Facilitati oferite vizitatorilor

    Complexul National Muzeal ASTRA ofera tuturor categoriilor de public, posibilitatea vizitarii gratuite a tuturor unitatilor muzeale proprii, in prima zi de miercuri a fiecarei luni. De asemenea, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA (in aer liber) poate fi vizitat la pret redus, in fiecare zi de luni, la tariful de 10 lei/adult si 2 lei/elev sau student (fata de pretul standard: 15 lei/adult si 3,5 lei/elev sau student), cu mentiunea ca, in zilele de luni, interioarele monumentelor sunt inchise. O alta facilitate propusa de Muzeul ASTRA in acest an o reprezinta biletul unic de acces pentru toate unitatile muzeale proprii. Pretul unui astfel de bilet este de 20 de lei, el permitand vizitarea fiecarei unitati, o singura data, pe parcursul unui an calendaristic (vizitatorul nu este obligat sa viziteze toate unitatile in aceeasi zi). Grupurile de peste 20 de persoane beneficiaza, de asemenea, de tarif redus în Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA: 10 lei/adult, respectiv 2 lei/elev sau student, un insotitor sau ghid beneficiind de acces gratuit.
    Abonamentele anuale raman, in continuare, la preturi accesibile. Astfel, abonamentul anual individual (an calendaristic) in Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA costa 30 de lei, iar cel de familie (valabil pentru parinti si copiii acestora, indiferent de numarul lor) costa 40 de lei. Bugetarii sibieni beneficiaza de tarife reduse cu 50% la aceste abonamente. De tarife reduse beneficiaza si anumite categorii de pensionari: cei cu venitul lunar peste 1000 lei pot achizitiona abonamente anuale individuale la pretul de 15 lei, cei cu venituri intre 500 si 1000 de lei pot achizitiona acelasi abonament la pretul de 10 lei, pensionarii cu venituri sub 500 de lei beneficiind de abonament gratuit. Abonamentul anual pentru elevi si studenti costa 7,5 lei.
    La Muzeul de Etnografie Universala "Franz Binder" (Casa Hermes, Piata Mica 11), la Muzeul de Etnografie si Arta populara Saseasca "Emil Sigerus" (Casa Artelor - Piata Mica 21 si Piata Huet 12), precum si la Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA (expozitii temporare la Casa Hermes si la Casa Artelor)  pretul unui bilet de acces este de 5 lei/adult, respectiv de 1 leu/elev sau student. Abonamentul anual poate fi achizitionat la pretul de 10 lei/adult, respectiv 5 lei/elev sau student.
     Tarifele la cinemateca ASTRA Film sunt de 6 lei/adult, respectiv 1,5 lei/elev sau student.
    Beneficiaza de gratuitate, in toate unitatile Complexului National Muzeal ASTRA, copiii prescolari, veteranii de război, fostii detinuti politici, persoanele cu dizabilitati si insotitorii acestora (o persoana insotitoare pentru fiecare persoana cu dizabilitati), persoanele cu ajutor social, somerii, elevii si studentii din familii defavorizate (numai in grupuri organizate, pe baza unei liste semnate si stampilate de o institutie de invatamant), precum si angajatii retelei muzeale din Romania.
   Tarifele la zi ale tuturor serviciilor oferite de Complexul National Muzeal ASTRA pot fi gasite pe siturile proprii (www.muzeulastra.ro si www.muzeulastra.com).

CERAMICA TRANSILVĂNEANĂ DIN SECOLELE XVII-XXI - EXPOZIŢIE ŞI PREZENTARE DE CARTE

    Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” vernisează  4 Septembrie 2010, la Casa Artelor din Piaţa Mică, nr.21, expoziţia temporară „Ceramica din Transilvania. Secolele XVII-XXI”.
    Cu această ocazie vor fi prezentate publicului volumele Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania, în versiunile germană şi română, pregătite editorial şi tipărite la Tipografia Honterus. Acestea constituie rezultatul celei mai recente colaborări dintre cei doi autori, Karla Roşca şi Horst Klusch, ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania. Cele 120 de pagini cât însumează partea ştiinţifică a lucrării au fost structurate în 18 capitole ce prezintă olăritul din Transilvania, meşteşug prin care pământul, apa şi focul prind viaţă în mâinile creatorilor.
    Primul capitol este dedicat prezentării istoriei şi evoluţiei meşteşugului ceramicii în Transilvania. Urmează ilustrarea caracteristicilor ceramicii nesmălţuite şi a celei smălţuite şi istoria habanilor, purtători ai unei tehnologii superioare de producere a ceramicii şi ai unei ornamentici caracteristice Europei centrale şi de vest, stabiliţi pe teritoriul Transilvaniei – în 5 subcapitole, ne sunt menţionate regulamentele olarilor habani, procedeele de obţinere a faianţei, formele şi trăsăturile stilistice caracteristice vaselor produse de habanii stabiliţi la Vinţu de Jos. Într-un capitol mai amplu ne este prezentată ceramica pictată cu cornul, specifică zonei Sibiu, produsă de-a lungul multor secole de olarii sibieni. Sunt consemnate regulamentele olarilor sibieni din diferite perioade istorice, listele cu cei peste 452 maeştrii, calfele şi ucenicii sibieni ce au practicat acest meşteşug în secolele XVII-XIX.
    Cele mai renumite centre ceramice din Transilvania sunt amintite separat, în capitole distincte, astfel: Drăuşeni– caracteristică ceramica pictată cu pensula, Chirpăr – ceramică cu „brâie” aplicate, Saschiz – ceramică în albastru de cobalt, Ţara Bârsei – ceramică pictată cu nuanţe de albastru pe angobă albă, Turda – ceramică cu decor policrom pe angobă albă, zona secuimii (Târgu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc) – ceramică ornamentată cu verde, maro şi galben pe angobă albă, Ocna Sibiului – zonă în care s-a dezvoltat ceramica post-habană. Ultimul capitol este destinat prezentării ceramicii fine produsă în manufacturile de la Batiz, Cluj, Gurghiu, Sibiu şi Braşov.

