Podoabe de ieri, de azi, de mâine

Muzeul ASTRA în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu şi Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna” Sibiu, derulează în perioada 15 septembrie-15 noiembrie 2013, proiectul Podoabe de ieri, de azi, de mâine, finanţat de Administraţia Fondului Cultural National (AFCN).

Prin intermediul activităţilor interactive, şi printr-o abordare multidisciplinară ce implică istoria, arheologia, etnografia şi etnoarheologia, proiectul îşi propune familiarizarea tinerei generaţii cu diferite aspecte ale evoluţiei tipurilor de podoabe din spaţiul multietnic al Transilvaniei dorindu-se, de asemenea, valorificarea, prezervarea și promovarea identităţiilor culturale regionale.

Proiectul urmăreşte o abordare pe mai multe paliere. Prima etapă de desfăşurare a cuprins o serie de lecţii deschise privind istoria esteticului, a cultului pentru frumos, moda bijuteriilor şi tehnicile de realizare a acestora. Podoabele tradiţionale precum şi modalităţile de realizare au constituit şi ele teme prezente în cadrul prelegerilor susţinute de muzeograf dr. George Tomegea şi dr. Anca Niţoi.

În etapa următoare, organizatorii au prevăzut aplicarea practică a cunoştinţelor dobândite de elevi prin implicarea activă a acestora în confecţionarea unor podoabe tradiţionale (zgărdane şi găitane), contemporane (brăţări, cercei din sârmă sau coliere cu mărgele) sau a unora similare celor descoperite pe parcursul cercetărilor arheologice (inele cu cap în formă de S, pandative lunulare sau brăţări torsadate). Obiectele realizate de elevi întimpul atelierelor de creaţie vor putea fi admirate în cadrul unei expoziţii al cărei vernisaj va avea loc pe data de 7 noiembrie 2013.

Biroul de presă al C.N.M. ASTRA

Proiectul Obiect şi poveste. Teatru de umbre la Muzeul ASTRA la final

Pe data de 1 noiembrie 2013, de la ora 13:00, în sala de expoziţii a Casei Artelor, Piaţa Mică, nr. 21, se va desfăşura etapa finală a proiectului educaţional Obiect şi poveste. Teatru de umbre la Muzeul ASTRA, inclus în Agenda Culturală 2013, Sibiu SMART, cofinanţat de către Consiliul Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu.

În cadrul acestui proiect, în cursul anului 2013, sub îndrumarea reprezentanţilor Muzeului ASTRA şi ai Departamentului de Artă Teatrală din cadrul ULB Sibiu, două grupe de elevi ai liceului Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” şi ai Şcolii Gimnaziale Cristian, coordonaţi de profesorii lor, au creat două spectacole de teatru de umbre: Povestea Morii şi Greucenu. Cele două reprezentaţii s-au desfăşurat pe 18 mai 2013, în cadrul Nopţii Europene a Muzeelor şi pe 14 iunie în cadrul expoziţiei A ctitori A zidi…A deveni. 

Lansarea publicaţiei şi a DVD-ului ce poartă titlul proiectului, reprezintă etapa finală a unui demers ce a avut drept scop valorificarea patrimoniului material şi imaterial al Muzeului ASTRA, printr-un program de educaţie muzeală menit să dezvăluie tinerei generaţii tezaurul civilizaţiei şi spiritualităţii tradiţionale.

Publicaţia prezintă etapele desfăşurării proiectului de la crearea siluetelor, la mânuirea acestora şi exersarea interpretării rolurilor, în cadrul repetiţiilor organizate în cabinetul de pedagogie muzeală, şi până la prezentarea spectacolelor în faţa publicului. De asemenea, se regăsesc între paginile ei, impresiile celor două cadre didactice universitare (asist. univ. dr. Adriana Bârză, asist. univ. drd. Doriana Tăut) şi cele două scenarii de teatru de umbre: Greuceanu, o adaptare după basmul popular cu acelaşi titlu şi Povestea Morii, un scenariu original cu caracter moralizator despre prietenie, toleranţă şi importanţa perpetuării valorilor moştenite de la străbuni. Înregistrările video ale reprezentaţiilor celor două spectacole se regăsesc pe DVD-ul ce urmează a fi lansat odată cu publicaţia. În cadrul evenimentului, vor lua cuvântul directorul general al C.N.M. ASTRA, d-l Valeriu Olaru, coordonatorul proiectului, pedagogul muzeal Raluca Andrei, Directorul Departamentului de Artă Teatrală din cadrul ULB Sibiu, conf. univ. dr. Ion M. Tomuş, lect. univ. dr. Adriana Bârză şi Inspector de specialitate al I.S.J Sibiu. De asemenea, profesorii coordonatori şi invitaţii evenimentului îşi vor putea împărtăşi experienţa avută în decursul proiectului.

