Un produs Blogger.

vineri, martie 30, 2012

COMORILE CIVILIZAŢIEI TRADIŢIONALE

Complexul Naţional Muzeal ASTRA organizează în cadrul programului Şcoala Altfel concursul “Comorile Civilizaţiei Tradiţionale”. Sunt invitate echipe de câte 2-4 jucători, elevi ai claselor V-XII, ce vor căuta comorile ascunse în Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale ASTRA. Concursul se va axa pe prezentarea a 3 sectoare ale Muzeului în aer liber: Civilizaţia Lemnului, Monumente şi Obiecte Religioase, Traseul Morilor şi va îmbina modernul cu tradiţionalul. Participanţii vor avea de trecut mai multe probe care le vor pune mintea şi simţul de orientare la contribuţie. Atenţia distributivă, remarcarea detaliilor şi cunoaşterea meşteşugurilor vor fi esenţiale.

Concurenţii vor descoperi, folosind o metodă modernă, valorile tradiţionale şi măiestria vechilor meşteşugari, fiind ghidaţi în această aventură de coduri QR. Având de zeci de ori capacitatea de stocare faţă de un cod clasic de bare şi fiind extrem de uşor de citit, codurile QR au deschis o nouă cale de a transmite şi recepţiona date online/offline într-un mod sigur şi facil. Aceste coduri pot fi citite cu un soft gratuit instalat pe telefoanele mobile.

Înscrierile echipelor se fac între 2-5 aprilie 2012, la numărul de telefon 0269 202 451, 0756 085 795 sau prin email centruldeinformare@muzeulastra.ro .
Biroul de presă
Muzeul ASTRA

Evenimentele în curs ale Muzeului ASTRA, 2 – 6 aprilie 2012


Expoziţii de bază:
Civilizaţia românească tradiţională - expoziţia de bază a Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (în aer liber), Sibiu, Calea Răşinari
Din cultura şi arta popoarelor lumii – Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Piaţa Mică, nr. 11
Cahle transilvănene. Secolele XV – XIX – Muzeul de Etnografie şi Artă populară săsească „Emil Sigerus”, Piaţa Mică, nr. 12

Expoziţii temporare:
Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei – Casa Artelor, Piaţa Mică, nr. 21

Programul Şcoala Altfel  include :
·         Vizite tematice ghidate în Muzeul în aer liber (gratuit pentru elevi şi studenţi)
·         Vizitarea gratuită a tuturor expoziţiilor curente
·         Ateliere de : încondeiat ouă, pictură icoane pe sticlă, confecţionat măşti, mărgele de sticlă şi  olărit
·         Concursul Comorile Civilizaţiei Tradiţionale în Muzeul în aer liber

Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţionale” (3-5 aprilie) – concurs adresat copiilor meşteşugari derulat pe următoarele secţiuni:
·         pictat icoane pe sticlă,
·         pictat icoane pe lemn,
·         pictură naivă,
·         confecţionat măşti,
·         pirogravură,
·         ţesut la război orizontal,
·         ţesut la gherghef, cusut,
·         împletit,
·         confecţionat păpuşi în port popular,
·         confecţionat podoabe,
·         prelucrarea artistică a lemnului,
·         mobilier pictat, pictat linguri pe lemn,
·         prelucrare metal, încondeiat ouă,
·         prelucare lut,
·         artă decorativă.

joi, martie 29, 2012

Muzeul ASTRA VĂ invită la întâlnirea cu Micii Meşteri sibieni

Muzeul ASTRA şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu VĂ invită la întâlnirea cu Micii Meşteri sibieni în zilele de 3-5 aprilie 2012 la sediile Muzeului ASTRA situate în Piaţa Mică nr. 21, respectiv nr. 11. Anul acesta Olimpiada “Meşteşuguri artistice tradiţionale” beneficiază de sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional.

În competiţie s-au înscris 154 de Mici meşteşugari din 22 de unităţi şcolare, la secţiunile: pictat icoane pe sticlă, pictat icoane pe lemn, pictură naivă, confecţionat măşti, pirogravură, ţesut la război orizontal, ţesut la gherghef, cusut, împletit, confecţionat păpuşi în port popular, confecţionat podoabe, prelucrarea artistică a lemnului, mobilier pictat, pictat linguri pe lemn, prelucrare metal, încondeiat ouă, prelucare lut, artă decorativă.

