Ansamblul ”Dor Basarabean” - surpriza plăcută a Festivalului Național al Tradițiilor Populare

      Una dintre revelaţiile celei de a VIII-a ediţii a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, găzduit de muzeul din Dumbrava Sibiului, a reprezentat-o, fără îndoială prezenţa şi evoluţia  ansamblului “Dor Basarabean”, ce a reprezentat la ediţia din acest an a festivalului, comunitatea română din Buceag, sudul Basarabiei .
    Originar din localitatea Erdec Burnu (Utkonskovka), fostul judeţ Ismail(actualmente regiunea Odesa, Ucraina), ansamblul fiinţează din anul 1994, avândul încă de la început drept coordonator pe dl.Viorel Popescu, profesor de muzică la şcoala din localitate.Deşi provine dintr-o regiune cu care mulţi din românii trăitori în actualele graniţe naţionale sunt prea puţin familiarizaţi, prin prezenţa scenică deosebită se depune mărturie despre dinamismul şi efervescenţa unei comunităţi care se încăpăţânează să existe, în contextul în care asimilarea naţională ar părea ca singura soluţie viabilă.
     Compus din dansatori şi instrumentişti, completat de un grup vocal barbătesc şi unul de fete, ansamblul basarabean s-a prezentat la Sibiu  cu un efectiv format din cei mai tineri membri ai echipei, unii dintre ei cu vârste extrem  de fragete.O garanţie a nivelului înalt de performanţă atins o constituie faptul că mulţi dintre foşti componenţi ai grupului sunt absolventi sau urmează cursurile conservatoarelor din Bucureşti, Cluj Napoca, Chişinău sau Odesa, existând certitudinea că mulţi dintre actualii tineri membri le vor călca pe urme.
       “Dor Basarabean” are un repertoriu variat de la cântece şi jocuri atât din regiunea de obârsie (hora sărbătorii, hora ca la sat, geamparale din Bugeac), precum şi din alte zone ale spaţiului etnic românesc, de exemplu, celebrul  “caluş” care este abordat cu un entuziasm deosebit.O problemă o constituie lipsa de costume populare care să ilustreze fiecare zonă etnografică a ţării.Actualele costume sunt parte a unei donaţii a guvernului român.
         Ansamblul este un obişnuit al mai multor festivaluri din ţara, enumerăm aici doar câteva: Festivalul La Fântâna Dorului (Şimleul Silvaniei), Peştişorul de Aur (Tulcea), Doina Covrului (Galaţi), Iarba Verde de Acasa (Bucuresti); manifestările organizate la Cotroceni cu ocazia Crăciunului de către preşedenţia României (2006), etc. Participări notabile la manifestări de gen şi la Kiev (Festivalul Minorităţilor Naţionale), Odesa, în Ucraina, precum şi în Republica Moldova (Chişinău, Cahul), precum şi alte numeroase reprezentaţii în împrejurimile localităţii de origine.
          Deşi cu o existenţă de 15 ani şi cu o bogată activitate concertistica ansamblul “Dor Basarabean” nu beneficiază încă de un material audio.În 2004 Radiodifuziunea Română a oferit câteva ore de înregistrări într-un studio profesional, dar care, din păcate, nu s-au concretizat în editarea unui CD sau casete audio, acest fapt fiind una dintre ambiţiile domnului Popescu, conducătorul grupului.
          În pofida problemelor de ordin matreial şi, mai ales, politic cu care se confruntă, agenda cu proiecte a domnului Popescu rămâne încărcată.Se urmăreşte fondarea unui muzeu al satului, existând o serie de obiecte expuse deja în una din sălile casei de cultură din localitate.
            Eforturile sale sunt susţinute, în special de Asociaţia Naţional Culturală a Românilor din Regiunea Odesa „Basarabia” şi de Departamentul Românilor de Pretutindeni.Există puţin sau deloc sprijin din partea autorităţilor regionale şi centrale ucrainene.
            Nu ne rămâne decât să ne înclinăm plin de respect în faţa acestor oameni, veritabili păstrători şi continuatori ai valorilor spirituale românesti care continuă să lupte pentru salvgardarea românismului într-un colţ de Europa atât de vitregit de-a lungul anilor.Toate astea în nişte condiţii care multora dintre noi le-ar parea aparţinând unei lumi pe care o credeam deja apusa.

Adrian Scheianu, muzeograf