„Muzeul ASTRA dezvoltă de mai mulţi ani, un program activ şi variat de pedagogie muzeală. Prin intermediul acestui program, muzeul valorifică şi promovează în rândul tinerilor de toate vârstele cultura tradiţională românească. La baza programului se află patrimoniul material şi imaterial al muzeului compus din peste 400 de construcţii autentice transferate şi reconstruite în expoziţia în aer liber din Dumbrava Sibiului, zeci de mii de obiecte etnografice conservate în colecţii şi un program naţional de conservare şi promovare a tradiţiilor populare moştenite din generaţie în generaţie” a declarat Valeriu Olaru, director general al C.N.M. ASTRA. 

Biroul de presă al C.N.M. ASTRA

Restauratorii Muzeului ASTRA, laureaţi ai Salonului Naţional de Restaurare de la Craiova

Un succes remarcabil a fost înregistrat de către restauratorii Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu, care au obţinut un număr de cinci premii importante, acordate în cadrul Salonului Naţional de Restaurare, cel mai important eveniment de acest gen din România, organizat de Muzeul Olteniei din Craiova, în perioada 11-15 octombrie 2013.

Lucrările prezentate au fost însoţite de o documentaţie ştiinţifică privind procesul de restaurare, dar şi de o susţinere realizată de către fiecare restaurator în faţa comisiei. Juriul, compus din specialişti de elită în domeniul restaurării de la mai multe muzee din ţară, a acordat restauratorilor Muzeului ASTRA următoarele premii :

Expertul-restaurator dr. Geanina Ionescu a obţinut Marele premiu pe ţară pentru restaurare icoane pictate pe sticlă, participând cu trei icoane din secolul al XIX-lea, două dintre acestea atribuite zugravului Nicolae Caţavei. În cazul acestora, hârtia argintată constitutivă a ridicat probleme în procesul restaurării. A treia piesă a fost o icoană din Mărginimea Sibiului. În crearea acesteia, zugravul a interpus hârtie între pelicula de culoare şi capac. Dificultatea restaurării a reprezentat-o îndepărtarea acestei hârtii, care pe alocuri a aderat la pelicula de culoare.

Expertul-restaurator Gabriela Negoescu, a participat cu o ladă veneţiană deosebit de valoroasă, din secolul al XV-lea, denumită „cassone”, clasată în categoria Tezaur naţional, obţinând Marele premiu pe ţară pentru restaurare lemn policrom. Restaurarea acestei piese, aparţinând Academiei Române, a fost sponsorizată de Asociaţia Culturală Patrimoniu pentru viitor din Bucureşti. Lada a aparţinut probabil unei familii foarte înstărite din Veneţia, a cărei blazon puternic deteriorat, nu a putut fi din pacate recunoscut. Pe casete, piesa prezintă scene pictate din viaţa cotidiană a familiei. La realizarea lucrării a colaborat restauratorul C.N.M. ASTRA, Nicu Potcovel, care nu a putut fi prezent la Craiova.

Expertul-restaurator Florenţa Moga, a primit Diplomă de excelenţă pentru restaurare piele-blană, participând cu un număr de trei piese datate secolul XIX-XX, la confecţionarea cărora s-a folosit piele albă, piele vopsită, broderie din fire de lână şi din mătase naturală, piele-blană, astrahan. Intervenţiile de restaurare au fost complexe, unele dintre obiecte fiind deteriorate cu pierdere de materiale.

Diploma de excelenţă pentru restaurare icoane pictate pe lemn a revenit expertului-restaurator dr. Mirel Bucur. Piesa prezentată a fost o icoană lipovenescă de secol XIX care a presupus o restaurare amplă, determinată de starea de conservare. Multiple intervenţii inadecvate, printre care pseudo-consolidări cu cuie matalice, care au străpuns straturile picturale, determinaseră degradări ale piesei.

