Obiceiul Lolelor din Agnita

Cât de vechi este acest obicei?

Cea mai veche atestare a acestui obicei, care indică şi conţinutul semantic, se găseşte în "Indiculus superstitionum et paginarium" din secolul al XVII - lea. Tradiţia orală nu ne poate explica originea obiceiului. Pentru elucidarea discuţiei am cercetat mai multe izvoare scrise din care menţionez articolul din revista "Korespondenzblatt" din anul 1900. Autorul precizeaz` că" obiceiul lolelor" nu se practica numai în Transilvania, ci şi în multe localităţi din Europa Centrală, situate în Austria, Elveţia, şi în sudul Germaniei.
Franz Friedrich Fronius descrie în anul 1882 pentru prima oară obiceiul de carnaval al lolelor din Agnita. Obiceiul acesta s-a practicat de-a lungul secolelor în ultima duminică din luna februarie fiind strâns legat de "parada meşterilor şi calfelor" şi de cea a "breslelor".
În anul 1872 s-a interzis practicarea meşteşugului tradiţional în bresle cu urmări negative şi asupra obiceiului lolelor. În anul 1911, după aproape 39 de ani, meşterii breslelor de cizmari, croitori, pielari şi dogari s-au hotărît să reînvierii vechiului obicei al transmiterii lăzilor de breaslă încălcând astfel interdicţia impusă. Căpetenia alaiului din anul acela a fost reprezentată de breasla cizmarilor cu un număr impresionant de 200 de calfe. Prin urgiile datorate de război, ultima parada a avut loc în anul 1941. După terminarea războiului, obiceiul lolelor a fost interzis până în anul 1969. Începând cu acest an timp de 30 de ani, (în perioada comunistă) obiceiul Lolelor  s-a păstrat, în fiecare an, în ultima duminică a lunii ianuarie sau prima din februarie, transformând oraşul, pentru o zi, într-o mare sărbătoare, prin participarea întregii comunităţi si a invitatilor din tara.
În cadrul alaiului erau prezentate, pe lângă obiectele tradiţionale ale breslelor, şi produse ale întreprinderilor locale: fabrica de piele şi încălţăminte, de mănuşi şi ciorapi, fabrica de produse finite lemn, dezvoltate din fostele ateliere ale breslelor din Agnita. Ultima paradă a avut loc în anul 1990

Ce reprezenta acest obicei?

Alaiul sau Parada reprezenta înmânarea lăzii de breaslă "Ladeforttragen"- noilor conducatori de breaslă şi a calfelor, fiind însoţit de personaje haioase "lole"(Urzeln) care săreau şi protejau lăzile de vecinătate. Participarea acestora în cadrul paradei a devenit în timp un obicei popular foarte important pentru comunitatea săsească a Agnitei.

De unde provine denumirea de LOLE/URZELN ?

Denumirea de lole vine de la "lallen" - a se bâlbâi, ceea ce se referă la felul de a vorbi sub mască. Denumirea de lole se folosea doar în limba română. Etimologic, cuvântul săsesc "Urzeln" nu s-a putul traduce. Se presupune că denumirea cuvântului “Urzeln” derivă de la îmbrăcămintea confecţionată din resturi de textile, ceea ce în dialectul săsesc din Agnita se numea "Urzen".

Legenda lolelor

O altă variantă a denumirii de Urzeln îşi are originea într-o legendă transmisă oral. Se spune că acest obicei s-a născut în secolul al XIII -lea în vreme ce hoardele tătarilor năvăleau micuţul târg săsesc al Agnitei. Locuitorii, speriaţi de urgiile făcute de aceştia s-au refugiat în biserica fortificat. decimati de repetatele atacuri, dar şi de foamete şi epidemii. Câţiva dintre bărbaţi care îşi pierduseră curajul, preferând jugul sclaviei (a unei morţi sigure) s-au repezit să deschidă duşmanilor porţile cetăţii.Văzând acestea, fiica unui blănar pe nume Ursula,s-a îmbrăcat într-un costum de bărbat confecţionat din pânză albă pe care erau cusute bucăţi de zdrenţe de culoare neagră.În spate avea prinsă o talangă iar în mână un bici, faţă fiindu-i acoperită de o mască demonică. Astfel costumată, Ursula plină de curaj a ieşit cu pocnete de bici şi în sunete asurzitoare de talangă în faţa duşmanilor. Tătarii, speriaţi, crezând că este diavolul au intrat în panică părâsind localitatea. Astfel, Agnita a fost salvată. În amintirea acestei faptei de curaj de care a dat dovadă Ursula se sărbătorea ziua Ursulei, cunoscută sub denumirea de "Urzelntag".