    Volumul se încheie cu lista localităţilor din Transilvania indicate în lucrare, în limbile română, germană şi maghiară, cu o bogată bibliografie de specialitate, cu lista muzeelor şi colecţiilor din care provin piesele ceramice prezentate de autori în catalog şi colaboratorii care au fotografiat piesele.
    O menţiune specială trebuie făcută în ceea ce priveşte ilustraţia. Sunt reproduse 560 obiecte ceramice, fiecare având indicată categoria din care face parte, anul când a fost produsă (acolo unde se cunoaşte acest lucru), dimensiunea, colecţia din care aparţine, numărul de inventar sau alte date particulare de identificare.
Planşe color, de o calitate grafică excepţională, completează şi aduc argumente concrete pentru întreg repertoriul tipologic, morfologic şi stilistic specific fiecărui centru de olărit din Transilvania, prezentat în paginile catalogului.
    Cei interesaţi pot achiziţiona cartea de la Librăria Muzeului ASTRA, Casa Artelor, Piaţa Mică, nr.21 sau de la Forumul Democrat al Germanilor din România.

Biroul de presă al Muzeului ASTRA

CERAMICA DIN TRANSILVANIA - TRADIŢIE, ARTĂ ŞI MODERNITATE

    Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu, are plăcerea să Vă invite sâmbătă, 4 septembrie 2010, orele 1700  la vernisajul expoziţiei Ceramica din Transilvania. Secolele XVII-XXI, care va avea loc la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr.21.
    Ceramica decorativă transilvăneană a trezit interesul specialiştilor, colecţionarilor şi pasionaţilor de artă, în special datorită frumuseţii şi originalităţii ei, fiind un subiect central, frecvent întâlnit în cadrul simpozioanelor internaţionale. Graţie splendorii sale, ceramica decorativă este întâlnită în întreaga Europă. Din acest motiv intenţia noastă a fost de a valorifica expoziţional nu doar colecţia Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”, care cuprinde cea mai completă şi valoroasă colecţie de ceramică (4.000 de piese), alcătuită din donaţii şi achiziţii realizate de Ulbrich Joszef, Karl Erwin Ulbrich, Mathias Speck, Johann Miess, Martin Reschner, Franz Zimmerman, Friedrich Teutsch, Julius Bielz, Misch Orend, Wilhelm Richter, Hedwiga Ruşdea, Carl Engber, ci şi piese reprezentative care aparţin muzeelor din ţară şi colecţiilor private.
    Pentru elaboarea acestei expoziţii s-a colaborat la nivel ştiintific cu o serie de muzee si instituţii de cultură din ţară şi străinătate: Muzeul Naţional Brukenthal. Muzeul de Istorie „Casa Altemberger”, Sibiu; Muzeul Judeţean Mureş. Secţia de Etnografie şi Artă Populară; Muzeul Ţării Făgăraşului „Valeriu Literat”, Făgăraş; Muzeul Municipal Mediaş; Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca; Muzeul Etnografic din Răşinari, Sibiu; Muzeul Bavarez din München, Germania; Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania; Biserica Reformată din Ocna Sibiului; Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia şi colectii private, fiecare contribuind cu piese valoroase, fotografii, idei şi documente  pentru completarea tematicii.
    Unică prin dezvăluirea secretului de producţie şi a evoluţiei ornamentelor de-a lungul timpului, expoziţia urmăreşte, deopotrivă, prezentarea vaselor, nu doar ca obiecte de artă, ci şi ca obiecte uzuale, de ambientare a interiorului contemporan, sugerând oportunitatea unui studiu comparativ referitor la tipologia şi specificitatea ceramicii în întreg spaţiul european.