Expertul restaurator textile Vasilica Izdrailă, a oblinut Diploma de merit pentru restaurare textile. Lucrarea prezentată este o cârpă la brâu săsească, textilă din mătase naturală ce face parte din costumul de sărbătoare săsesc. Deşi este o piesă de dată mai recentă (început de secol XX), realizată industrial, a fost apreciată pentru volumul de muncă şi fineţea intervenţiei şi pentru faptul că s-a făcut o atribuire istorică a acestei piese, creată ulterior anului 1905.

Concomitent cu Salonul Naţional de Restaurare s-a desfăşurat cea de-a treia conferinţă internaţională Materie şi materiale în/pentru restaurarea şi conservarea patrimoniului MATCONS 2013, la care au luat parte invitaţi din ţară şi din străinătate. Experţii restauratori dr. Geanina Ionescu şi dr. Mirel Bucur au susţinut lucrări. Evenimentele organizate de Muzeul Olteniei din Craiova s-au finalizat cu editarea catalogului salonului şi a publicaţiei cuprinzând lucrările susţinute în cadrul conferinţei internaţionale. 

Biroul de presă al C.N.M. ASTRA

Schimbare de program de la 27 octombrie 2013

Muzeul ASTRA anunţă trecerea la programul de iarnă,  începând cu data de 27 octombrie 2013. Astfel,  în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, accesul publicului se va face între orele 9:00 - 17:00, doar pe la Poarta Principala şi Poarta Tulgheş, interioarele gospodăriilor fiind închise şi tariful de vizitare redus. Pentru un bilet, adulţii vor plăti 10 lei, pensionarii 3,5 lei, iar elevii şi studenţii 2 lei. Galeriile de Artă Populară din Dumbrava Sibiului vor fi de asemenea închise, în schimb, cele de la Casa  Artelor, ca de altfel şi expozițiile pavilionare din Piața Mică, nr. 11 și nr. 21, pot fi vizitate  între orele  9.00 - 17.00.

Conferinţa de presă luni, 21 octombrie 2013, de la ora 11:00

Un succes notabil a fost înregistrat de restauratorii Complexului Naţional Muzeal ASTRA, care au obţinut un număr de cinci premii importante  la Salonul Naţional de Restaurare, cel mai important eveniment de gen din ţară, desfăşurat la Craiova în perioada 11-15 octombrie 2013.

Pentru a vă oferi mai multe detalii, vă invităm la conferinţa de presă ce va avea loc luni, 21 octombrie 2013, de la ora 11:00, în sala de la parterul Casei Hermes, Piaţa Mică, nr.11.

La eveniment vor fi prezenţi directorul general al C.N. M. ASTRA, d-l Valeriu Olaru şi cei cinci restauratori premiaţi.

Vă mulţumim şi vă aşteptăm !

Restauratorii C.N.M. ASTRA participă la Salonul Naţional de Restaurare de la Craiova

Restauratorii Departamentului de Conservare -Restaurare, Serviciul Bunuri Culturale Mobile, din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu, vor participa în perioada 11-15 octombrie 2013 la Salonul Naţional de Restaurare, organizat de Muzeul Olteniei din Craiova. Concomitent se va desfăşura cea de-a treia conferinţă internaţională Materie şi materiale în/pentru restaurarea şi conservarea patrimoniului MATCONS 2013, la care sunt invitaţi din ţară şi din străinătate, specialişti în domeniul conservării şi restaurării patrimonului cultural. În programul manifestării, alături de conferinţa internaţională şi de Salonul Naţional de Restaurare, mai sunt incluse un salon de postere, o excursie documentară, precum şi festivitatea de decernare a premiilor Galei Restaurării Româneşti.

Cei şase experţi şi investigatori chimişti din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA vor expune un poster cu investigaţii chimice  şi 14 obiecte restaurate în anul 2012-2013: obiecte de ceramică, textile, piele-blană, lemn policrom, icoane pe sticlă şi lemn.

Biroul de presă al C.N.M. ASTRA

Retrospectivă sesiune aniversară Muzeul în Aer liber din Dumbrava Sibiului. Amintiri. Realizări. Perspective

Pentru patru zile, în perioada 1-4 octombrie 2013, Muzeal ASTRA a sărbătorit împlinirea a 50 de ani de la fondarea Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, cel mai mare muzeu în aer liber din ţară şi unul dintre cele mai importante din Europa.