Elevii îmbrăcaţi în frumoasele costume populare specifice judeţului nostru, pot fi admiraţi de către publicul sibian, în timp ce pictează pe sticlă, ţes la război sau modelează în lut, de marţi până joi începând cu ora 1200.

Elena Găvan, muzeograf
Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA

joi, martie 22, 2012

Program slujbe religioase, Biserica din Bezded

Program

  • Sâmbată 24.03 – Sfânta Liturghie și Parastas
  • Duminică 25.03 – Utrenie, Sfânta Liturghie
  • Sâmbătă 31.03 - Sfânta Liturghie și parastas pentru cei adormiți
  • Duminică 1.04 - Utrenia, Sfânta Liturghie și SFÂNTUL MASLU (an omagial Sfântul Maslu)
  • Sâmbătă 7.04 - Sfânta Liturghie și parastas pentru cei adormiți
  • Duminică 8.04 - Utrenia, Sfânta Liturghie de Florii


Săptămâna Mare:
  • Joi – Denie ora 17
  • Vineri – Denie ora 17, PROHODUL DOMNULUI
  • Sâmbătă / Duminică, Slujba de Înviere, ora 24.

miercuri, martie 21, 2012

Târgul de produse tradiţionale şi ecologice revine la Muzeul ASTRA

În zilele de 24 - 25 martie 2012, între orele 10 - 17, va avea loc prima ediţie a Târgului de produse tradiţionale şi ecologice din anul 2012. Foarte căutat pe parcursul anilor trecuţi, târgul de bucate tradiţionale reprezintă un pol de atracţie pentru toţi cei care sunt în căutarea produselor româneşti autentice, a bucatelor realizate după reţete tradiţionale, cu ingrediente sănătoase, atent selecţionate. Selecţia realizată de organizatori reprezintă, ca de fiecare dată, o garanţie a autenticităţii produselor puse în vânzare.

Târgul îşi propune să promoveze fermierii şi producătorii de specialităţi tradiţionale de calitate, să prezinte produse tradiţionale atestate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi să ofere, prin intermediul animaţiilor culinare prezente în cadrul fiecărei ediţii, ocazia retrăirii atmosferei din vechiul sat românesc, în care astfel de evenimente reprezentau prilejuri de întâlnire, de discuţii, dar şi de petrecere, de gustare a unor mâncăruri delicioase preparate la ceaun sau pe grătar.

La această primă ediţie de primăvară şi-au anunţat participarea 14 producători care vor oferi spre vânzare produse din carne (caltaboş, lebăr, cârnaţi de casă, tobă), brânzeturi (telemea, brânză de burduf), dulciuri tradiţionale, precum şi preparate tradiţionale de post: pâine de casă, dulceţuri, gemuri, sirop, zacuscă, turtă dulce.

Participarea a fost numeroasă la toate ediţiile târgului de până acum, mii de vizitatori luând cu asalt standurile producătorilor, pentru a se aproviziona cu pâine de casă, cârnaţi de porc sau de oaie, telemea, cozonac, plăcinte şi multe alte bunătăţi specifice Mărginimii Sibiului. Toate produsele sunt realizate în cantităţi mici, de producători locali, respectându-se tehnicile de preparare tradiţionale.

Târgul de Produse Tradiţionale şi Ecologice este organizat de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Sibiu, Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Mărginimea Sibiului, Fundaţia Adept, Fundaţia pentru Dezvoltare prin Patrimoniu Cultur Natur şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA, cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu.
Alexe Adrian
Muzeograf

luni, martie 19, 2012

Muzeul ASTRA şi ISJ SIBIU organizează cea de-a XVII a ediţie a fazei judeţene sibiene a Olimpiadei “Meşteşuguri artistice tradiţionale”

În perioada 3-5 aprilie 2012, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, în colaborare cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional organizează faza locală a Olimpiadei “Meşteşuguri artistice tradiţionale” (a judeţului Sibiu).

