„Patrimoniul preindustrial şi industrial în România” - publicatie

Volker Wollmann, Patrimoniul preindustrial şi industrial în România, 
Honterus Sibiu, 2010, 349p. 

Revine în atenţia specialiştilor dar şi a publicului larg, iubitor de etnografie şi istorie, o suită de cercetări ce valorifică incursiuni ştiinţifice de teren dar şi analize arhivistice, corelate unor tematici de tip restitutio etnographiae şi historiae.

Lucrarea cercetătorului german Volker Wollmann este un exemplu solid pe această direcţie.

Reprezentând o lucrarea de sinteză, definiri conceptuale şi procese tehnice completate de reprezentări fotografice (ele însele fiind excelente argumente ce susţin argumentaţia ştiinţifică) volumul   reprezintă o investigaţie ştiinţifică necesară ce evoluează pe câteva direcţii importante, subsumate noţiunilor ordonatoare de patrimoniu preidustrial şi industrial românesc.

Astfel volumul debutează cu o Clasificare a monumentelor tehnice întocmite pe baza criteriilor care iau în calcul importanţa lor pentru existenţa omului.

Celelalte 10 capitole ale lucrării propuse de Volker Wollmann evoluează după cum urmează:

1. Realizări tehnice legate de aprovizionarea cu apă industrială şi potabilă;

2. Realizări tehnice din domeniul aprovizionării cu gaz metan

3. Monumente tehnice provenind din mineritul metalelor neferoase

4. Patrimoniul tehnic provenind din salinele României

5. Patrimoniul industrial provenit din bazinele carbonifere de pe teritoriul României; 6. Bunuri de patrimoniu industrial legate de scoaterea şi prelucrarea ţiţeiului; 7. Patrimoniul preindustrial şi industrial din domeniul siderurgiei şi metalurgiei fierului; 8. Patrimoniul industrial legat de prelucrarea cuprului; 9. întreprinderi metalurgice cu tradiţie, o importantă categorie de monumente tehnice; 10. Monumente tehnice legate de industria chimică.

O lectură atentă a capitolelor va releva caracterul de inovaţie ştiinţifică, având în vedere reuşita autorului, de a analiza teme etnografice corelate ocupaţiilor tradiţionale şi proceselor tehnice preindustriale, mai puţin investigate în ultimii ani. Provocarea ştiinţifică lansată specialiştilor se conturează deopotrivă în (re)deschiderea unor teme etnografice şi de istorie a tehnicii, deja anunţate de autor prin studiile de caz ilustrate pe parcurs. Din perspectiv metodologică se distinge modelul interdisciplinarităţii studiului, fiind utilizate concepte definitorii din sfera etnografiei, istoriei economice şi istoriei tehnicii. Se remarcă de asemenea şi perspectiva comparativă, asupra procesualităţii tehnice şi istorice.

Tomul include cel puţin, o dublă validitate şi utilitate ştiinţifică, fiind un instrument de lucru indispensabil etnografului( specialistului preocupat de istoria tehnicii industriale) şi, de ce nu, un volum extrem de util istoricilor economiei româneşti.

Lucrare poate fi consultată accesând-o în cadrul Bibliotecii CNM ASTRA Sibiu.

Muzeograf Lucian Robu