Evenimentele ce au marcat sesiunea aniversară au reamintit devenirea istorică a muzeului de la dezideratul menţionat în programul Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, fondată la Sibiu, în anul 1861, de a constri o expoziţie în aer liber, care să cuprindă monumente de tehnică populară, până la ceea ce este astăzi muzeul, o instituţie ce reflectă fenomenul complex al civilizaţiei populare tradiţionale prin programele culturale ce au drept scop păstrarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor moştenite de la înaintaşi. Nu în ultimul rând, programul aniversar a urmărit să aducă un omagiu celor care au pus bazele muzeului, începând cu fondatorul său, Cornel Irimie, a cărui echipă de cercetători şi etnografi a elaborat proiectul tematic şi de organizare al Muzeului în Aer liber.

Deschiderea sesiunii aniversare de marţi, 1 octombrie 2013, a reunit în sala festivă a Bibliotecii Judeţene ASTRA, personalităţi din rândul autorităţilor locale şi naţionale, membri ai corpului academic şi numeroşi cercetători ştiinţifici în domeniul etnografiei. În după-amiaza aceleiaşi zile, în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, au avut loc vernisajul expoziţiei Proiectul tematic al Muzeului în aer liber, dezvelirea basoreliefului memorial Cornel Irimie, lucrare executată în bronz de către artistul plastic sibian Gavril Abrihan, vizitarea Cabinetului Memorial Cornel Irimie, Prezentarea sitului pilot din cadrul Proiectului CULTTOUR şi vernisarea Gospodăriei din Dragu-Brad (Purcariu), judeţul Hunedoara.

Ziua de miercuri, 2 octombrie 2013, a început cu o serie de prelegeri sub titlul Devenirea Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA în amintirea celor care l-au construit, suţinute de Paul Niedermaier, Corneliu Ioan Bucur, Mihai Sofronie, Constantin Popa, Valer Deleanu, Cornel Bucşa, Horst Klusch, Ilie Moise, Olga Horşia, Mihai Dăncuş, Ioan Godea, Ligia Fulga, Ovidiu Calboreanu şi Aurel Rozor.

Lucrările sesiunii de comunicări s-au desfăşurat miercuri, 2 octombrie şi joi 3 octombrie, 2013, pe cinci secţiuni tematice : Muzeele etnografice în aer liber şi pavilionare în secolul XXI, Conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal, Modalităţi actuale de cercetare şi promovarea patrimoniului imaterial în România (ASER), Muzeul de etnografie universală şi Marketingul şi educaţia în muzee.

Joi, 3 octombrie 2013, în Muzeul în aer liber, la Centrul ASTRA pentru Patrimoniu, au avut loc o serie de lansări de carte. Au fost prezentate Caietele ASER, nr. VIII/2012, Corneliu Bucur a lansat volumul memorialistic 50 ani în căutarea identităţii, o carte ce omagiază muzeul, reflectând totodată etapele formării ca specialist a autorului ei, ce şi-a legat destinul de destinul instituţiei pe care a condus-o vreme de 45 ani. Alte cărţi lansate au fost: Constantin Secară, Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic - valoarea identitară a spiritualităţii româneşti, în contextul multietnic şi multicultural european; Dorel Marc, Protejarea identităţilor culturale în procesele globale prin cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural etnologic din mediul multietnic. Studiu de caz: valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Interculturalitate, multiculturalitate; Aurelia Diaconescu, Furca de tors - unealtă, simbol şi obiect de artă populară; Maximinian Menuţ, Filip Vasile, Cultura tradiţională imaterială din judeţul Bistriţa-Năsăud, vol. I, Riturile de trecere şi Ana Grama, Români sudtransilvani în secolul al XIX-lea. ECONOMII. Contribuţii documentare comentate. 

În după-amiaza aceleiaşi zile, cărţile lansate au fost: Activitatea editorială a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Sultana Avram Istorie şi tradiţie în spaţiul românesc, Cibinium, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2013, număr coordonat de Dr. George Tomegea, şi nu în ultimul rând, cartea Oameni care au făurit Muzeul, avându-i ca autori pe Valer Deleanu şi Delia Voina.