    Alături de expoziţia de ceramică veche va avea loc şi vernisajul expoziţiei de ceramică contemporană, cu vânzare „Arta meşterului Leş Gabor”. Olarul combină caracteristici decorative, formale şi tehnice aparţinând prestigioaselor centre transilvănene (Baia Mare, Baia Sprie, Vama, Satu Nou, Bistriţa, Marpod, Chirpăr, Drăuşeni, Ţara Bârsei), criteriul de bază urmărit fiind cel estetic.
    În cadrul vernisajului vor fi prezentate volumele „Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania”, versiunile română şi germană, pregătite editorial şi tipărite la Tipografia Honterus, care constituie rezultatul celei mai recente colaborări dintre cei doi autori, Karla Roşca şi Horst Klusch, ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania.
    Organizatorii au pregătit o serie de surprize atât pentru cei mici, care vor putea asista la o demonstraţie de măiestrie în arta prelucrării lutului la roata olarului şi a pictării vaselor, dar şi pentru cei mari care vor putea achiziţiona piese de ceramică contemporane.
    Expoziţia este deschisă publicului până în 28 noiembrie 2010, de marţi până duminică, între orele 10-18 (septembrie) şi 9-17 (octombrie-noiembrie).

Muzeograf,
Karla Roşca

TÂRGUL OLARILOR O TRADITIE DE 44 DE ANI 4-5 septembrie 2010

Anul acesta, ca de fiecare datã de peste patru decenii încoace, se va desfãşura „la timpul lui”, adicã în prima sâmbătă şi duminică a lunii septembrie. Este una dintre cele mai prestigioase manifestări, care îşi propune conservarea şi promovarea valorilor artei populare tradiţionale a olăritului. Sibienii se mândresc cu Târgul Olarilor tocmai pentru că ideea organizării acestui gen de târg nu este de dată recentă.
Deschis iubitorilor de artă populară tradiţională încă de la primele ore ale dimineţii, târgul anual al olarilor reuneşte în acest an meşteri autentici, din centrele cele mai vestite ale ţării. Organizatorii au invitat la Sibiu meşteri olari din întreaga ţară, reprezentanţi ai celor mai renumite centre de olărit din România: Târnăviţa (Arad), Coşeşti (Argeş), Vadu Crişului, Leheceni (Bihor), Bistriţa (Bistriţa Năsăud), Dorohoi (Botoşani), Codlea (Braşov), Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc (Covasna), Târgovişte (Dâmboviţa), Terpeziţa (Dolj), Braniştea (Galaţi), Găleşoaia (Gorj), Corund, Miercurea Ciuc (Harghita), Obârşa, Tomeşti (Hunedoara), Schitu Stavnic (Iaşi), Ciolpani-Pisc (Ilfov), Baia Mare, Seini, Săcel (Maramureş), Noapteşa-Şişeşti (Mehedinţi), Oboga, Vădastra, Vişina Nouă (Olt), Vama (Satu Mare), Rădăuţi, Marginea (Suceava), Jupâneşti (Timiş), Horezu, Vlădeşti, Lungeşti, Slătioara (Vâlcea) Sibiu şi Bucureşti.
Olarii îşi pot valorifica în cadrul târgului cele mai autentice lucrări, trezind astfel interesul orăşeanului pentru arta populară. Târgurile tradiţionale se deosebesc, în anumite privinţe, de cele de astăzi: prin spontaneitatea lor, prin predominarea vaselor de larg consum şi prin faptul că mulţimea cumpărătorilor formau „juriul”, bazându-se pe experienţa proprie.

 Vasele de folosit, după cum trădează şi numele lor, trebuiau să fie bune şi uşor de mânuit, să absoarbă apa, să fie stabile şi să corespundă pretenţiilor igienice, dar pe lângă aceste însuşiri funcţionale trebuiau să placă ochiului şi să încânte sufletul.
Acum asistăm la un fenomen de marketizare a tradiţiilor, care este universal şi care reprezintă o adaptare a meşteşugarilor la condiţiile actuale de piaţă. Amatorii de artă autentică şi colecţionarii, sunt gata să caute în noianul de lut ars sub diferite chipuri, obiectele cele mai migălos lucrate, motivele mai puţin cunoscute, culorile naturale, liniile măiestrit pictate, în sfârşit, unicatele ce le-ar prinde bine în colecţiea lor. Cei care au admirat şi cumpărat piesele unicat ale olarilor de renume au învăţat că poţi descifra istoria unei comunităţi din însemnele inscripţionate pe vas.
Timp de două zile, Piaţa Mare a Sibiului e gazdă bună pentru olari cu renume din vetre vechi din ţară Astfel, ea va reveni la funcţia sa primară, cea de târg. Olarii îşi întind marfa şi sunt gata să le explice muşteriilor cum se plămădeşte lutul şi prin ce miracol ies din mâinile lor oale, ulcioare şi farfurii atât de mândre.

