SHILLUK. Scrisoare despre Franz Binder. Letter about Franz Binder

Vineri 4 octombrie 2013 ora 14.00 va avea loc la Colegiul National "Gheorghe Lazar" Sibiu o întâlnire publică in cadrul unui proiect organizat de asociaţia braşoveană Grupul pentru Iniţiativă Locală (GIL) CORONA, în colaborare cu Muzeului de Etnografie Universală "Franz Binder" Sibiu şi Muzeul Municipal Sebeş.

 

La întâlnire sunt invitate să participe cadre didactice interesate de comunicarea interculturală, in cadrul unui proiect care se implementează la Sibiu şi la Sebeş, cu sprijin financiar din partea Guvernului României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

Proiectul va familiariza un număr de 10 clase de elevi de gimnaziu din Sibiu cu personalitatea lui Franz Binder, prin ateliere interdisciplinare, vizite muzeale, lecţii interactive. Elevi participanţi vor primi gratuit cartea SHILLUK. Scrisoare despre Franz Binder. Letter about Franz Binder, tipărită în ediţie bilingvă, română-engleză, în cadrul proiectului.

La intalnire vor fi prezenţi:

Radu Vancu, scriitor, autorul povestii SHILLUK. Scrisoare despre Franz Binder. Letter about Franz Binder

Cristian Pralea, specialist in studii interculturale

Angela Dobrescu, sociolog, coordonator proiect

Prin acest proiect, echipa organizaţiei nonguvernamentale GIL Corona şi-a propus să stârnească curiozitatea copiilor de a vizita expoziţiile celor două muzee, din Sibiu şi din Sebeş şi să-i ajute să înţeleagă că diferenţele culturale pot nu doar să separe, dar şi să apropie oamenii. Povestea evocă un personaj excepţional, pe care copiii vor ajunge să-l cunoască: colecţionarul şi exploratorul german transilvănean Franz Binder. Universul lui a fost recreat de scriitorul Radu Vancu, pornind de la documentaţia pusă la dispoziţie de către Muzeul de Etnografie Universală ”Franz Binder” Sibiu şi Muzeul Municipal Sebeş.

Parteneri educaţionali din Sibiu: CN O Goga, CN Ghe Lazar

Prezentare text Radu Vancu, SHILLUK. Scrisoare despre Franz Binder. Letter about Franz Binder:

Acum o sută cincizeci de veri, câţiva copii se joacă de-a v-aţi-ascunselea în curtea unei case din Sebeş. După ultimul joc, chiar înainte de lăsarea serii, Dezideriu nu-l găseşte pe frăţiorul lui cel mic, Samuel. Împreună cu prietenul său cel mai bun, Jonas, porneşte în căutarea lui, bănuind că năzdrăvanul de Samuel s-a ascuns în strania casă de peste drum, cea mai ciudată casă din Sebeş: în balconul casei se află o statuie cum Dezideriu şi Jonas nu mai văzuseră decât în manualele de istorie, iar pe pereţii casei sunt pictate expediţii în deşertul egiptean, cu cămile şi piramide şi alte minunăţii. De altfel, nici unul dintre copiii din Sebeş nu ştie cine stă în casa aceea, ba mai mult, nimeni nu îndrăznise până acum nici măcar să intre în curte. Simţind că nesăbuitul de Samuel s-a aventurat în acel teritoriu plin de pericole necunoscute, Dezideriu, cu toate că se teme la fel de tare ca şi ceilalţi copiii de grozăviile care se pot afla în acel loc, îşi ia inima în dinţi şi intră. Mergând tiptil pe lângă zidul casei, descoperă în grădina din spate un cort uriaş – despre care va afla mai târziu că e un cort african numit tukulul –, iar în cort pe Samuel jucându-se cu o maimuţică. Răsuflând uşurat, îl ia pe Samuel de mână şi porneşte înapoi spre poarta ciudatei case, când o mână i se lasă pe umăr. Grea şi, mai ales, neagră – şi cu o brăţară ciudată la încheietură. Dezideriu, care nu mai văzuse până atunci nici măcar în cărţi oameni cu pielea neagră, rămâne înmărmurit. Iar când uriaşul cu piele neagră îl scuipă în faţă, băiatului de doisprezece ani i se taie pur şi simplu răsuflarea...

...Pentru ca apoi, dus înăuntrul ciudatei case, să-l cunoască pe Franz Binder şi să asculte poveştile adevărate ale unor călătorii prin lumi dintre cele mai ciudate. Şi să înţeleagă că lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par. Că o casă ciudată se poate dovedi, dacă-ţi învingi teama, un loc prietenos. Că atunci când ţi se pare că pierzi ceva – aşa cum crezuse el că şi-a pierdut frăţiorul –, se poate întâmpla de fapt să câştigi altceva – un prieten sau un erou.

Iar în final, Dezideriu descoperă ceva cu totul şi cu totul nou: pe el însuşi. Află de la prietenul cu piele neagră cine e el cu adevărat şi ce are de făcut pe lumea asta.

Ceea ce, vor afla si cititorii povestii.