Participare numeroasa la Festivalul National al Traditiilor Populare

Saptamana trecuta, in care a organizat Festivalul National al Traditiilor Populare, Muzeul ASTRA a primit vizita a 10 521 de persoane in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Numai in ultimele doua zile de festival - sambata si duminica - au fost 7634 de vizitatori. Incasarile de saptamana trecuta depasesc 400 de milioane lei (vechi).

Festivalul Național al Tradițiilor Populare a început cu câteva surprize mai puțin plăcute, legate de conditiile meteorologice, care au pus probleme mai ales în primele două zile. În prima zi de festival ploaia amenința să schimbe planurile organizatorilor de a avea ceremonia de deschidere, urmată de un prim spectacol, în Piața Mare, astfel că aceștia au găsit o nouă soluție, Sala Thalia. Până la urmă, la ora 18,00 vremea era destul de prietenoasă, astfel încât s-a putut ține chiar și parada de costume tradiționale, care fusese anulată în cursul dimineții. Meșterii și rapsozii populari veniți la Festival au defilat pe Bulevardul Victoriei și pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, până în Piața Mare, unde au dansat timp de peste un sfert de oră.

Au sosit la Festival ansambluri din Giurgiu, Neamț și Brașov, dar și din sudul Ucrainei și din Serbia, de pe Valea Timocului. După un scurt moment de vizitare a expoziției ”Tradiția unui festival”, găzduită de Primăria Municipiului Sibiu, alaiul de muzicanți, meșteri și dansatori s-a îndreptat, cântând, înspre Sala Thalia, care s-a umplut imediat de iubitori ai tradițiilor populare. După cuvântul de bun venit adresat de organizatori, au rostit alocuțiuni reprezentantul ICR – dl. Bogdan Jitea -, al Ministerului de Externe – dl. Mircea Gherboveț -, dar și ai ansamblurilor invitate. Spectacolul de deschidere a fost antrenant, aplauzele exprimând din plin entuziasmul publicului.

Ansamblul ”Dor basarabean” din Ucraina, coordonat de dl. Viorel Popescu, a prezentat spectacole de înaltă ținută artistică, cu selecții diferite pentru fiecare spectacol în parte. Tinerii artiști veniți din Sudul Ucrainei au un repertoriu foarte bogat, atât din zona lor de proveniență, cât și din zonele etnografice din România. Entuziasmul extraordinar, bucuria cu care au dansat au făcut ca membrii ansamblului ”Dor basarabean” să câștige repede simpatia generală a publicului.

Impresionantă a fost și participarea județului Brașov, de unde s-au remarcat în mod deosebit dansatorii, dar și Horitoarele din Grid, la a căror șezătoare de duminică, organizată în curtea Gospodăriei de la Lisa, au participat peste 100 de persoane. Horitoarele au refăcut perfect atmosfera șezătorii tradiționale, povestind întâmplări petrecute în sat, ghicitori, glume, strigături, cântece specifice zonei și multe altele. A fost o adevărată scenetă populară, regizată perfect de doamnele venite din Grid.

Ansamblul ”Doina Dunării” din Giurgiu a prezentat, de asemenea, spectacole de foarte bună calitate, dansurile și cântecele fiind antrenante și transmițând o atmosferă de sărbătoare. Porniți în periplu prin gospodăriile din Muzeul în aer liber, călușarii au atras, sâmbătă dimineața, un alai impresionant.

Participanții din județul Neamț au excelat în secvențele de dans, oferind și reprezentații ale obiceiului tradițional ”Capra” și o mică scenetă care să-i transpună pe spectatori în spațiul etnografic-cultural din zona Moldovei.

Rapsozii veniți de pe Valea Timocului ne-au bucurat din nou cu un repertoriu specific minorității române din Serbia, evidențiindu-se mai ales secvențele muzicale.

Nu trebuie uitați nici meșterii populari, care au făcut demonstrații ale artei lor tuturor celor doritori să se familiarizeze cu acestea. Unii vizitatori au putut să afle câte ceva despre secretele războiului de țesut – lucrând efectiv la acesta, preț de câteva minute, sub atenta supraveghere a unei doamne foarte pricepute -, au putut lucra cu o suveică de mână, au aflat câteva elemente de bază legate de încondeiatul ouălor sau au descoperit rețete culinare tradiționale.

Cei mai pricepuți dintre meșterii și rapsozii prezenți la eveniment au fost răsplătiți cu diplome de excelență și au fost primiți în Academia Artelor Tradiționale.

Ovidiu Baron