Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” din
cadrul Complexului Naţional Muzeal
ASTRA întâmpină vizitatorii cu o nouă expoziţie, al cărei vernisaj va avea loc
joi, 7 martie 2013 de la ora 1400, la sediul muzeului, din Piaţa
Mică, nr. 11.
Este vorba despre o expoziţie deschisă până la
data de 20 mai, cu titlul „Matsuri”
şi „Kagura”. Sărbători şi dansuri sacre în Japonia, organizată de
muzeografii Maria Bozan şi Gabriela Mihalţian. Fotografiilor realizate
de d-na prof. univ. dr. Angela Hondru, cunoscut niponolog, li se alătură în
acestă expoziţie şi piese din colecţiile Muzeului de Etnografie Universală
„Franz Binder”.
Vernisajul expoziţiei va fi precedat la ora 1300 de o conferinţă susţinută de d-na Angela Hondru. Specialist reputat în cultura si literatura japoneza, Angela Hondru va dezvălui celor prezenţi
semnificaţiile profunde ale celor două tipuri de manifestări ritualice, ce nu
se remarcă doar prin spectaculozitate,
ci exprimă o întreagă istorie a culturii.
În
limba japoneză „matsuru” semnifică „a venera”. Matsuri
denumeşte sărbătorile populare nipone, fiecare având
farmecul său, conferit mai ales de o relaţie specială pe care acest popor o are
cu anotimpurile. Primăvara se spune că Zeul Muntelui îşi îndreptă energiile
sale înspre cultivarea şi recoltarea orezului. Vara,
rugile adresate zeităţilor au rolul de a proteja recoltele de posibilele
dezastre. Iarna este considerată cel mai sacru dintre anotimpuri şi de aceea
majoritatea ritualurilor de Anul Nou reflectă înnoirea timpului.
„Prezenta
expoziţie cuprinde, la secţiunea Matsuri,
douăsprezece grupări a câte şapte fotografii, reprezentând ce am considerat mai
specific pentru fiecare lună. Lipsesc lunile septembrie şi noiembrie, nu pentru
că nu se întâlnesc matsuri-uri la tot
pasul, ci pentru că lunile august şi decembrie, reprezentate prin câte două
grupări, sunt cele mai încărcate de sărbători populare cunoscute în întreaga
Japonie”, explică doamna Angela Hondru.
Dansurile Kagura aveau la origine, un
caracter religios. Ele erau interpretate la templu de către preoţi sau de către
fete (miko), iar din anul 1868, când preoţilor li s-a interzis sa mai danseze,
ele au început să fie prezentate de către trupe care duc tradiţia mai
departe. Kagura este o modalitate de
comunicare între comunitate şi zeităţi, acestea din urmă
transmiţând oamenilor energia vieţii. Conform credinţelor străvechi, zeităţile
erau fie spectatorii invizibili ai ritualului, fie ele chiar se întrupau în
dansatori. Prin intermediul dansului, muzicii, acrobaţiilor, măştilor,
costumelor, ornamentelor din hârtie cu
valoare simbolică, spectacolul kagura povesteşte istoria sacră a naşterii universului.
Expoziţia cuprinde patru tipuri de kagura
din regiuni diferite ale Japoniei, în dorinţa de a scoate în evidenţă
varietatea tematică a dansului sacru. Bicchū-kagura este o reîntoarcere la origini, într-un timp
sacru ce permite participarea comunităţii la înnoirea Cosmosului prin ritual. Shiromi-kagura prezintă două tipuri de dans: fără măşti,
adresate zeităţilor, şi cu măşti, în care însăşi zeităţile (kami) dansează. Despre Hayachine-kagura se crede că este un
spectacol cu funcţie magică iar Okumikawa-kagura
este un dans care invocă bogăţia recoltei, pacea şi sănătatea locuitorilor.
Specialist
reputat în cultura şi literatura japoneză, d-na Angela Hondru a publicat un
curs de limbă japoneză, un ghid de literatura japoneză, a tradus peste douăzeci
de cărţi din literatura niponă, şi a obţinut cu ani în urma titlul de doctor în
filologie cu o teza despre obiceiurile vieţii de familie, nunta si
înmormântarea, în tradiţia si literatura româna şi japoneză. De-a lungul
timpului i-au fost conferite importante distincţii nipone: Premiul Ministerului
de Externe al Japoniei, Premiul Japan Foundation (ambele 2008) si Ordinul
Soarelui Răsare al Casei Imperiale (2009), titlul de Doctor Honoris Causa al
Universitatii Hirosaki (2009). A beneficiat, în timp, de mai multe burse de
cercetare în Japonia, prilej cu care a studiat tradiţiile străvechi ale Ţării
Soarelui-Răsare.
Biroul
de presă C.N.M.ASTRA