Cea de-a XVII-a ediţie a fazei judeţene sibiene este găzduită de către Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder” (Casa Hermes), Piaţa Mică, nr. 11, sala de expoziţii temporare (subsol).

Concursul se va desfăşura timp de trei zile, împărţite pe secţiuni, între orele 1000 - 1400, după cum urmează:
- 3 aprilie 2012, pictat icoane pe sticlă, pictat icoane pe lemn, pictură naivă, încondeiat ouă;
- 4 aprilie 2012, ţesut, cusut/ brodat, confecţionat port popular, confecţionat păpuşi, confecţionat poboabe, împletit;
- 5 aprilie 2012, prelucrare lemn, os, fier, olărit, modelat ceramică, confecţionat măşti, artă decorativă.
Lucrările şi concurenţii pot fi admiraţi de către publicul vizitator începând cu ora 1200.

Condiţii de participare:
Pot participa copii cu vârsta între 6-18 ani care se manifestă, prin instrucţia şi educaţia primite în familie sau la şcoală, ca adevăraţi creatori de artă populară, cunoscători ai secretelor meşteşugului artistic tradiţional, al specificului artizanal din satul de origine, având calităţile de manualitate, dexteritate tehnică şi simţ artistic propriu unui artist autentic, provenind din mediul rural, membri ai cercurilor de profil de artă populară, din şcoli sau cluburile elevilor din mediul rural sau urban.

Participă echipele selectate în prealabil la faza pe unitate de învăţământ, Club sau Palat al copiilor şi elevilor. Fiecare unitate şcolară şi/ sau conexe poate fi reprezentată de un număr de trei elevi - selecţionaţi, în prealabil, la nivel de unitate şcolară şi/ sau conexe - pentru unul din meşteşugurile tradiţionale.

Concursul constă în prezentarea unor produse brute sau semifinite pe care concurentul le va desăvârşi în timpul concursului.

Elevul trebuie să demonstreze că posedă cunoştinţe temeinice legate de practicarea meşteşugului, că stăpâneşte practic tehnicile privind confecţionarea, modelarea şi decorarea artistică a produselor, conform tradiţiei.

Materialele de lucru NU sunt asigurate de către organizatori.

Prezenţa în concurs va fi aprobată exclusiv în costum popular, reprezentând portul popular specific satului şi zonei de rezidenţă pentru fiecare concurent. Se va evita utilizarea materialelor neconvenţionale (nylon, etc.) în confecţionarea pieselor de port popular.

Lucrările prezentate pentru concurs vor trebui să respecte tradiţia locală a genului, lăsând loc exprimării talentului şi forţei de creaţie proprii, însă, manifestate în deplin respect pentru spiritul original al tradiţiei populare.

Jurizarea* va fi asigurată de o Comisie de jurizare, constituită din specialişti din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, prezidată de prof. univ. dr. Ilie Moise.

Înscrieri se pot face până în data de 23 MARTIE 2012 la:
- Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, str. Berăriei nr.2, tel.0269/210466, fax. 0269/210817, e-mail: educativsb@gmail.com în atenţia doamnei inspector Daniela Muntean sau
- Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Piaţa Mică, nr. 11, cod 550182, tel. 0269/ 202414, fax 0269/ 218060 sau 0269/ 202411, e-mail: elena.gavan@muzeulastra.ro, în atenţia doamnei muzeograf Elena Găvan.

*Fiind un concurs extraşcolar bazat pe probe practice NU se acceptă contestaţii, în conformitate cu regulamentul de organizare al concursurilor şcolare!

Muzeograf responsabil acţiune ONMAT
Elena Găvan

miercuri, martie 07, 2012

Fecioarele inlacrimate ale Transilvaniei

În vederea cunoaşterii şi valorificării patrimoniului cultural religios şi de cult, Complexul Naţional Muzeal ASTRA inaugurează expoziţia "Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei" la al cărei vernisaj vă invită să luaţi parte în data de 9 Martie 2012, ora 13.00, la Casa Artelor (Piaţa Mică, nr. 21).

