelor tradiţionale.
    Meşteri şi rapsozi populari din judeţele Braşov, Giurgiu şi Neamţ, precum şi din comunităţile româneşti din Ucraina - regiunea Odesa, şi Serbia - Valea Timocului, vor face demonstraţii practice, menite să transmită secretele unor meşteşuguri fascinante atât celor pasionaţi de cultura populară, cât şi celor doritori să înveţe, pentru a le duce mai departe. Nu vor lipsi, bineînţeles, spectacolele folclorice.
Joi, 6 august, începând cu ora 18,30, va fi vernisată,  la Primăria Municipiului Sibiu, expoziţia „Tradiţia unui Festival”, care oferă, prin intermediul unei selecţii fotografice reprezentative, o imagine sugestivă asupra ediţiilor anterioare ale Festivalului. Organizatorii vor trece în revistă secvenţe de dans şi cântec popular care au încântat publicul, de-a lungul anilor. La vernisaj vor fi prezenţi şi artiştii participanţi, a căror paradă va putea fi urmărită, începând cu ora 18,00 (plecare din zona căminelor studenţeşti de pe Calea Victoriei).
Imediat după vernisaj, la ora 19,00, va avea loc deschiderea oficială a Festivalului, în Piaţa Mare, în prezenţa organizatorilor, a artiştilor participanţi şi a oficialităţilor invitate la eveniment. Este un moment simbolic, în care artele tradiţionale pătrund în cetate, invitând publicul la spectacolele care vor urma în binecunoscutul sat românesc din Dumbrava Sibiului. O primă demonstraţie de măiestrie se va face chiar în Piaţa Mare, unde vor evolua, rând pe rând, toate ansamblurile invitate, într-un spectacol de două ore.
De vineri până duminică, cei care vor vizita Muzeul în aer liber, vor avea parte de numeroase demonstraţii practice, începând cu ora 10,00, şi de spectacole pe scena de pe lac, începând cu ora 17,00. După cum ne spune coordonatoarea Festivalului, doamna Mirela Creţu, demonstraţiile acoperă şapte secţiuni tematice: Arte religioase (tradiţii cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie şi teatru popular), Arte muzicale (interpreţi vocali şi instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice), Arte mecanice (creaţie tehnică tradiţională) şi Artă culinară (meniuri după reţete tradiţionale). Secţiunile arte plastice, arte mecanice şi arte literare se vor desfăşura în cadrul gospodăriilor şi al monumentelor de tehnică populară, secţiunea arte religioase se va desfăşura la Biserica din Bezded, secţiunea arte culinare la Cârciuma din Bătrâni, iar secţiunile arte muzicale şi arte coregrafice se vor desfăşura pe scena de pe lac şi în gospodării.
Manifestarea îşi va închide porţile duminică, cu o festivitate în cadrul căreia vor fi decernate diplome de excelenţă şi vor fi primiţi noi membri în Academia Artelor Tradiţionale.
Accesul la spectacole şi demonstraţii practice se va face pe baza biletelor obişnuite (15 lei pentru adulţi, 4 lei pentru elevi şi studenţi, bilete de familie la preţ de 10 lei - 2 persoane – 12 lei – 3 persoane - sau 15 lei - patru sau mai multe persoane), pe baza abonamentelor anuale (30 de lei pentru adulţi, 7,5 lei pentru elevi şi studenţi). După ora 18,00, biletul pentru adulţi va costa 10 lei. Accesul la spectacolul de deschidere din Piaţa Mare este gratuit.

Ovidiu Baron