Recital de poezie

      Complexul Naţional Muzeal ASTRA vă invită în data de 28 ianuarie 2011, orele 10.00 la un recital de poezie eminesciană susţinut de actori ai Teatrului Radu Stanca, Geraldina Basarab, Rodica Mărgărit şi Dana-Maria Lăzărescu, cu ocazia Zilelor Culturii Naţionale.

Evenimentul se derulează la Casa Hermes din Piaţa Mică, nr. 11.

INTRAREA GRATUITĂ

Departamentul Marketing

CNM ASTRA

Plimbari cu sania in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului

    Zapada asternuta peste Sibiu in ultima perioada permite ocazia redescoperirii Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA dintr-o perspesctiva deosebita, prin intermediul plimbarilor cu sania, care au devenit posibile pentru urmatoarele zile. Dupa cum se stie, una dintre valorile esentiale ale Muzeului in aer liber din Dumbrava Sibiului este peisajul natural, satul romanesc proiectat intr-un spatiu unic, ale carui podoabe se schimba odata cu fiecare anotimp. Aleile acoperite de zapada, copacii imbracati in alb, turturii de gheata de la stresinile caselor, razele reflectate de suprafata lacului transforma totul intr-un joc de lumini si umbre cum nu se poate mai potrivit pentru relaxarea dupa o zi de munca sau pentru o plimbare cu familia la sfarsit de saptamana. Doritorii de plimbari cu sania pot face programari telefonic la numarul 0269 25 29 99 sau la mobil 0756085795. Pretul unei plimbari este de 60 de lei/ora/sanie, respectiv 30 de lei/30 de minute/sanie.

Vizita domnului Teodor Melescanu

     Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA a primit marti, 25 ianuarie 2011, vizita domnului Teodor Melescanu. Domnia Sa a fost insotit de mai multi membri ai Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta nationala a Senatului, dar si de prefectul judetului Sibiu, domnul Horatiu Racuciu. Vizita a inclus o prezentare a muzeului sibian, oaspetii manifestand un interes deosebit pentru ingeniozitatea si vasta cuprindere a proiectului tematic, pentru unicitatea sa si pentru valorile extraordinare pe care le pastreaza si le pune la dispozitia publicului. 

     Un moment aparte a fost legat de prezentarea Bisericii din Dretea, unul dintre cele mai reprezentative monumente din Dumbrava Sibiului, loc de intalnire a artei cu istoria nationala si cu traditia satului romanesc. Vizita a inclus si o trecere in revista a programului anual de manifestari culturale al Complexului National Muzeal ASTRA, precum si familiarizarea cu obiectivele atinse prin proiectul Conservarea si restaurarea patrimoniului etnografic din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, finantat prin MFSEE, acesta urmand a fi finalizat in acest an. In impresia notata in Cartea de oaspeti a Muzeului, domnul Melescanu si insotitorii sai si-au exprimat admiratia fata de valorile de civilizatie rurala pastrate in Dumbrava Sibiului, precum si fata de eforturile celor care le pun in valoare.

Valea Hârtibaciului : un teritoriu, cel puţin două migraţii

     Am avut ocazia să vizităm ieri, ianuarie 2011, o localitate de pe Valea Hârtibaciului şi anume, Hosman. Mai precis, în calitatea de muzeograf al Muzeului ASTRA, Secția MTPM, am plecat împreună cu alţi colegi, în căutarea unui loc inedit despre care auzisem că mai păstrează în stare de funcţionare, o  moară.  Şi era adevărat. La Hosman funcţionează o moară care macină făină de grâu şi de porumb, de diverse sortimente. Nu vreau să insist foarte mult pe povestea morii, a etapelor ei de restaurare şi de toate demersurile care au fost făcute de Asociaţia Hosman Durabil, pentru ca, dintr-o ruină, ea să devină un loc vizitabil şi util pentru comunitate, ci vă invit să-i cunoaşteţi dumneavoastră pe cei care au avut această iniţiativă impresionantă.

