TÂRGUL OLARILOR O TRADITIE DE 44 DE ANI 4-5 septembrie 2010
Anul acesta, ca de fiecare datã de peste patru decenii încoace, se va desfãşura „la timpul lui”, adicã în prima sâmbătă şi duminică a lunii septembrie. Este una dintre cele mai prestigioase manifestări, care îşi propune conservarea şi promovarea valorilor artei populare tradiţionale a olăritului. Sibienii se mândresc cu Târgul Olarilor tocmai pentru că ideea organizării acestui gen de târg nu este de dată recentă.
Deschis iubitorilor de artă populară tradiţională încă de la primele ore ale dimineţii, târgul anual al olarilor reuneşte în acest an meşteri autentici, din centrele cele mai vestite ale ţării. Organizatorii au invitat la Sibiu meşteri olari din întreaga ţară, reprezentanţi ai celor mai renumite centre de olărit din România: Târnăviţa (Arad), Coşeşti (Argeş), Vadu Crişului, Leheceni (Bihor), Bistriţa (Bistriţa Năsăud), Dorohoi (Botoşani), Codlea (Braşov), Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc (Covasna), Târgovişte (Dâmboviţa), Terpeziţa (Dolj), Braniştea (Galaţi), Găleşoaia (Gorj), Corund, Miercurea Ciuc (Harghita), Obârşa, Tomeşti (Hunedoara), Schitu Stavnic (Iaşi), Ciolpani-Pisc (Ilfov), Baia Mare, Seini, Săcel (Maramureş), Noapteşa-Şişeşti (Mehedinţi), Oboga, Vădastra, Vişina Nouă (Olt), Vama (Satu Mare), Rădăuţi, Marginea (Suceava), Jupâneşti (Timiş), Horezu, Vlădeşti, Lungeşti, Slătioara (Vâlcea) Sibiu şi Bucureşti.
Olarii îşi pot valorifica în cadrul târgului cele mai autentice lucrări, trezind astfel interesul orăşeanului pentru arta populară. Târgurile tradiţionale se deosebesc, în anumite privinţe, de cele de astăzi: prin spontaneitatea lor, prin predominarea vaselor de larg consum şi prin faptul că mulţimea cumpărătorilor formau „juriul”, bazându-se pe experienţa proprie.
Vasele de folosit, după cum trădează şi numele lor, trebuiau să fie bune şi uşor de mânuit, să absoarbă apa, să fie stabile şi să corespundă pretenţiilor igienice, dar pe lângă aceste însuşiri funcţionale trebuiau să placă ochiului şi să încânte sufletul.
Acum asistăm la un fenomen de marketizare a tradiţiilor, care este universal şi care reprezintă o adaptare a meşteşugarilor la condiţiile actuale de piaţă. Amatorii de artă autentică şi colecţionarii, sunt gata să caute în noianul de lut ars sub diferite chipuri, obiectele cele mai migălos lucrate, motivele mai puţin cunoscute, culorile naturale, liniile măiestrit pictate, în sfârşit, unicatele ce le-ar prinde bine în colecţiea lor. Cei care au admirat şi cumpărat piesele unicat ale olarilor de renume au învăţat că poţi descifra istoria unei comunităţi din însemnele inscripţionate pe vas.
Timp de două zile, Piaţa Mare a Sibiului e gazdă bună pentru olari cu renume din vetre vechi din ţară Astfel, ea va reveni la funcţia sa primară, cea de târg. Olarii îşi întind marfa şi sunt gata să le explice muşteriilor cum se plămădeşte lutul şi prin ce miracol ies din mâinile lor oale, ulcioare şi farfurii atât de mândre.
Deschis iubitorilor de artă populară tradiţională încă de la primele ore ale dimineţii, târgul anual al olarilor reuneşte în acest an meşteri autentici, din centrele cele mai vestite ale ţării. Organizatorii au invitat la Sibiu meşteri olari din întreaga ţară, reprezentanţi ai celor mai renumite centre de olărit din România: Târnăviţa (Arad), Coşeşti (Argeş), Vadu Crişului, Leheceni (Bihor), Bistriţa (Bistriţa Năsăud), Dorohoi (Botoşani), Codlea (Braşov), Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc (Covasna), Târgovişte (Dâmboviţa), Terpeziţa (Dolj), Braniştea (Galaţi), Găleşoaia (Gorj), Corund, Miercurea Ciuc (Harghita), Obârşa, Tomeşti (Hunedoara), Schitu Stavnic (Iaşi), Ciolpani-Pisc (Ilfov), Baia Mare, Seini, Săcel (Maramureş), Noapteşa-Şişeşti (Mehedinţi), Oboga, Vădastra, Vişina Nouă (Olt), Vama (Satu Mare), Rădăuţi, Marginea (Suceava), Jupâneşti (Timiş), Horezu, Vlădeşti, Lungeşti, Slătioara (Vâlcea) Sibiu şi Bucureşti.
Olarii îşi pot valorifica în cadrul târgului cele mai autentice lucrări, trezind astfel interesul orăşeanului pentru arta populară. Târgurile tradiţionale se deosebesc, în anumite privinţe, de cele de astăzi: prin spontaneitatea lor, prin predominarea vaselor de larg consum şi prin faptul că mulţimea cumpărătorilor formau „juriul”, bazându-se pe experienţa proprie.
Acum asistăm la un fenomen de marketizare a tradiţiilor, care este universal şi care reprezintă o adaptare a meşteşugarilor la condiţiile actuale de piaţă. Amatorii de artă autentică şi colecţionarii, sunt gata să caute în noianul de lut ars sub diferite chipuri, obiectele cele mai migălos lucrate, motivele mai puţin cunoscute, culorile naturale, liniile măiestrit pictate, în sfârşit, unicatele ce le-ar prinde bine în colecţiea lor. Cei care au admirat şi cumpărat piesele unicat ale olarilor de renume au învăţat că poţi descifra istoria unei comunităţi din însemnele inscripţionate pe vas.
Timp de două zile, Piaţa Mare a Sibiului e gazdă bună pentru olari cu renume din vetre vechi din ţară Astfel, ea va reveni la funcţia sa primară, cea de târg. Olarii îşi întind marfa şi sunt gata să le explice muşteriilor cum se plămădeşte lutul şi prin ce miracol ies din mâinile lor oale, ulcioare şi farfurii atât de mândre.
Olga Popa
muzeograf
muzeograf
Postări