Olga Popa
muzeograf

La final de OLIMPIADĂ

Duminică, 22 august 2010, a luat sfârşit cea de a XV-a ediţie a Olimpiadei Naţionale „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, în colaborare cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu
Cu această ocazie a fost lansat Caiet de amintiri – Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”, o retrospectivă în istoria  celor 19 veri ale Olimpiadei.
Cei 144 de elevi prezenţi în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului şi sub arcadele de la Casa Artelor  - în zilele de vineri şi sâmbătă (20 şi 21 august) au concurat la meşteşugurile: icoane pictate pe sticlă şi lemn, icoane de vatră, pictură naivă, icoane sculptate pe lemn, metaloplastie, încondeiat ouă, confecţionat măşti, confecţionat păpuşi în port popular, croşetat piese de port popular, brodat pe piele, cusut, împletit fibre vegetale (pănuşi), împletit ciucuri pe lemn, ţesut la război vertical şi orizontal, confecţionat podoabe, olărit, modelaj, confecţionat instrumente muzicale, prelucrare lemn, prelucrare corn.

 Vizitatorii  - cca. 6000 la număr, s-au putut bucura pe parcursul celor 4 zile de minunatele costume populare purtate cu mândrie de reprezentanţii judeţelor: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa – Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu – Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Sibiu (Avrig, Sălişte, Bazna, Cârţa, Racoviţa, Cisnădie, Sibiu – Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”, Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Grupul Şcolar de Construcţii şi Arhitectură „Carol I”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Terezianum”, Şc. Gen. Nr. 8, Şc. Gen. „Regina Maria”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”).

La final de olimpiadă mulţumim colaboratorilor – sponsori: ANDU TRADING S.R.L., S.C. GREINER PACKAGING S.R.L., THRACE GREINER PACKAGING S.R.L., DODO MARCADI PROD IMPEX S.R.L., S.C. EURO NET S.R.L., MOARA CIBIN S.A., POLSIB S.A., S.C. PREXICO S.R.L., S.C. EURO PENCILS S.A., AQUADOR, LIBRĂRIA HUMANITAS “CONSTANTIN NOICA” SIBIU, S.C. NASA S.R.L fără de care micii olimpici nu s-ar fi putut bucura de premiile câştigate.
Ediţia a XV-a a Olimpiadei a fost încununată de următorii câştigători, la secţiunile: click AICI !

Complexul Naţional Muzeal ASTRA  şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu doresc să mulţumească la final de Olimpiadă celor care au contribuit financiar la succesul acţiunii: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Consilliul Judeţean Sibiu şi sponsorilor, fără ajutorul cărora nu am fi reuşit să aducem zâmbetul pe buzele copiilor prezenţi în muzeu la vederea premiilor.

Muzeograf responsabil Elena Găvan,
Muzeul Civilizaţiei Transilvane  ASTRA
Complexul Naţional Muzeal ASTRA

105 ani de la inaugurarea MUZEULUI ASOCIAŢIUNII

    Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu sărbătoreşte în 19 august 105 ani de la inaugurarea Muzeului Asociaţiunii. Născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate culturală precum şi specificitatea patrimoniului etnografic, Muzeul ASTRA are o lungă istorie, un impresionant şir de fapte care, în mod direct sau indirect, i-au asigurat apariţia şi i-au marcat devenirea.
    Acum, la 105 de ani, să ne reamintim acel moment de mare însemnătate pentru românii din Transilvania.
    Manifestările programate de liderii Asociaţiunii au debutat în ziua de 19 august, la orele 10, când o mulţime numeroasă de oameni s-au îndreptat spre sediul Muzeului Asociaţiunii, clădire construită într-un loc de frunte al oraşului Sibiu. Cel mai aşteptat eveniment al zilei a fost vernisajul Expoziţiei etnografice şi istorico-culturale care a marcat inaugurarea solemnă a Muzeului. Momentul a fost considerat de contemporani ca cea mai splendidă sărbătoare culturală ce au ajuns-o până acum românii din ţările Coroanei ungare. Au fost prezenţi liderii Asociaţiunii, delegaţii despărţămintelor, conducătorii bisericilor din Transilvania, intelectuali, conaţionali germani, reprezentanţi ai românilor din Bucovina, oaspeţi din România, ziarişti de la principalele publicaţii din România şi din Ardeal, dar mai ales ţărani veniţi într-un număr impresionant de mare pentru a participa la serbările de la Sibiu.
    În discursul rostit cu prilejul vernisajului, preşedintele Asociaţiunii, Iosif Sterca Şuluţiu a prezentat principalele etape ale realizării miracolului de la Sibiu, a mulţumit celor care au făcut posibil ca visul de veacuri al românilor din Transilvania de a avea un muzeu naţional să se împlinească: contribuabili, donatori, constructori, meşteri.