„Pornind de la momentul în care s-a născut şi a evoluat muzeul, am constatat existenţa a trei etape corespunzătoare celor trei generaţii de făuritori ai muzeului: Predecesorii (1861-1956), Întemeietorii - inclusiv momentul previzionar al proiectului Romulus Vuia (1954-1963) şi Făuritorii (1963-2013). În paginile acestui volum am ales să prezentăm acest proces de făurire a muzeului [...] încercând să surprindem contribuţia, pe cât se poate, a fiecărui participant, după calităţile sale profesionale sau rol social. Maniera aleasă a fost cea informaţională, de expunere, şi fişe de monument cu contribuţia specifică a fiecăruia dintre făuritorii muzeului la conceperea proiectelor, la cercetarea ştiinţifică, la achiziţia, transferul, conservarea şi reconstrucţia patrimoniului monumental imobil şi mobil.”, declară autorii ultimei cărţi menţionate, în Notă asupra ediţiei. 

Vineri, 4 octombrie 2013, de la ora 10:00, a avut loc la Casa Hermes, Piaţa Mică, Nr. 11, vernisajul Expoziţiei retrospective de grafică aplicată Orth şi lansarea catalogului Afişe. Plakate, ce aduc în faţa publicului afişele create de către artistul plastic Ştefan Orth, în timpul îndelungatei sale colaborări cu Muzeul ASTRA. „Când vorbim despre muzeu ne gândim la istorie, la trecut. Astăzi şi tradiţia a devenit piesă de muzeu. Afişul ca artă a devenit piesă de muzeu. ” a declarat Ştefan Orth.

Acest eveniment a fost urmat de vernisajul expoziţiei filatelice 50 de ani de la fondarea Muzeului Tehnicii Populare - Dumbrava Sibiulu şi lansarea Plicului dedicat aniversării celor 50 de ani de Muzeu în aer liber, desfăşurate la Casa Artelor, Piaţa Mică, Nr. 21.

Expoziţia realizată de Asociaţia Filateliştilor din judeţul Sibiu, în colaborare cu Primăria Municipiului Sibiu şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA, cuprinde opt exponate de filatelie, cartofilie şi maximafilie, ce aparţin unor colecţionari din Galaţi, Piatra Neamţ, Bistriţa, Sibiu şi Mediaş. În sala de conferinţe a Casei Artelor sau fost montate 36 de feţe de panou, pe care sunt prezentate viaţa şi obiceiurile ţăranilor români dar şi a minorităţilor din Transilvania, condiţiile de trai, de muncă, portul popular. De asemenea se regăsesc o serie de exponate ilustrând monumente din Muzeul în Aer liber. Expoziţia poate fi vizitată până la data de 25 octombrie 2013.

În cadrul aceluiaşi eveniment, Directorul general al C.N.M. ASTRA, d-l Valeriu Ion Olaru, a decernat câte o diplomă de onoare celor cărora li se datorează creşterea şi dezvoltarea în timp a muzeului, foşti muzeografi, cercetători, restauratori: Valer Deleanu, Constantin Popa, Corneliu Bucur, Alexiu Tatu, dr. Paul Niedermaier, dar şi urmaşilor lui Cornel Irimie :Rodica şi Radu Irimie.

Asociaţia Filateliştilor din judeţul Sibiu a oferit diplome de onoare d-lui Valeriu Olaru, d-nei Delia Voina şi directorului Oficiului Judeţean de Poştă Sibiu, Ioan Trâmbiţaş. 

Au mai primit diplome de onoare din partea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român Alexiu Tatu, Marcela Necula Tatu şi C-tin Popa, pentru contribuţii deosebite la păstrarea şi promovarea patrimoniului naţional.

Biroul de presă al C.N.M.ASTRA

Simpozion: TEXTILE DE PATRIMONIU ÎNTRE CONSERVARE, RESTAURARE ŞI VALORIFICARE EXPOZIŢIONALĂ

Organizator: Centrul de Pregătire a Conservatorilor şi Restauratorilor - CePCoR, Complexul Naţional Muzeal ASTRA 

Perioada de desfăşurare: 7- 8 octombrie 2013 

Termen limită pentru înscriere (depunerea rezumatelor): 23 august 2013 

Locul de desfǎşurare a evenimentului: Sala de Conferinţe Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu din Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA- Dumbrava Sibiu. 

