Lansare de carte "Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti"
Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti, autor Constantin Popa, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010, 108 p.
Sub egida Editurii „ASTRA Museum”, departament al Complexului Naţional Muzeal ASTRA, editură care ne-a obişnuit, de-a lungul timpului, cu publicaţii etnologice de înaltă ţinută ştiinţifică, a apărut volumul Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti, cel dintâi studiu consacrat istoriei, administrării şi exploatărilor pădurilor aparţinând unei comunităţi săteşti din sudul Transilvaniei, în general, şi Mărginimii Sibiului, în special.
Semnat de Constantin Popa, autor al monografiei locale Răşinari. Istoria şi civilizaţia unui sat din Mărginimea Sibiului, publicată în 2007, publicaţia, întemeiată pe cercetarea unui mare volum de documente inedite din arhiva primăriei comunei şi a Ocolului Silvic Răşinari, relevă cu pregnanţă rolul pădurilor - bogăţie naturală, de nepreţuit - ca factor esenţial în viaţa social-economică a localităţii.
Până la sfârşitul secolului al XIX-lea comuna şi-a administrat fondul forestier în regie proprie pe baza unor statute elaborate de reprezentanţa comunală (organul colectiv de conducere) care prevedeau reguli stricte de exploatare raţională a masei lemnoase, astfel încât s-au asigurat resurse de trai pentru locuitori şi s-au putut înfăptui lucrări edilitare folositoare întregii comunităţi.
Grija deosebită şi chibzuinţă în valorificarea aurului verde al pădurilor satului spre a se evita eventuale dezechilibre de mediu, precum şi preocupările permanente de replantări pe suprafeţele exploatate, construirea de drumuri de acces, au continuat şi în prima jumătate a secolului al XX-lea când pădurile au fost administrate sub controlul organelor silvice ale Monarhiei Austro-ungare (care a stăpânit Transilvania până în 1918) şi apoi ale statului român (1918-1948).
Regimul comunist le-a naţionalizat în anul 1948, le-a administrat şi le-a exploatat aproape o jumătate de veac prin intermediul organelor silvice şi întreprinderilor de stat. Au revenit, parţial, în proprietatea comunei, în 2001, iar pentru o mai bună gospodărire a fost înfiinţată Regia Autonomă Ocolul Silvic Răşinari, aflată în subordinea Consiliului Local.
Structurată pe capitole şi subcapitole bine echilibrate care acoperă o tematică largă şi diversă, scrisă într-un stil cursiv şi coerent, cu un conţinut bogat în informaţii inedite, lucrarea Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti se adresează unui cerc larg de cititori interesaţi să cunoască în profunzime un aspect al istoriei zbuciumate a satului de la margine de codru, răsfirat sfios la vale care a dat culturii europene şi universale pe poetul Octavian Goga şi filozoful Emil Cioran.
Până la sfârşitul secolului al XIX-lea comuna şi-a administrat fondul forestier în regie proprie pe baza unor statute elaborate de reprezentanţa comunală (organul colectiv de conducere) care prevedeau reguli stricte de exploatare raţională a masei lemnoase, astfel încât s-au asigurat resurse de trai pentru locuitori şi s-au putut înfăptui lucrări edilitare folositoare întregii comunităţi.
Grija deosebită şi chibzuinţă în valorificarea aurului verde al pădurilor satului spre a se evita eventuale dezechilibre de mediu, precum şi preocupările permanente de replantări pe suprafeţele exploatate, construirea de drumuri de acces, au continuat şi în prima jumătate a secolului al XX-lea când pădurile au fost administrate sub controlul organelor silvice ale Monarhiei Austro-ungare (care a stăpânit Transilvania până în 1918) şi apoi ale statului român (1918-1948).
Regimul comunist le-a naţionalizat în anul 1948, le-a administrat şi le-a exploatat aproape o jumătate de veac prin intermediul organelor silvice şi întreprinderilor de stat. Au revenit, parţial, în proprietatea comunei, în 2001, iar pentru o mai bună gospodărire a fost înfiinţată Regia Autonomă Ocolul Silvic Răşinari, aflată în subordinea Consiliului Local.
Structurată pe capitole şi subcapitole bine echilibrate care acoperă o tematică largă şi diversă, scrisă într-un stil cursiv şi coerent, cu un conţinut bogat în informaţii inedite, lucrarea Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatării lor asupra civilizaţiei tradiţionale săteşti se adresează unui cerc larg de cititori interesaţi să cunoască în profunzime un aspect al istoriei zbuciumate a satului de la margine de codru, răsfirat sfios la vale care a dat culturii europene şi universale pe poetul Octavian Goga şi filozoful Emil Cioran.
Delia Voina
muzeograf
muzeograf
Postări