    Dar să mergem să cercetăm exposiţia, aşa cum ne îndemna, în încheierea discursul său, Iosif Sterca Şuluţiu.
Conform programelor publicate anterior, în primele luni ale anului 1905, expoziţia era structurată în două părţi: etnografică şi istorică-culturală, fiecare având mai multe secţiuni (despărţăminte) tematice. La primul etaj al palatului, în cele 8 săli care aparţineau muzeului erau prezentate situaţia geografică, viaţa satelor, casele ţăranilor (în cea mai mare parte tablouri fotografice), tipul şi portul ţăranilor (ii, cămăşi, cătrinţe, oprege, şurţe, poale, pieptare, cojoace etc.), textile şi ţesături (covoare, ştergare, feţe de masă, lepedee), obiecte ceramice (căni, blide, ulcioare, oale), producte ale industriei de casă, ocupaţii agricole etc. Au fost realizate şi câteva interioare ţărăneşti cu textile, mese, laviţe, paturi şi cuiere vechi frumos încrustate; pe pereţii odăilor erau expuse fotografii reprezentând sate, porturi şi obiceiuri ţărăneşti. O prezenţă inedită au fost păpuşile gata îmbrăcate în port specific popular şi grupul Junilor din Şcheii Braşovului, cel mai preţios obiect al expoziţie. Secţiunea etnografică continua în curtea muzeului unde au fost amenajate o stână din Poiana Sibiului, în mărime naturală, cu întreaga recuzită, şi un atelier al unor meşteri aurari din Munţii Apuseni în care un ţăran, înconjurat de blocuri de piatră şi instrumentar minier, alegea aurul.
    La Şcoala de fete a Asociaţiunii erau expuse lucrurile de mână realizate de elevele şcolii şi secţiunea vânătorească care cuprindea păsări şi animale, arme vechi şi unelte de pescuit.
    Partea istorică-culturală includea: expoziţia istorică (arme, documente fotografiate, colecţii numismatice, cărţi vechi, manuscrise şi albumuri, obiecte ce au aparţinut personalităţilor ardelene colecţii de ziare şi publicaţii din Transilvania), despărţământul bisericilor române, ortodoxe şi unite (cărţi bisericeşti, manuscrise, icoane, obiecte de cult), despărţământul literatură şi ştiinţă, despărţământul artelor frumoase şi industria de artă, expoziţiunea băncilor române.
    Expoziţia s-a bucurat de un mare succes.
    Astăzi, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, urmaş al Muzeului Asociaţiunii, a devenit un adevărat centru cultural-naţional de afirmare a identităţii etnoculturale prin valorile contemporane ale patrimoniului cultural material şi imaterial deţinut. Instituţiile muzeale reunite în cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, asistate de serviciile specializate, de înaltă calificare profesională, ilustrează nivelul atins de prestigiosul muzeu sibian la peste un secol de la adoptarea hotărârii creării sale (Mediaş, 1897) şi la 105 ani de la inaugurare.

Delia Voina
muzeograf

Întâlnirea fierarilor, în Dumbrava Sibiului

    Muzeul ASTRA, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti - Studii de licenţă 3 ani Conservare/Restaurare Sibiu, organizează, în perioada 17-22 august 2010, în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Dumbrava Sibiului, demonstraţii de fierărie tradiţională. În perioada 17-20 august, începând cu orele 10,00, atelierele vor fi susţinute de studenţii Facultăţii de arhitectură, iar în 21-22 august li se vor alătura cei mai renumiţi fierari din zona Sibiului.
    Întâlnirea fierarilor din Dumbrava Sibiului va oferi tuturor celor interesaţi prilejul de a vedea pe viu demonstraţii de măiestrie. Acestea vor începe, în fiecare zi, la orele 10,00, şi vor fi completate de o expoziţie de feronerie. Demonstraţiile se vor desfăşura în zona fierăriilor Măneşti -Fundu Moldovei.
    Într-o perioadă în care, aşa cum se întâmplă în fiecare an, Muzeul ASTRA promovează meşteşugurile artistice tradiţionale, oferind, prin intermediul celor mai talentaţi copii din ţară, demonstraţii practice din cele mai reprezentative meşteşuguri româneşti, atelierul de fierărie tradiţională vine să completeze cum nu se poate mai bine oferta educaţională a acestei veri.

Biroul de presă al C.N.M. ASTRA

VENIŢI să-i cunoaştem împreună pe MARII MEŞTEŞUGARI !

      Joi, 19 august,  în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului se deschide cea de a XV - a ediţie a Olimpiadei Naţionale “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”. Deschiderea oficială şi prezentarea concurenţilor - cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani - îmbrăcaţi în portul popular specific zonei de provenienţă, se va desfăşura începând cu  orele 1700 pe scena de pe lac.

     Organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolardeţean Sibiu, în colaborare cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu faza naţională a concursului reuneşte în jur de 170 de participanţi, premianţi ai fazelor judeţene din 37 de judeţe ale ţării.
     Astfel, între 19 - 22 august, micii meşteşugari vor anima gospodăriile Muzeului în aer liber, plăsmuind, cu dăruire, obiecte tradiţionale, prin tehnici dobândite de la maeştrii lor, fie în familie fie în şcoală. Vineri, 20 august şi sâmbătă, 21 august micii meşteşugari vor putea fi admiraţi şi în Piaţa Mică, la Casa Artelor.
     VĂ INVITĂM să ne bucurăm împreună de îndemânarea micilor meşteşugari participanţi, care cu siguranţă vor fi nerăbdători să împărtăşească din tainele meşteşugului practicat, vizitatorilor de orice vârstă, dornici săi îşi exerseze îndemânarea în cadrul atelierelor iniţiate (la războiul de ţesut, sculptură lemn, încondeiat ouă sau chiar la roata olarului).