Camelia Stefan
Muzeograf

2 februarie- zi cu multiple semnificaţii în lumea satului tradiţional şi în lumea creştină

      Luna lui Faur, fiul cel mai mic şi neastâmpărat al Anului, debutează în calendarul popular sub auspiciile „ursului meteorolog”, ziua de 2 februarie fiind cunoscută sub numele de Stretenie sau Ziua Ursului. Conform tradiţiei ancestrale, ursul iese în această zi din lunga-i hibernare pentru a-şi privi umbra pe zăpadă. Dacă este vreme frumoasă, cu soare, ursul se sperie de umbra sa şi se retrage din nou în bârlog, semn că iarna va mai dura încă 40 de zile.        Ortodoxia celebrează la aceeaşi dată Praznicul Întâmpinării Domnului, precum şi Ziua Mondială a Tineretului Ortodox (instituită în anul 1992 de către Organizaţia Mondială a Tineretului Ortodox -“Syndesmos”), fapt deloc întâmplător, ambele sărbători evidenţiind rolul generaţiei generaţiei viitoare, în istoria Bisericii Ortodoxe şi a Omenirii.
     Muzeul „ASTRA” vine în întâmpinarea acestei multiple sărbători, oferind intrarea liberă, pentru toate categoriile de public, marţi, 2 februarie 2010, pentru vizitarea bisericii din lemn, monument istoric, transferată din satul Dretea, comuna Mănăstireni, judeţul Cluj, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Mai mult, începând cu orele 12, şeful secţiei Muzeului în aer liber, Ştefan Ciprian, va susţine o prelegere pe tema bisericilor de lemn din Transilvania, în incinta aceluiaşi locaş. Biserica, având hramul Pogorârea Sfântului Duh, datează din anul 1672, iar din anul 1954 figurează pe lista monumentelor istorice. Şi acest monument aflat în marele sat tradiţional care este Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale relevă măiestria şi ingeniozitatea ţăranului român, care se dovedeşte a fi şi un constructor de geniu. 

     Dana Botoroagă,
     muzeograf

Team Building în Muzeul "ASTRA"

    Doriţi să vă petreceţi o zi în atmosfera satului românesc de odinioară? Aţi vrea să ştiţi cum trăiau românii de altădată? Muzeul Astra vă poate ajuta să realizaţi o călătorie în timp, pentru câteva ore sau, de ce nu, pentru câteva zile. Vă puteţi familiariza cu atmosfera de familie din veacurile trecute, puteţi practica unele din activităţile specifice locuitorilor satului românesc şi vă puteţi delecta cu bucate realizate după reţete vechi de secole.
    Programele propuse de Muzeul ASTRA vă ajută să vă cunoaşteţi într-un mediu agreabil, departe de stresul pe care îl presupun uneori activităţile de la serviciu. Puteţi descoperi lucruri noi, vă puteţi relaxa, puteţi comunica liber. Puteţi uita conflicte sau dispute aparent imposibil de depăşit şi vă puteţi eficientiza lucrul în echipă.
    Muzeografii îşi iau în serios rolul de animatori şi vă pregătesc cu minuţiozitate o călătorie în timp, prezentându-vă, în cadrul unor ateliere tematice, felul în care îşi organizau gospodăriile bunicii sau străbunicii noştri, instrumentarul pe care îl utilizau şi felul în care era conceput, micile secrete despre existenţa lor de zi cu zi, care pot fi identificate prin intermediul unor obiecte aparent banale, gustul pentru artă, demonstrat de felul în care îşi ornamentau locuinţele şi multe altele.
    Puteţi descoperi, prin intermediul atelierelor tematice, date despre credinţele românilor, despre rolul bisericii în comunitate sau despre măiestria celor care produceau monumente sau obiectele de cult. Muzeografii noştri vă pot spune povestea pasionantă a călătoriei bisericilor de lemn, din satele în care au fost construite iniţial, înspre Dumbrava Sibiului.
    Muzeul ASTRA poate invita meşteri vestiţi din toată ţara, colaboratori de nădejde, prezenţi la toate târgurile organizate de noi, pentru a vă ajuta să vă iniţiaţi sau să vă perfecţionaţi într-unul dintre meşteşugurile tradiţionale pe care ne propunem, în fiecare an, să le ducem mai departe. Pe lângă lărgirea ariei de cunoştinţe, vă veţi putea chiar dumneavostră delecta familia şi prietenii prin realizarea, în viitor, a unor icoane, piese de ceramică, broderii etc.
    La cerere, vă putem organiza, în perioada estivală, cursuri de dans popular sau putem pune în scenă, împreună cu dumneavostră, unele dintre tradiţiile româneşti deja uitate de mulţi dintre noi.
    Peisajul natural din Dumbrava Sibiului îmbracă noi culori în fiecare  anotimp, schimbându-se radical şi evitând orice risc de instalare a plictiselii. În Muzeul în aer liber este linişte, sunteţi departe de tumultul oraşului şi de zgomotul străzii, vă puteţi plimba în voie pe alei, respirând aer curat şi admirând cele mai valoroase monumente ale arhitecturii şi tehnicii tradiţionale româneşti. Fiecare plimbare, fie că este făcută pe jos, cu trăsura, cu sania sau cu barca, reprezintă o veritabilă călătorie în lumea veche, de unde specialiştii noştri au selectat pentru dumneavoastră tot ce era frumos şi reprezentativ.
    Atelierele, concursurile, plimbările pot fi încheiate cu o masă la unul din hanurile tradiţionale existente în muzeu. Acolo meniul vă propune bucate gătite după reţete şi metode care şi-au probat eficienţa şi savoarea de-a lungul secolelor.
    Lansată în anul 2007, oferta de team building a Muzeului ASTRA a fost testată cu succes de numeroase firme din ţară, numărul celor care au participat la astfel de programe depăşind deja câteva mii. Activităţile sunt selectate de fiecare dată de comun acord, iar preţurile sunt ajustate în funcţie de numărul de participanţi, de atelierele alese, de colaboratorii externi care trebuie implicaţi sau de logistica necesară. Team buildingurile îmbină utilul cu plăcutul, completând oferta educaţională pe care Muzeul ASTRA o lansează publicului larg. Ele pot fi programate de angajaţii biroului de marketing al muzeului fie direct cu doritorii, fie cu patronii unor firme care vor să-şi motiveze angajaţii, fie cu firme partenere care pot include team buildingurile în cadrul muzeului în propriile oferte turistice. Infrastructura Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului (spaţiul generos, zona verde din apropierea Etno-Tehno Parc, pensiunea Vila Diana, zona Cârciumii din Bătrâni, Centrul de Informare Turistică etc.) permite organizarea unor astfel de manifestări chiar şi pentru grupuri foarte mari, de câteva sute de persoane.

