O casă de miner aurar completează grupa tematică a mineritului tradiţional din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului

În luna noiembrie a anului 2009, a avut loc transferul unei case din satul Corna, com. Roşia Montană. Acesta va completa şi finaliza grupa mineritului tradiţional din care mai fac parte monumentele deja reconstruite din Cupşeni (Maramureş), care ilustrează mineritul in piatră, din Alun (jud. Hunedoara) – mineritul in marmură şi din Sărăţeni, transferat în luna octombrie a anului 2009, pentru mineritul in sare.

Tradiţia mineritului în Roşia Montană cunoaşte o vechime de peste două mii de ani. În timp, tehnicile de extracţie s-au modernizat, iar in secolul XIX, locuitorii zonei aveau în proprietate câte un şteamp de prelucrare al minereului aurifer.

În casa din Corna, de la nr. 721, se pare ca a trăit cel mai mare miner aurar al acelor timpuri. Casa a fost construită în anul 1830, conform inscripţiei de pe o grindă din „camera bună”. La parter, prezintă două încăperi cu destinaţii total diferite. Prima era destinată prelucrării aurului, aici găsindu-se „jompul” (un orificiu săpat in pământ, în forma tronconică, cu doage din lemn, pe margini, prinse jos într-un capac de lemn), „troacă” şi celelalte unelte necesare separarii aurului de impurităţi. A doua încăpere era pivniţa popriuzisă, unde erau păstrate legumele şi fructele.

La următorul nivel se află două camere de locuit şi o cămară. Pereţii sunt din bârne de lemn de brad de dimensiuni marii(cca 70 cm ), tăiate în traşcă şi încheiate la capete în cheutori coadă de rândunică.Acoperişul este în patru ape, cu învelitoarea din „şindrilă de brad horjită şi teşită”.

Sistemul de împrejmuire sau „maurul” este din piatră pusă un peste alta fără nici un liant de pămânr sau alt material de legătură.

Casa din Corna, prin arhitectura ei, prin faptul că ilustrează unul din cele mai vechi meşteşuguri, îşi va găsi locul în cadrul Muzeului în aer liber, fiind astfel salvată de la degradarea totală. ca multe alte monumente salvate în ultimii anii de instituţia din Dumbrava Sibiului.

Ciprian Ştefan

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”