     Complexul Naţional Muzeal ASTRA doreşte să mulţumească sponsorilor fără contribuţia cărora nu am reuşi să îi răsplătim pe micii păstrători ai tradiţiei populare, premianţi ai celei de-a XV-a ediţii a Olimpiadei “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”: ANDU TRADING S.R.L., POLSIB S.A., S.C. PREXICO S.R.L., S.C. GREINER PACKAGING S.R.L., THRACE GREINER PACKAGING S.R.L., DODO MARCADI PROD IMPEX S.R.L., MOARA CIBIN S.A., S.C. GAMA S.R.L., AQUADOR, S.C. EURO NET S.R.L., S.C. EURO PENCILS S.A., LIBRĂRIA HUMANITAS „CONSTANTIN NOICA”.
     Şi în acest an, concomitent, se va desfăşura şi cea de a II-a ediţie a Taberei de meşteşuguri artistice tradiţionale Fără limite – Împreună întru tradiţie”, dedicată tinerilor cu dizabilităţi.

Muzeograf responsabil,
Elena Găvan
Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”

Tabăra de meşteşuguri artistice tradiţionale “Fără Limite - Împreună întru Tradiţie”, ediţia a II-a

Tabăra organizată pentru tineri cu dizabilităţi din întreaga ţară
în perioada 17-22 august 2010
în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

     Complexul Naţional Muzeal ASTRA organizează, în perioada 17 - 22 august 2010 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, a II-a ediţie a Taberei de meşteşuguri artistice tradiţionale “Fără limite – Împreună întru Tradiţie”, dedicată tinerilor cu dizabilităţi din întreaga ţară. În urma succesului primei ediţii de anul trecut şi a adoptării noului statut, Departamentul Creatorilor Populari cu Dizabilităţi a devenit legal parte componentă a Asociaţiei Creatorilor Populari din România, organizaţie care tutelează acest eveniment.
     Cei 30 de participanţi vor avea ocazia să înveţe meşteşuguri tradiţionale la alegere (brodat, olărit, pictură pe sticlă şi lemn, ţesut zgărdane, împâslit). Scopul nostru este ca prin intermediul acestei terapii ocupaţionale, tinerii să realizeze obiecte de inspiraţie tradiţională, care vor putea fi comercializate reuşind astfel să se autosusţină financiar. Totodată, ei vor avea şansa să interacţioneze şi cu micii meşteri, participanţi la Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale” (19 – 22 august 2010).

Descarca AICI programul

     Vă invităm să desluşiţi tainele tradiţiei alături de tinerii (persoane cu dizabilităţi mentale mici şi medii) şi pedagogii acestora din cadrul:

• Centrului cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi “Wilhelmina” şi Locuinţei Moderat Protejată Apartament IV din Oradea, jud. Bihor
• Centrului cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi “Diakoniewerk” Sibiu/Hermannstadt
• Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 1, Sibiu
• Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Turnu Roşu, jud. Sibiu

     Lucrările acestora se pot admira şi achiziţiona şi la Casa Artelor în Piaţa Mică, nr 22, Sibiu.

Muzeograf,
Mondoc Mihaela

Junii Sibiului - din nou în Muzeul în aer liber

Junii Sibiului vor oferi un nou spectacol în Muzeul în aer liber, vineri, 13 august, incepand cu ora 18,00, pe scena de pe lac. Alături de Ansamblul folcoric profesionist vor evolua soliştii Alina Bîcă, Nelu Albu şi Daniel Rosalin.

Târgul de Produse Traditionale Slow Food în Sibiu, la a doua editie

Consumatorii conștiincioși au decis: după succesul primei ediții desfășurate în luna iulie, Târgul de Produse Tradiționale Slow Food revine pentru a doua oară la Sibiu! De data aceasta, evenimentul se va desfășura pe parcursul a două zile, între 14‐15 august 2010, la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului (Complexul Național Muzeal Astra), cu începere de la ora 10.00.
Târgul de Produse Tradiționale Slow Food Sibiu, organizat de către Asociația Județeană de Turism Sibiu și Fundația ADEPT Transilvania, cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu și al Complexului Național Muzeal ASTRA, va reprezenta o piață volantă de produse alimentare, vândute chiar de producători și fermieri. Organizatorii urmăresc dezvoltarea legăturii directe dintre consumatori și producători, prin permanentizarea evenimentelor de acest tip.
Crearea unei rețele de târguri cu produse tradiționale în marile orașe din România se încadrează în liniile obiectivelor propuse de către organizația internațională Slow Food, prin crearea unui mediu economic stabil pentru micii producători și prin educarea consumatorilor în ceea ce privește produsele tradiționale, locale și sănătoase. Slow Food a fost fondat în anul 1989 ca o replică la fast food‐uri și viața grăbită, la dispariția tradițiilor culinare locale și la interesul scăzut pentru mâncarea consumată, proveniența și gustul acesteia, și la modul în care alegerea alimentelor influențează lumea din jurul nostru.
Târgul Slow Food Sibiu se înscrie în proiectul dezvoltat de Fundația ADEPT Transilvania, de sprijinire a micilor fermieri, finanțat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei, prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creştere economică şi dezvoltare sustenabilă în România.
Vizitatorii vor putea degusta și cumpăra specialități din carne, brânzeturi, gemuri, siropuri, ceaiuri și condimente, pâine de casă, dulciuri și alte bucate delicioase specifice Transilvaniei și vor putea participa la concursuri și jocuri interactive pe tot parcursul evenimentului.
Cei prezenți la târg vor putea să urmărească, totodată, și o demonstrație de preparare a tocăniței la ceaun!
Vă invităm cu drag să celebrați ziua Sfintei Maria Mare alături de noi!