 Obiectivul experimentului nostru a fost atins în momentul în care am văzut moara pornind şi măcinând făina, în momentul în care tot angrenajul acela de curele, roţi, sisteme de transmisie  şi pietre s-a pus în mişcare cu un sunet care îmi aducea aminte de copilărie şi de vremea în care mai vedeai pe Valea Hârtibaciului bărbaţi şi femei de vârste diferite, „ducând” sau „aducând” de la moară, când moara şi „în faţa morii” devenea un fel de „piaţa sfatului” în care se dezbăteau într-o atmosferă alertă şi vivace aspecte legate de viaţa comunităţii. Sau, cel puţin, în mintea mea de copil, asta credeam că se întâmplă, deoarece reperam din când în când frânturi de discuţie legate de repararea  vreunui pod, de semănatul vreunui câmp, de alegerea vreunui ciurdar, de plecatul sau întoarcerea oilor de la păscut şi de „simbria” pentru vreun cioban. Şi parcă toţi oamenii aceia aveau ceva comun, semănau unii cu ceilalţi. Să fi fost oare din cauza şorţului mare şi albastru pe care îl purtau toţi la moară,  sau a unui invariabil halat de muncitor la uzină, ca şi cum mersul la moară necesita acel echipament specific,  sau pur şi simplu pentru că mai târziu toţi au început să aibă tâmple din ce în ce mai încărunţite şi să fie tot mai aduşi de spate? Şi din ce în ce mai puţini în „faţa morii”?  La Hosman, această atmosferă n-am mai regăsit-o, aşa cum ea nu mai există în nici un sat de pe Valea Hârtibaciului în ultima vreme. Am găsit însă un altfel de efervescenţă, un dinamism izvorât din inteligenţa şi talentul omului întreprinzător, al celui care vede grăuntele de aur strălucind în noroi şi caută şi sapă cu speranţa că acolo unde a fost unul, cu siguranţă vor mai fi şi altele.

Anca Mira – Muzeograf, CNM ASTRA

* În anul 2008, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” a iniţiat proiectul „Repere cultural – istorice ale civilizaţiei multiculturale. Valea Hârtibaciului, cercetare de teren”. Proiectul a fost finanţat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în cadrul Programului Naţional „Anul European al Dialogului Intercultural 2008”.
Cercetarea etnografică s-a desfăşurat în perioada iulie – octombrie 2008, în 10 localităţi cu specific săsesc de pe Valea Hârtibaciului: Daia, Nou, Roşia, Vurpăr, Hosman, Marpod, Chirpăr, Nocrich, Alţâna şi Merghindeal.

Descarca aici proiectul:

„Repere cultural – istorice ale civilizaţiei multiculturale. Valea Hârtibaciului, cercetare de teren”

Lansare de carte

     2011 este primul an în care românii sărbătoresc Ziua Naţională a Culturii. Promulgată de preşedintele României la începutul lunii decembrie a anului trecut, Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 stabileşte ziua de 15 ianuarie - ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu - ca Zi Naţională a Culturii. Cu acest prilej, la Biblioteca Judeţeană ASTRA, corpul B, sibienii sunt invitaţi vineri, 14 ianuarie 2011, începând cu orele 13:00,  să participe la lansarea Anului aniversar 2011 – 150 de ani de la întemeierea Asociaţiunii ASTRA, manifestare organizată în colaborare de Asociaţiunea ASTRA, Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi Biblioteca Judeţeană ASTRA.
     Complexul Naţional Muzeal ASTRA marchează Ziua Naţională a Culturii prin lansarea celor mai recente publicaţii realizate în cadrul Editurii ASTRA Museum:

• ***, CIBIUNIUM 2009-2010, 2010, 350 p.
• ***, Marketingul şi educaţia în muzee, ediţia I (coord. Dr. Ovidiu Baron, Eliza Penciu), 2010, 200 p.
• Camelia Ştefan, Elemente decorative în broderia săsească. Textile de interior din colecţia Muzeului „Emil Sigerus”, 2010, 65 p.
• Constantin Popa, Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatărilor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti, 2010, 108 p.