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” la sfârşit de an

     Privind retrospectiv manifestările organizate de Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, departament al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu, în 2009, putem constata că, anul care tocmai se sfârşeşte, a fost unul deosebit de bogat din punct de vedere al activităţii expoziţionale.
     Astfel, în perioada martie-aprilie 2009 a fost organizată în sala de la subsolul „Casei Hermes”, o inedită expoziţie de fotografii intitulată „Arhitectură chineză”. Realizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, expoziţia a reunit un număr de 53 de fotografii realizate de apreciatul etnolog Max Gschwend, lucrări ce prezintă arhitectura rurală a diverselor grupurilor etnice din China.
     Fotografiile ce au alcătuit expoziţia reprezintă rodul cercetărilor întreprinse în Extremul Orient, în perioada 1982 – 1998 (China, Indonezia, Japonia, Coreea, Sri Lanka) şi au fost donate, cu generozitate, de autor Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.
     În cadrul programului cultural european dedicat Nopţii Muzeelor, în acest an, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” a organizat sâmbătă, 16 mai 2009, o serie de manifestări sub titulatura „Noapte japoneză la muzeu”.
     Cu acest prilej, 1560 de vizitatori, de toate vârstele, au trecut pragul muzeului admirând piesele expoziţiei permanente „Din cultura şi arta popoarelor lumii” precum şi miniexpoziţia temporară  „Lumea jucăriilor japoneze”.
     Programul manifestării a fost variat: vizitele ghidate au fost completate de prezentări vizuale şi narative deosebit de interesante pentru publicul prezent. Sub titlul „Japonia – Tradiţie şi Cotidian” d-na Maria Grăjdian a reunit o selecţie de fotografii din timpul şederii sale în această ţară asiatică. De un real interes s-a bucurat prezentarea vizuală şi narativă intitulată „Scrierea japoneză: kangi, hiragana, katakana” susţinută de d-ra Maria Bozan, reluată la cererea publicului vizitator.
     De asemenea, un mare punct de atracţie al serii l-a reprezentat atelierul cu activităţi practice „Origami. Arta japoneză a împăturirii hârtiei” care i-a introdus pe cei prezenţi în lumea copilăriei, prin figurinele realizate în formă de cocor, broscuţă, cutie etc.
     Evenimentul “Întâlnire cu Japonia”, organizat în data de 15 iunie 2009, a adus în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului public de toate vârstele, constituindu-se într-o invitaţie la descoperirea  culturii şi tradiţiei poporului japonez.
     Programul manifestării a fost deosebit de variat şi atractiv: prezentarea tehnicilor de concentrare folosite de Samurai înainte de începerea luptei, a diverselor tipuri de dansuri tradiţionale japoneze şi a unei scene din piesa “Othello” în versiunea samurai japoneză.
     În cadrul  atelierelor practice, vizitatorii au fost invitaţi să descopere: modalitatea de folosire a beţigaşelor tradiţionale de mâncat,  tehnica Origami de realizare a diferitelor figurine din hârtie (flori, animale, bărci etc), universul caracterelor chinezeşti Kanji care i-a provocat pe spectatori, să-şi descopere numele lor scrise în limba japoneză. Nu în ultimul rând, cei interesaţi au putut învăţa tehnica de împletire a coşurilor tradiţionale japoneze.