Târgul Creatorilor Populari din Romania Ediţia a 27-a, 13 – 15 august 2010

În perioada 13 – 15 august 2010, Complexul Naţional Muzeal ASTRA organizează ediţia a 27-a a Târgului Creatorilor Populari din România, amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească ce îşi propune un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană. Manifestarea culturală va avea loc de vineri până duminică între orele 10:00 – 20:00 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
În 1984, Muzeul „ASTRA” a iniţiat un eveniment cultural îndrăzneţ pentru acele timpuri, un eveniment ce propunea asocierea unei activităţi comerciale unui demers cultural, însă longevitatea Târgului Creatorilor din România  a dovedit că un târg al meşteşugarilor este o reţetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România.
Dacă la prima ediţie a Târgul Creatorilor Populari din România, în 1984  participau aproximativ 28 de creatori populari,  anul acesta târgul va reuni aproximativ 200 de meşteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice şi etniilor care conturează imaginea întregii tipologii a meşteşugurilor tradiţionale: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale etc.
Manifestarea organizată de Complexul Naţional Muzeal ASTRA  îşi propune să realizeze un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană prin prezenţa unor creatori în monumentele şi ambianţa gospodărească a zonelor etnografice pe care le reprezintă. Târgul păstrează funcţia iniţială, cea comercială, însă introduce publicul în atmosfera târgului de odinioară, Târgul Creatorilor Populari din România fiind un spectacol complet: scenografie (cadrul natural, arhitectura, recuzita originală), actori (meşteri şi vizitatori deopotrivă), reprezentaţii artistice de excepţie (demonstraţii meşteşugăreşti).
Pe întreg cuprinsul ţării trăiesc şi lucrează nenumăraţi creatori care, din generaţie în generaţie, duc mai departe ceea ce defineşte însăşi esenţa românităţii: tradiţia multiseculară a satului. Era fără doar şi poate în menirea unui muzeu cu profil etnografic să devină liantul economic şi cultural al acestor oameni minunaţi, să îi sprijine şi să îi călăuzească, să îi scoată la lumină, să îi promoveze. Era important ca citadinul tumultos al modernităţii să se întrepătrundă, măcar pentru câteva zile, cu lumea satului, cu originile, cu tradiţia, pentru a se reîncărca de substanţă şi de sens. Ideea realizării unui târg al meşterilor populari a pornit tocmai de la aceste considerente.
Îndrăzneala unei instituţii muzeale acum 27 de ani de a prelua şi gestiona o activitate cu caracter cultural dar şi economic şi-a dovedit dubla utilitate, atât în plan cultural, prin revitalizarea sau revigorarea meşteşugurilor, prin selecţia riguroasă a valorilor, cât şi economic (reuşind să ofere creatorilor populari participanţi la târg şi susţinerea materială necesară desfăşurării activităţii).
Pentru meşterii populari, târgul funcţionează ca un adevărat studiu de piaţă, contactul direct cu vizitatorii permiţându-le o analiză obiectivă a cererii şi o evaluare directă asupra raportului calitate-preţ. Întâlnirea dintre meşteri atât în cadrul neoficial, pe parcursul întregului târg, cât şi oficial, în cadrul Adunării Generale anuale a Asociaţiei Creatorilor Populari din România are ca rezultat un dialog permanent şi fructuos cu privire la inovaţiile tehnice şi calitative ale produselor, ducând nu la păstrarea unei tradiţii moarte, ci la inovaţie în spiritul tradiţiei.
Pe lângă demonstraţiile practice ale meşterilor şi veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanţilor ce fac deliciul publicului vizitator,  atmosfera specifică târgului şi bâlciului tradiţional este completată de spectacolul folcloric ce va avea loc sâmbătă, 14 august de la orele 18:00, dar  şi de nelipsitele standuri de turtă dulce şi kurtos kalacs. Totodată, vizitatorii vor fi îmbiaţi şi cu aromele tentante ale Târgului de produse tradiţionale – SLOW FOOD, în zilele de sâmbătă şi duminică. 
În lumea satului românesc târgul de ţară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul definitoriu al coeziunii comunităţilor rurale: la târg se vând şi se cumpără, se realizează schimburi de produse şi bunuri de orice natură şi în primul rând se întâlnesc oameni, se creează legături. Este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli „gură-cască” intră în contact, se socializează. Aici şi bogatul şi săracul târguiesc deopotrivă, pe măsura pungii, fireşte, târgul este liantul desăvârşit, în vâltoarea târgului este loc pentru tot şi pentru toţi.
Târgul se vrea a fi un nucleu care promovează creativitatea pe toate planurile şi adaptarea meşteşugurilor tradiţionale la cerinţele actuale ale publicului consumator de artă populară. Târgul Creatorilor Populari din România este implicat în păstrarea, revitalizarea şi promovarea valorilor culturale, create, păstrate şi perpetuate de ţăranul român. Târgul organizat de Muzeul ASTRA este cea mai bună metodă de promovare a tradiţiei, iar tradiţia apropie cel mai bine popoarele între ele. Având într-o primă fază caracter naţional, Târgul s-a bucurat în ultimii ani şi de participarea creatorilor populari din Republica Moldova, din anul Capitalei Culturale Europene- 2007 perticipând şi creatori populari din  Bulgaria, care ne vor fi alături şi în acest an, dovedind, dacă mai era nevoie, faptul că făuritorii de frumos vorbesc aceeaşi limbă.
 Prin întrepătrunderea ambient – funcţionalitate – demonstraţie practică şi ofertă comercială, Târgul Creatorilor Populari din România reuşeşte să recreeze atmosfera târgurilor de odinioară, iar vizitatorii Muzeului în aer liber devin participanţi direcţi la toate secvenţele specifice târgului.