     Publicaţiile Muzeului ASTRA au un rol important în conturarea şcolii româneşti de etnomuzeologie, în individualizarea acesteia în context naţional şi internaţional. În paginile editate de-a lungul timpului au fost prezentate: etapele de dezvoltare ale muzeului sibian (de la primele proiecte realizate de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, pentru înfiinţarea şi organizarea, la Sibiu, a unui muzeu al românilor din Transilvania, până la structura de astăzi a complexului constituit din Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, ASTRA Film, Centrul de Informare şi Documentare în Etnologie „Cornel Irimie”), rezultatele cercetărilor de teren întreprinse în diferite comunităţi româneşti, săseşti şi rome de colectivul de cercetători şi muzeografi, lucrări în care civilizaţia tradiţională este tratată din perspective multiple: documentar-ştiinţifică, muzeistică, artistică, turistică şi chiar politică.

Delia Voina
muzeograf Muzeul ASTRA
Piata Mica 11 Sibiu
0269218195, int. 113
0743142693

Periodicul Cibinium – ediţia 2009-2010

     Lansat în 1966, periodicul Cibinium apare într-o nouă ediţie care îşi propune şi reuşeşte să ofere o imagine fidelă a activităţii specialiştilor Complexului Naţional Muzeal ASTRA din ultimii doi ani, precum şi a unor apropiaţi colaboratori ai acestora. Păstrând profilul tematic al muzeului, periodicul abordează, în principal, subiecte legate de cercetarea etnografică, studiile din acest grupaj fiind structurate în trei categorii: Cultura materială, Cultura spirituală şi Colecţii muzeale. Muzeografii Marius Streza şi Adrian Alexe abordează problematica celor mai recente transferuri şi reconstrucţii de monumente în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (în aer liber), valorificând cercetări de teren desfăşurate în ultimii ani, cu scopul unei reprezentări cât mai fidele a valorilor civilizaţiei tradiţionale din diverse zone ale ţării. Aflat într-o continuă dezvoltare, de la primul monument transferat, în anul 1963, muzeul sibian este cel mai mare muzeu în aer liber din sud-estul Europei şi unul dintre cele mai importante din lume, prezentând civilizaţia tradiţională românească sub toate aspectele sale. Şantierele de reconstrucţie oferă şi posibilitatea redescoperirii unor tehnici de lucru ancestrale sau a unor meşteşuguri astăzi dispărute. Cercetărorul Valer Deleanu se opreşte asupra câtorva aspecte dintr-o mai amplă cercetare asupra mijloacelor de transport tradiţionale, studiind transporturile în funcţie de criterii esenţiale precum sursele de energie naturale, de mediul de locuire rural agricol sau de poverile specifice unor necesităţi determinate de organizarea ocupaţional-gospodărească. Mergând de la detalii captivante de civilizaţie rurală până la scheme tehnice foarte specializate, studiul în cauză precede unui amplu volum cu aceeaşi temă, în curs de apariţie la editura „ASTRA Museum”. Studiul Tehnologia de producţie şi caracteristicile vaselor din Vinţu de Jos, judeţul Alba, semnat de cercetătorii Karla Roşca şi Horst Klusch, aprofundează un aspect dintr-o cercetare impresionantă pe tema ceramicii transilvănene, abordată recent de cei doi autori într-o expoziţie organizată la Casa Artelor şi mai ales într-un catalog ce reprezintă, în mod cert, referinţa în domeniu. Numeroase alte studii şi articole abordează teme variate, precum obiceiurile culinare, bisericile de lemn, portul tradiţional, pictura pe sticlă, aspecte legate de colecţiile muzeelor „Franz Binder” şi „Emil Sigerus” şi multe altele.
     Un alt subiect abordat în acest număr din Cibinium este cel al conservării şi restaurării patrimoniului naţional. În deschiderea acestui grupaj, domnul Valeriu Ion Olaru prezintă câteva aspecte ale dezvoltării, conservării şi restaurării patrimoniului Muzeului ASTRA, oprindu-se îndeosebi asupra proiectului „Conservarea şi restaurarea patrimoniului Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului”, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, ale cărui rezultate sunt deja vizibile, conferind o nouă dimensiune lucrărilor de specialitate, prin intermediul Centrului ASTRA pentru patrimoniu, şi îmbogăţind semnificativ muzeul sibian prin numeroasele gospodării tradiţionale reconstruite sau restaurate. În cadrul aceluiaşi grupaj sunt abordate subiecte legate de lucrări de restaurare a unor obiecte muzeale, de organizarea unor depozite şi altele.
     Liliana Oprescu publică un articol despre Centrul de Informare şi Documentare în Etnologie „Cornel Irimie”, structură subordonată Complexului Naţional Muzeal ASTRA, care a aniversat, în anul care tocmai s-a încheiat, 20 de ani de activitate. Autoarea evidenţiază principalele obiective ale Centrului, evidenţa, înformarea şi documentarea, structura organizatorică şi principalele rezultate ale acestuia.
     În ultima parte a publicaţiei găsim un grupaj de recenzii şi trimiteri bibliografice, care creionează o imagine de ansamblu asupra activităţii editoriale recente a Complexului Naţional Muzeal ASTRA, ajutându-ne, în acelaşi timp, să aflăm mai multe detalii despre câteva din cele mai semnificative titluri apărute în ultimii doi ani.