Limba de desfăşurare a evenimentului: română
Participanţi: 26 locuri
Public Ţintă: conservatori, restauratori, muzeografi, arheologi, studenţi
Taxă de participare: 60 RON se va achita in data de 7 oct. 2013 la sediul CNM ASTRA
Cazare: La cerere oferim cazare în camerele de oaspeţi (regim hostel) ale CNM ASTRA din data de 7 oct.
Masă: Organizatorii asigură pauzele de cafea şi prânzul 

descarca tabel participanti

descarca fisa de inscriere

descarca program

 

Stimaţi colegi, 

Centrul de Pregătire a Conservatorilor şi Restauratorilor (CePCoR), din cadrul Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, are plăcerea de a vă invita să participaţi la Simpozionul „Textile de patrimoniu între conservare, restaurare şi valorificare expoziţională”, care va avea loc în perioada 7 - 8 octombrie 2013, la Sibiu.  

Evenimentul se adresează conservatorilor şi restauratorilor, muzeografilor şi tuturor specialiştilor cu preocupări în prezervarea, cercetarea şi valorificarea expoziţională în condiţii optime a patrimoniului cultural textil şi promovează dialogul constructiv în beneficiul protejării patrimoniului.

Cunoscând nevoia de continuă perfecţionare profesională, interesul tot mai crescut pentru metodele actuale de intervenţie din domeniul restaurării textilelor de patrimoniu şi, mai ales, dorinţa specialiştilor de a avea schimburi de experienţă la nivel naţional şi internaţional, vă invităm să vă alăturaţi evenimentului „Textile de patrimoniu între conservare, restaurare şi valorificare expoziţională” cu lucrări care să exemplifice aspecte relevante din activitatea d-voastră. profesională.

Tematica propusă are în vedere dezbaterea a două dintre Principiile fundamentale ale Conservării şi Restaurării: „Primum non nocere” şi Principiul respectării autenticităţii şi integrităţii obiectului de patrimoniu; Când?, Cum?, Cât restaurăm?, Metode de conservare şi restaurare din trecut şi din prezent, Metode optime de valorificare expoziţională. 

În cadrul simpozionului, participanţii vor avea ocazia de a asista la prelegerile a patru lectori invitaţi, personalităţi de marcă, recunoscute la nivel naţional şi internaţional: 

• dr. Florica Zaharia (vezi cv) restaurator textile în cadrul Muzeului Metropolitan din New York, Statele Unite ale Americii,  
• Corinna Kienzler (vezi cv) expert restaurator textile în cadrul Fundaţiei Abegg Riggisberg, Elveţia, 
  
• dr. Ileana Creţu (vezi cv) expert restaurator textile în cadrul Muzeului Naţional de Artă al României, Bucureşti România,  
• Mihai Lupu (vezi cv) expert investigator, din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României, Bucureşti România. 

Cei interesaţi să participe la eveniment sunt rugaţi ca, pana la 23 august 2013, să transmită, la adresa de e-mail de mai jos, fie rezumatul unei prezentări (aproximativ 300 de cuvinte), fie descrierea unui poster (aproximativ 200 de cuvinte cu dimensiunile de 70/100 cm). Comunicarea trebuie să se încadreze în limita a 15 minute. Lista participanţilor va fi anunţată la data de: 1 septembrie 2013, pe site-ul CePCoR 

Programul şi alte detalii referitoare la eveniment vor fi furnizate, pe parcurs, pe site-ul http://muzeulastra.ro/noutati.html 

Pe durata evenimentului, CNM ASTRA, asigură pauzele de cafea şi prânzul în regim catering. Participanţii, pot beneficia la cerere, de cazare gratuită în camerele de oaspeţi cu regim hostel ale CNM ASTRA, începând cu data de 7 octombrie. http://muzeulastra.ro/servicii/servicii-cazare-hostel-diana-1-si-2.html 

Persoană de contact: Iulia Teodorescu 

Adresă: Calea Răşinari, Poarta 3, Muzeul în Aer Liber
Tel: 0269202460
E-mail:  iulia.teodorescu@muzeulastra.ro

SHILLUK. Scrisoare despre Franz Binder. Letter about Franz Binder

Vineri 4 octombrie 2013 ora 14.00 va avea loc la Colegiul National "Gheorghe Lazar" Sibiu o întâlnire publică in cadrul unui proiect organizat de asociaţia braşoveană Grupul pentru Iniţiativă Locală (GIL) CORONA, în colaborare cu Muzeului de Etnografie Universală "Franz Binder" Sibiu şi Muzeul Municipal Sebeş.