Rezultat al colaborării mai multor instituţii culturale, expoziţia prezintă o selecţie de icoane pictate de o valoare patrimonială şi spirituală deosebită, "icoane care au plâns, icoane făcătoare de minuni". Expoziţia spune povestea icoanelor care o înfăţişează pe Fecioara Maria, icoane care, se spune, au plâns în secolul al-XVIII-lea şi sunt o dovadă a extraordinarei înfloriri pe care au cunoscut-o reproducerile lor, depăşind frontierele etnice şi religioase care au devenit pentru prima data neputincioase în faţa abundenţei multiplicărilor şi a elanului creator al călătorilor.

Concepută sub formă itinerantă, expoziţia a fost găzduită deja de muzee din Alba Iulia şi Târgu Mureş, iar după prezenţa lor la Sibiu, icoanele vor fi expuse în Muzeul de Etnografie din Cluj-Napoca.
    
La deschiderea evenimentului va fi prezent academicianul Marius Porumb.

Vă mulţumim pentru interes şi vă aşteptăm.

Anca Mira

joi, martie 01, 2012

Martie – Mărţişor


Alintată în legendele populare cu numele de Mărţişor, prima lună a primăverii este capricioasă, cu vreme instabilă, un adevărat câmp de luptă între forţele iernii, care parcă nu s-ar hotărî să plece şi cele ale anotimpului cald, când natura reînvie. În credinţa populară luna martie este imaginată ca un flăcău; primele sale zile fiind definitorii pentru anotimpurile anului în curs; aşa că ţăranii urmăreau  vremea din 1,2,3 şi 4 martie pentru a şti cum vor fi primăvara, vara, toamna şi iarna. Gândirea populară pune primele 8 zile sub patronajul unor divinităţi feminine -“babele”. Aceste zile sunt de obicei, schimbătoare din punct de vedere meteorologic şi par a corespunde caracterului unor bătrâne capricioase. Oamenii îşi aleg câte “o babă” pentru a şti ce dispoziţie sufletească vor avea pe parcursul anului. Aceste “babe”, începând cu legendara Dochie din 1 martie, par a ţine partea frigului pentru ca, în 9 martie, să vină “Moşii”, care “bat cu ciomegele în pământ să alunge frigul ca să iasă căldura”. Credinţele vechi se amestecă cu sărbătorile creştine: în calendarul ortodox 1 martie fiind consacrat Sfintei Eudochia şi 9 martie celor 40 de Mucenici din Sevastia.
Anotimpul cald este aşteptat mai ales de copii, care pot să petreacă mai mult timp afară bucurându-se de razele soarelui. Pentru a le proteja sănătatea fragilă, părinţii le dăruiau în 1 martie, zi percepută a fi cu o anumită încărcătură magică, un bănuţ. Acesta era prins cu un fir dublu de arnici, alb şi roşu, la încheietura mâinii sau la gât şi era purtat întrega lună având rolul unui talisman protector al sănătăţii copilului. La sfârşitul lunii bănuţul era păstrat, iar firul era atârnat într-un pomişor sau arbust înflorit. De obicei, acesta era un corcoduş sau arbust de porumbar, pentru că ei înfloreau primii şi aveau şi spini. Gestul avea la rândul lui o semnificaţie magică, spinii care apărau floarea fiind sociaţi cu forţele care apără sănătatea tinerei fiinţe. Acest “talisman” purta numele de alint al lunii, Mărţişor.
Informaţiile le găsim în scrierile etnografilor din secolul XIX, care menţionează că originea mărţişorului se pierde în negura timpului.
Obiceiul evoluează şi îşi amplifică valenţele simbolice, mărţişorul devine un semn de afecţiune şi un purtător de noroc. Tinerii şi-l dăruiesc, de obicei băieţii fetelor, dar în unele sate din Moldova există şi reciprocitate. În timp, gestul dăruirii mărţişorului în 1 martie, este generalizat, se dăruieşte celor dragi ca o urare de noroc, indiferent de vârstă. Nu mai este purtat discret la mână sau la gât, ci prins în piept, în dreptul inimii, ca o podoabă afişată care dă măsura preţuirii de care se bucură o persoană.