Ovidiu Baron

Lansare de carte "Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti"

Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti, autor Constantin Popa, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010, 108 p.

      Sub egida Editurii „ASTRA Museum”, departament al Complexului Naţional Muzeal ASTRA, editură care ne-a obişnuit, de-a lungul timpului, cu publicaţii etnologice de înaltă ţinută ştiinţifică, a apărut volumul Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti, cel dintâi studiu consacrat istoriei, administrării şi exploatărilor pădurilor aparţinând unei comunităţi săteşti din sudul Transilvaniei, în general, şi Mărginimii Sibiului, în special.

     Semnat de Constantin Popa, autor al monografiei locale Răşinari. Istoria şi civilizaţia unui sat din Mărginimea Sibiului, publicată în 2007, publicaţia, întemeiată pe cercetarea unui mare volum de documente inedite din arhiva primăriei comunei şi a Ocolului Silvic Răşinari, relevă cu pregnanţă rolul pădurilor - bogăţie naturală, de nepreţuit - ca factor esenţial în viaţa social-economică a localităţii.
     Până la sfârşitul secolului al XIX-lea comuna şi-a administrat fondul forestier în regie proprie pe baza unor statute elaborate de reprezentanţa comunală (organul colectiv de conducere) care prevedeau reguli stricte de exploatare raţională a masei lemnoase, astfel încât s-au asigurat resurse de trai pentru locuitori şi s-au putut înfăptui lucrări edilitare folositoare întregii comunităţi.
     Grija deosebită şi chibzuinţă în valorificarea aurului verde al pădurilor satului spre a se evita eventuale dezechilibre de mediu, precum şi preocupările permanente de replantări pe suprafeţele exploatate, construirea de drumuri de acces, au continuat şi în prima jumătate a secolului al XX-lea când pădurile au fost administrate sub controlul organelor silvice ale Monarhiei Austro-ungare (care a stăpânit Transilvania până în 1918) şi apoi ale statului român (1918-1948).
     Regimul comunist le-a naţionalizat în anul 1948, le-a administrat şi le-a exploatat aproape o jumătate de veac prin intermediul organelor silvice şi întreprinderilor de stat. Au revenit, parţial, în proprietatea comunei, în 2001, iar pentru o mai bună gospodărire a fost înfiinţată Regia Autonomă Ocolul Silvic Răşinari, aflată în subordinea Consiliului Local.
     Structurată pe capitole şi subcapitole bine echilibrate care acoperă o tematică largă şi diversă, scrisă într-un stil cursiv şi coerent, cu un conţinut bogat în informaţii inedite, lucrarea Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti se adresează unui cerc larg de cititori interesaţi să cunoască în profunzime un aspect al istoriei zbuciumate a satului de la margine de codru, răsfirat sfios la vale care a dat culturii europene şi universale pe poetul Octavian Goga şi filozoful Emil Cioran.