 

La întâlnire sunt invitate să participe cadre didactice interesate de comunicarea interculturală, in cadrul unui proiect care se implementează la Sibiu şi la Sebeş, cu sprijin financiar din partea Guvernului României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

Proiectul va familiariza un număr de 10 clase de elevi de gimnaziu din Sibiu cu personalitatea lui Franz Binder, prin ateliere interdisciplinare, vizite muzeale, lecţii interactive. Elevi participanţi vor primi gratuit cartea SHILLUK. Scrisoare despre Franz Binder. Letter about Franz Binder, tipărită în ediţie bilingvă, română-engleză, în cadrul proiectului.

La intalnire vor fi prezenţi:

Radu Vancu, scriitor, autorul povestii SHILLUK. Scrisoare despre Franz Binder. Letter about Franz Binder

Cristian Pralea, specialist in studii interculturale

Angela Dobrescu, sociolog, coordonator proiect

Prin acest proiect, echipa organizaţiei nonguvernamentale GIL Corona şi-a propus să stârnească curiozitatea copiilor de a vizita expoziţiile celor două muzee, din Sibiu şi din Sebeş şi să-i ajute să înţeleagă că diferenţele culturale pot nu doar să separe, dar şi să apropie oamenii. Povestea evocă un personaj excepţional, pe care copiii vor ajunge să-l cunoască: colecţionarul şi exploratorul german transilvănean Franz Binder. Universul lui a fost recreat de scriitorul Radu Vancu, pornind de la documentaţia pusă la dispoziţie de către Muzeul de Etnografie Universală ”Franz Binder” Sibiu şi Muzeul Municipal Sebeş.

Parteneri educaţionali din Sibiu: CN O Goga, CN Ghe Lazar

Prezentare text Radu Vancu, SHILLUK. Scrisoare despre Franz Binder. Letter about Franz Binder:

Acum o sută cincizeci de veri, câţiva copii se joacă de-a v-aţi-ascunselea în curtea unei case din Sebeş. După ultimul joc, chiar înainte de lăsarea serii, Dezideriu nu-l găseşte pe frăţiorul lui cel mic, Samuel. Împreună cu prietenul său cel mai bun, Jonas, porneşte în căutarea lui, bănuind că năzdrăvanul de Samuel s-a ascuns în strania casă de peste drum, cea mai ciudată casă din Sebeş: în balconul casei se află o statuie cum Dezideriu şi Jonas nu mai văzuseră decât în manualele de istorie, iar pe pereţii casei sunt pictate expediţii în deşertul egiptean, cu cămile şi piramide şi alte minunăţii. De altfel, nici unul dintre copiii din Sebeş nu ştie cine stă în casa aceea, ba mai mult, nimeni nu îndrăznise până acum nici măcar să intre în curte. Simţind că nesăbuitul de Samuel s-a aventurat în acel teritoriu plin de pericole necunoscute, Dezideriu, cu toate că se teme la fel de tare ca şi ceilalţi copiii de grozăviile care se pot afla în acel loc, îşi ia inima în dinţi şi intră. Mergând tiptil pe lângă zidul casei, descoperă în grădina din spate un cort uriaş – despre care va afla mai târziu că e un cort african numit tukulul –, iar în cort pe Samuel jucându-se cu o maimuţică. Răsuflând uşurat, îl ia pe Samuel de mână şi porneşte înapoi spre poarta ciudatei case, când o mână i se lasă pe umăr. Grea şi, mai ales, neagră – şi cu o brăţară ciudată la încheietură. Dezideriu, care nu mai văzuse până atunci nici măcar în cărţi oameni cu pielea neagră, rămâne înmărmurit. Iar când uriaşul cu piele neagră îl scuipă în faţă, băiatului de doisprezece ani i se taie pur şi simplu răsuflarea...

...Pentru ca apoi, dus înăuntrul ciudatei case, să-l cunoască pe Franz Binder şi să asculte poveştile adevărate ale unor călătorii prin lumi dintre cele mai ciudate. Şi să înţeleagă că lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par. Că o casă ciudată se poate dovedi, dacă-ţi învingi teama, un loc prietenos. Că atunci când ţi se pare că pierzi ceva – aşa cum crezuse el că şi-a pierdut frăţiorul –, se poate întâmpla de fapt să câştigi altceva – un prieten sau un erou.

Iar în final, Dezideriu descoperă ceva cu totul şi cu totul nou: pe el însuşi. Află de la prietenul cu piele neagră cine e el cu adevărat şi ce are de făcut pe lumea asta.

Ceea ce, vor afla si cititorii povestii.