Mult timp mărţişoarele au fost confecţionate de către cei care le dăruiau, pentru ca mai târziu să se specializeze în realizarea lor, meşteri sau chiar artişti plastici.
În prima jumătate a secolului XX, obiceiul a fost intens dezvoltat la oraş şi aceasta a dus la amplificarea formelor şi crearea unui adevărat comerţ cu aceste „bijuterii sezoniere”, la începutul lunii. În prezent marţişoarele se produc şi industrial.
Forma mărţişorului evoluează. Şnurul, din aceleaşi două fire, alb şi roşu, (simbol de puritate – albul, şi forţă de viaţă, apărare de rău – roşul), ramâne semnul identitar. Bănuţul este înlocuit de mici „bijuterii” confecţionate din hârtie, aţă, lemn, metal, iar mai târziu piele, sticlă, ceramică, scoici, flori uscate, plastic. Forma exprimă iniţial rolul simbolic al mărţişorului: norocul reprezentat de hornar, trifoi în patru foi, potcoavă, mămăruţă, ancoră, cărţi de joc, purceluş (bani)...; afecţiunea de inimioare, flori, pisicuţe, plic, cheie (a inimii),  căţeluş (fidelitate)....  În timp, formele se diversifică de aşa manieră încât nu mai au legătură cu simbolurile, creatorii dau frâu liber imaginaţiei, adesea uitând şi rolul mărţişorului de obiect care trebuie purtat. Se ajunge la realizări estetice deosebite, dar şi la kitsch.
În sate, obiceiul îşi păstreză discret semnificaţia iniţială, chiar dacă mărţişoarele sunt cumpărate. Treptat nu se mai poartă întreaga lună, ca apoi să fie atârnate în pomul înflorit, ci doar o săptămână-două, însă gestul dăruirii lor, la 1 martie, ca simbol al afecţiunii, rămâne.
La oraş, perioada dăruirii cuprinde prima săptămână a lunii, din 1 în 8 martie, când se ţineau şi tradiţionalele „baluri ale mărţişorului”. Mărţişorul este însoţit de flori când este dăruit direct. Uneori bucheţelul de ghiocei legat cu tradiţionalul şnur înlocuieşte mica bijuterie. O semnificaţie specială o are gestul de a-l prinde în dreptul inimii pe haina persoanei iubite. Mărţişorul poate fi trimis şi prin poştă, însoţit de o felicitare special creată pentru această ocazie.
La jumătatea secolului XX se va institui în 8 martie Ziua internaţională a mamei, ilustrare a politicii socialiste a vremii de promovare a drepturilor şi egalităţii femeii cu bărbatul în societate. Deoarece în calendarul popular perioada 1-8 martie aparţine unor principii mitice feminine („babele”, din 9 urmează „moşii”) sărbătoarea oficială a fost uşor acceptată. În această zi se desfăşurau în instituţii serbări organizate de conducere dedicate femeii, care au înlocuit balurile de mărţişor din perioada interbelică. În această zi mamele şi femeile în general primeau ultimele mărţişoare, flori şi mici cadouri. Trecând peste coloratura politică iniţială, sărbătorirea zilei de 8 martie rămâne populară păstrându-se şi în prezent ca o expresie a respectului pentru principiul feminin asociat fertilităţii şi fecundităţii naturii care începe să se trezească la viaţă la începutul lunii martie. În locul serbărilor oficial organizate, se fac mici agape între prietene, rar colegii oferind o petrecere pentru colegele lor.
În prezent, oricât de spectaculoasă a devenit „industria mărţişoarelor”, mărţişorul se poartă prea puţin, cel mult până la 8 martie. Mica bijuterie sezonieră are viaţa unei efemeride. De multe ori, nu ajunge să stea desupra inimii, cu rol de talisman şi porte-bonheur, ci, oricât ar fi de frumos ambalată, sfârşeşte uitată într-un sertar.

Carmina Maior, muzeograf
Anca Mira, muzeograf

Administrare

Statistici (Vizitatori unici)

  ©Template by Dicas Blogger.

TOP