Delia Voina
muzeograf

Lansare de carte "Marketingul şi educaţia în muzee"

 Marketingul şi educaţia în muzee (coord. dr. Ovidiu Baron, Eliza Penciu), Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010, 200 p.

     Între 21-23 octombrie 2010, Complexul Naţional Muzeal ASTRA a organizat, în muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, prima ediţie a Sesiunii de comunicări Marketingul şi educaţia în muzee. Scopul manifestării, la care au participat specialişti din muzee şi centre universitare din Sibiu, Braşov, Baia Mare, Brăila, Sinaia şi Bucureşti, a fost acela de a promova şi valorifica patrimoniul existent în instituţiile culturale din România prin intermediul strategiilor de marketing şi a programelor educaţionale.
     Cu acest prilej a fost editat volumul Marketingul şi educaţia în muzee (coord. dr. Ovidiu Baron, Eliza Penciu). Publicaţia reuneşte, în cele 200 de pagini, prezentările susţinute de participanţii la sesiunea de comunicări de la Sibiu, precum şi trei expuneri ale programelor educaţionale concepute şi desfăşurate de muzeografi şi colaboratori ai Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.
     Tematica abordată de autori este una extrem de variată şi acoperă mai multe subiecte/subteme precum: promovarea muzeelor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale (Alexandra Zbuchea, Muzeu 2.0, Valer Rus, Democratizarea accesului la canale de comunicare în marketingul muzeal), importanţa anchetelor sociologice în conturarea profilului vizitatorului la muzeu (Daniela Voitescu, Profilul beneficiarului actual la Muzeul Naţional Peleş), dezvoltarea de noi servicii culturale şi turistice adresate diferitelor categorii de public (Irina – Eliza Penciu, Introducerea unui nou serviciu cultural-turistic în oferta Muzeului ASTRA. Organizarea activităţilor de team-building şi impactul acestora în promovarea muzeului), organizarea de şantiere arheologice, tabere experimentale şi şcoli de vară pentru elevi şi tineri (Dan Buzea, Alexandra Cîrlănescu, Andrea Deák, Björn Briewig, Tabăra de Arheologie Experimentală Păuleni Ciuc - Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, judeţul Harghita, 9-30 august 2009, Dan Buzea, Alexandra Cîrlănescu, Oamenii Sării, Monica Bîră, Educaţia muzeală: la sfârşit de program. Ce evaluăm, cum evaluăm, Brînduşa Ilie, Şcoala de Vară „Tradiţii şi obiceiuri din judeţul Brăila”), valorificarea şi promovarea patrimoniului muzeal prin programe de educaţie muzeală, programe speciale pentru persoanele cu dizabilităţi (Marinela Loredana Barna, Să citim ziarul străbunicilor!, Ciprian Crişan, Anul Internaţional al Astronomiei 2009 la Planetariul Baia Mare, Andrea Deák, Cristina Felea, Proiectul cultural de pedagogie muzeală „RAINBOW. Alunecând pe curcubeul cultural ajungem la voi!”, Adriana Capotă, Programul de Educaţie Muzeală din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA), valorificarea patrimoniului cultural prin intermediul imaginilor fotografice şi a filmului documentar (Delia Voina, Copiii în fotografii. Valorificarea arhivei fotografice a Muzeului ASTRA în cadrul programului de educaţie muzeală, Mihaela Cărbunaru, Ateliere de fotografie pentru copii, Olimpia Colibaba, Programe educaţionale derulate de Studioului ASTRA FILM), editarea unor publicaţii destinate elevilor, utilizate în cadrul programelor de educaţie muzeală (Raluca Ioana Andrei, Aspecte teoretice şi practice ale programului de educaţie transdisciplinară: Pedagogie Muzeală, Alina Geanina Ionescu, Poveştile copilăriei / Poveştile muzeului. O călătorie în satul de odinioară), prezentarea unor programe educaţionale desfăşurate în muzee europene sau proiecte concepute pentru românii din afara graniţelor (Ovidiu Baron, Programe educaţionale în muzeele norvegiene, Elena Ramona Potoroacă, „Să cunoaştem tradiţiile româneşti”. Programul educativ al Muzeului ASTRA pentru tinerii români din afara graniţelor).
     Publicaţia Marketingul şi educaţia în muzee, editată de „ASTRA Museum” şi tipărită în condiţii grafice bune, oferă atât specialiştilor cât şi publicului larg, contribuţii de mare interes şi valoare ştiinţifică privind marketingul şi educaţia muzeală.