     Proiectul cel mai important pe care l-a abordat Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” în acest an a fost „Personalităţi române afirmate în plan mondial, în secolul al XIX-lea: Hilarie (Bucur) Mitrea (1842–1904) din Răşinarii Sibiului –medic, naturalist şi etnograf”, desfăşurat, într-o primă etapă, în perioada 8 iulie- 23 august 2009. Au fost expuse, în original sau în reproducere, fotografii, documente, obiecte etnografice, publicaţii de epocă şi contemporane cu date privind viaţa, personalitatea şi activitatea lui Hilarie Mitrea. Vernisajul a fost precedat de o masă rotundă, care s-a desfăşurat în sala de conferinţe din Casa Artelor.  Acolo, au fost prezenţi, pentru dezbateri, arhivişti, bibliotecari, etnografi, istorici, jurnalişti, muzeografi, naturalişti, colecţionari şi pasionaţi ai temei. De asemenea, col (r) Dumitru Stavarache, membru al Comisiei de Istorie Militară a susţinut a doua zi, în data de 9 iulie 2009, la Muzeul „Franz Binder”, o interesantă conferinţă cu titlul „Pe urmele lui Hilarie Mitrea: aspecte inedite”.
     În cea de-a doua etapă a proiectului, expoziţia deschisă la Sibiu a fost itinerată la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din Bucureşti în perioada 24 septembrie –23 octombrie 2009, fiind deosebit de apreciată atât de public cât şi de critica de specialitate.
     Expoziţia „Amintiri din călătorie! De la material la digital. O retrospectivă a tipologiei DONAŢIILOR şi DONATORILOR”, vernisată în ziua de 21 septembrie 2009 (data ce a coincis cu deschiderea evenimentului internaţional LACONA (Lasere în Conservarea Operelor de ARTĂ) - cel mai mare congres al aplicaţiilor fotonicii în restaurare-conservare, la care au participat specialişti de la cele mai prestigioase muzee şi instituţii de renume din întreaga lume), a fost  realizată cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional.
     Expoziţia a fost o incursiune în timp şi spaţiu, pe urmele marilor exploratori aducând înaintea vizitatorului atât călătorul, spunându-i povestea prin culturile de care acesta a fost atras, cât şi obiectul devenit ulterior exponat în muzee. Abordând o tematică inedită, expoziţia a subliniat contrastul dintre cele mai exemplificative piese, de natură materială din colecţiile de etnografie universala ale Muzeului “Franz Binder” şi ultima donaţie de factură virtuală, realizată cu sprijinul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – Centrul de Restaurare prin Tehnici Optoelectronice INOE- CERTO.
     Expoziţia „Din creaţia artizanală a popoarelor lumii”, itinerare la Muzeul Municipal Mediaş, desfăşurată în perioada 25 septembrie-21 octombrie 2009 a etalat piese reprezentative din colecţiile aparţinând Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”, astfel, din: Fondul special de cadouri primit de Nicolae şi Elena Ceauşescu cu ocazia vizitelor în ţări extraeuropene, Colecţia de costume ale populaţiilor minoritare din China, donate de Ambasada R.P.Chineze, Colecţia Kate Kerr, Colecţia de jucării tradiţionale japoneze donate de Muzeul jucăriilor din Hyogo (Japonia), Donaţiile Ambasadei Republicii Indonezia la Bucureşti din anul 2004 şi din anul 2006, Colecţia Shimane.
     Cu ocazia noului an, Muzeul de Enografie Universală „Franz Binder” urează publicului sibian tradiţionalul „La mulţi ani” şi-l  invită să-i treacă pragul şi în anul 2010, când îi promite o altă serie de expoziţii deosebit de interesante.

                                    Raluca Buşie