miercuri, noiembrie 20, 2013
Muzeul
Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA păstrează şi în acest an
datina străbună, organizând duminică, 1 decembrie, începând cu ora
10:30, la Cârciuma din Bătrâni, în prezenţa personalităţilor din
administraţia locală, un program de animaţii, având ca temă tăierea
porcului de Ignat.
Vizitatorii
vor putea asista la tăierea porcului, tranşarea, pârlirea şi curăţarea
acestuia, vor putea gusta din tradiţionalele preparate reci (cârnaţi,
slănină, tobă, caltaboş, jumări) sau din ,,pomana porcului’’ însoţită
de mămăliguţă şi murături.
Tradiţii şi superstiţii de Ignat
Sărbătoarea
Ignatului ce premerge Naşterea Domnului asimilează 10t4radiţii şi
superstiţii păgâne şi creştine din vremuri străvechi. Acest obicei
capătă forme diferite în funcţie de zona etnografică.
În zona Teleormanului se credea că femeile care nu ţineau ziua de Ignat, erau pedepsite de o fiinţă lacomă şi rea, numită Inătoarea.
Ritualul
de tăiere cere ca în preajma porcului să nu fie oameni miloşi, pentru
că aceştia vor transmite animalului emoţia lor, fapt ce îl va face să
moară foarte greu, iar carnea lui să nu mai fie bună la gust.
Se
spune că pentru a avea noroc tot anul, e bine să vezi sânge in ziua de
Ignat. În Ardeal, pe fruntea copiilor se făcea semnul crucii cu sângele
animalului sacrificat, pentru a fi feriţi de boli. Acest obicei
aminteşte traseul spiritual al Sfântului Ignaţie Teoforul, episcop de
Antiohia, care dintr-un asasin, prin convertire la credinţă, devine
sfânt. Pentru că nu a lepădat credinţa creştină, acesta a fost aruncat
in arenă şi sfâşiat de lei, in jurul anului 110, in timpul domniei
împăratului Traian (98-117).
Cercetătorii au constatat că ziua de Ignat se suprapune peste ziua zeităţii solare celebrate în antichitate (Shiva la indieni, sau Osiris
la vechii egipteni), care moare pentru a renaşte. Străbunii daci
considerau şi ei că porcul este un animal ce poate hrăni soarele.
Biroul de presă al C.N.M. ASTRA