Delia Voina
muzeograf

Noi programe educaţionale la Muzeu

    „MUZEUL se prezintă” este noul proiect de pedagogie muzeală demarat de către Complexul Naţional Muzeal ASTRA, adresat tuturor şcolilor şi grădiniţelor, ce cuprinde programul de prezentare al instituţiei noastre cu teme variate: Colaj Satul Meu, Colecţiile Muzeului ASTRA, Valorificarea Expoziţiilor Temporare, Prezentarea Sărbătorilor Tradiţionale ori Personaje şi Legende din Poveştile Populare. Obiectivul nostru este să familiarizăm copiii şi tinerii cu rostul şi rolul unui muzeu şi să dezvoltăm atitudini pozitive de receptare a misiunii muzeului. Realizarea, prin tehnica colajului, a propriei reprezentări asupra satului, descoperirea celui mai îndrăgit obiect din muzeu sau confecţionarea unui obiect cu materialele şi tehnicile de odinioară sunt câteva dintre activităţile practice pe care le propunem. „Poveştile lumii la Muzeul Franz Binder„ este un program care reuneşte două activităţi educaţionale deosebite ce se vor desfăşura în expoziţiile temporare „Culorile Africii” şi „Animale din continente în artefacte, povestiri şi imagini” , unde li se vor prezenta copiilor itinerarii de vizitare specifice vârstei, vor desena şi vor compune poveşti. De asemenea, în cadrul expoziţiei permanente „Din Cultura şi Arta Popoarelor Lumii”, vom desfăşura un proiect inedit - Teatrul de Umbre - în cadrul căruia copiii îşi vor alege o poveste cu scene şi momente inspirate din circuitul expoziţional, vor crea personaje şi decoruri prin decupaj, lipit şi colaj, pentru ca, la final, fiecare grupă de copii să-şi prezinte, prin tehnica mânuirii siluetelor confecţionate, sceneta aleasă.

    Programul „Meşteşugurile satului de odinioară” reuneşte o serie de ateliere : „Cusături modele tradiţionale” , „Casa Bunicii”, „Moara cu poveşti”, „Confecţionarea păpuşelelor tradiţionale”, prin care copiii vor pătrunde în universul satului tradiţional realizând, prin decupaj, lipire şi colorare, interioare de gospodării, vor modela vase din plastilină sau sobe din hârtie şi carton pe care vor aplica motive tradiţionale şi vor confecţiona păpuşele din aţă sau pânză.
    Vă invităm, pe această cale, să vă înscrieţi la una sau mai multe teme propuse de către muzeul nostru, durata de desfăşurare a şedinţelor fiind de o oră şi jumătate, iar frecvenţa participării la activităţile noastre, bilunară.

Departamentul de Marketing, Turism, Pedagogie Muzeală
Persoane de contact:
Raluca Andrei – raluca.andrei@muzeulastra.com
Anca Mira  - educatie@muzeulastra.com
Tel: 0269/ 218040