Pe lângă drumul satului , se
rostogoleşte o vale cu ape tulburi ca si cretă topită. Încă de la intrarea in
sat se auzea zgomotul piuălor de pisat piatra auriferă. Piuăle erau aşezate
aproape de vale.
Arhanghelii
Duminică,
15 iulie 2012, Muzeul Civilizației Populare Tradiţionale ASTRA a
găzduit un eveniment deosebit: inaugurarea
Casei de miner aurar din satul Corna, comuna
Roşia Montană. Alături de reprezentanţii Complexului Naţional Muzeal
ASTRA, la eveniment au participat reprezentanţi ai comunităţii tradiţionale de
mineri din Corna (Roşia Montană), reprezentantul Direcţiei Judeţene de Cultură,
Culte şi Patrimoniu Alba şi deopotrivă reprezentantul Companiei Gold
Corporation Roşia Montană, aceea care a donat Complexului Naţional Muzeal ASTRA
casa de miner, contribuind astfel la salvgardarea, păstrarea şi perpetuarea
patrimoniului tehnic preindustrial şi industrial, atât de bine ilustrat de
monumentul originar din Corna. O prezenţă importantă în contextul
vernisajului a fost cea a membrilor familiei Drăgan, proprietară a casei,
devenită monument patrimonial reprezentativ pentru milenara tradiţie a mineritului în munţii Apuseni.

Locuinţa
a fost transferată de specialişti, în cadrul Muzeului în Aer Liber, în anul
2009, fiind supusă unui amplu şi complex proces de conservare şi restaurare, în
vederea reconstituirii unui segment din habitatul tradiţional al comunităţilor
minereşti din Munţii Apuseni.
Existenţa
casei începe la 1830, conform
inscripţiei în chirilică surprinsă pe o grindă din „camera bună”. La parter,
prezintă două încăperi cu destinaţii total diferite. Prima era destinată
prelucrării aurului, aici găsindu-se „jompul”, un orificiu săpat in pământ, în
forma tronconică, cu doage din lemn, pe margini, prinse jos într-un capac de
lemn, „troaca” şi celelalte unelte necesare separării aurului de impurităţi. A
doua încăpere era pivniţa popriu-zisă, unde erau păstrate legumele şi fructele.
La următorul nivel se află două camere de locuit şi o cămară, cu multiplă
funcţionalitate. Consistenţa pereţilor este formată din bârne de brad, de
dimensiuni mari, tăiate în „traşcă” şi încheiate la capete în cheutori coadă de
rândunică. Acoperişul este în patru ape, cu învelitoarea din „şindrilă de brad
horjită şi teşită”. Sistemul de împrejmuire sau „maurul” este din piatră de
munte (transportată chiar din comunitatea Corna), aşezată una peste alta, fără
nici un liant de pământ, fapt care imprimă ansamblului arhitectonic un puternic
specific local, aducând în atenţia publicului avizat şi a publicului vizitator
un tot de materiale şi sisteme de construcţie ce individualizează aşezările
Apusenilor. “Casa din Corna, prin arhitectura ei, prin faptul că ilustrează
unul din cele mai vechi meşteşuguri, este astfel salvată de la degradarea totală, contribuind
totodată la completarea planului tematic muzeal, pentru tradiţia românească a
mineritului.

Atmosfera
vernisării monumentului a fost completată cu succes, de un moment artistic
susţinut de corul de mineri din Roşia Montană care, printr-un repertoriu inedit,
a adus în atenţia publicului participant, cântecele ce însoţeau minerii în momentele de bucurie, acestea contribuind din
plin la definirea trăirii minereşti din Apuseni.
După
slujba de sfinţire, oficiată de preotul paroh Rareş Sbera, participanţii la
eveniment s-au putut bucura de un ghidaj al monumentului şi de ansamblul
informaţiilor specifice, oferite cu generozitate de specialiştii CNM ASTRA.
Lucian
Robu
Muzeograf