Programul Târgului


VINERI, 13 AUGUST

10:00- 20:00- Desfăşurarea Târgului

SÂMBĂTĂ, 14 AUGUST

8:30 – Adunarea generală a Asociaţiei Creatorilor Populari din România

10:00 - 20:00- Desfăşurarea Târgului

18:00 - Spectacol folcloric

DUMINICĂ, 15 AUGUST

10:00-12:00- Sfânta Liturghie, Biserica din Bezded, jud. Sălaj

10:00- 18:00- Desfăşurarea Târgului

Simona Ghiorghieş

Calendarul evenimentelor organizate de Complexul Naţional Muzeal ASTRA 1-15 August 2010

Expoziţii de bază:

·    Din cultura şi arta popoarelor lumii, ”Casa Hermes”, Piaţa Mică, nr. 11 (la etaj)
·    Cahle transilvănene - sec. XV-XIX (Piaţa Huet, nr. 12)
·    Expoziţia în aer liber a Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”

Expoziţii temporare:

Pe urmele timpului, Muzee şi colecţii săseşti din Romania 29 iulie – 26 august 2010, Casa Hermes, Piaţa Mică nr.11
Spaţiul de locuit, 7 iulie – 29 august 2010, Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21
”Construcţii” contemporane norvegiene la Sibiu, 16 iulie – 29 august 2010, Casa Artelor, Piaţa Mică nr.21

Evenimente Speciale:

·    Recital extraordinar Mircea Ardeleanu, cu participarea cursanţilor de la secţia de percuţie a Academiei Icon Arts, Muzeul în aer liber, 6 august 2010, ora 12
·    TÂRGUL CREATORILOR POPULARI DIN ROMÂNIA, ediţia a XXVII-a, Muzeul în aer liber, 13 - 15 august 2010
·    Târgul de produse tradiţionale – SLOW FOOD, Muzeul în aer liber, 13-15 august 2010
·    Observator Astronomic. Viziunea Populară asupra Cerului – pentru grupuri, cu programare.



Expoziţii cu vânzare   
Galeriile de artă populară din Muzeul in aer liber - Dumbrava Sibiului:
Marţi - Duminica, orele 10,00-18,00   
Galeriile de Artă Populară -  ”Casa  Artelor”, Piaţa Mică, nr. 21
Marţi - Duminica, orele 10,00-18,00   
Galeria Anotimpurilor – ”Casa  Artelor”, Piaţa Mică, nr. 21
Marţi - Duminica, orele 10,00-18,00
Inima de copil în mâna noastră – Casa Artelor, boxa de la parter, expoziţie cu vânzare de obiecte realizate de tineri cu dizabilităţi.
Marţi-Duminică, orele 10,00-18,00

       
  Orar de vizitare muzee:

    Muzeul de Etnografie Universală ”Franz Binder” (Piaţa Mică nr.11) 
Marţi - Duminică, orele 10,00-18,00
    Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească ”Emil Sigerus” (Piaţa
    Huet, nr. 12)
Miercuri - Duminică, orele 10,00-18,00
    Casa Artelor, expoziţie organizată de Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”,
    Piaţa Mică, nr. 21:
Marţi - Duminică, orele 10,00-18,00
    Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului:
Marţi - Duminică, orele 10,00-18,00
Luni  -  Tarif 10 lei/persoană (fără vizitarea interioarelor)