Vineri,
27 iunie 2014, de la ora 16:00, Muzeul de Etnografie Săsescă „Emil
Sigerus” din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA are plăcerea să
invite publicul la vernisajul expoziţiei Landleri printre Saşi/ Nebeneinander - Miteinander. Landler und Sachsen.
Evenimentul va avea loc la Casa Artelor, din Piaţa Mică, nr. 21. Prin
intermediul fotografiilor şi a pieselor din colecţia Muzeului de
Etnografie Săsescă „Emil Sigerus”, a celor oferite de către Biserica
Evanghelică şi a celor din colecţii private, vizitatorii vor putea
descoperi povestea landlerilor: de unde și când au venit, ce religie au,
ce dialect vorbesc, ce tradiţii păstrează, ce a însemnat conviețuirea cu
saşii şi românii vreme de 280 de ani pe teritoriul Transilvaniei. Vor
fi expuse cărţi bisericeşti, elemente de port popular, broderii,
ceramică şi imagini de arhivă, ce prezintă comunitatea landlerilor şi a
saşilor în decursul timpului.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 27 iunie – 27 august 2014.
Scurtă istorie a landlerilor
Saşii
sunt cunoscuţi datorită istoriei lor de peste 800 de ani în
Transilvania, bucurându-se în zilele noastre de o largă mediatizare. Nu
acelaşi lucru se poate spune despre landleri. În zona Sibiului, în
Turnişor (Neppendorf), în prezent cartier al Municipiului Sibiu, în
localităţile Cristian (Großau) şi Apoldu de Sus (Großpold) trăiesc
landlerii, parte a minorităţii germane, astăzi aproape necunoscuţi.
Cine sunt landlerii?
Termenul de landler derivă din cuvântul german Land cu referire la împărţirea teritorială a Austriei în landuri.
De unde şi când au venit landlerii?
Povestea
landlerilor începe în urmă cu 280 de ani, la data de 9 iulie 1734.
Atunci 264 de persoane din zona Salzkammergut (Austria) au fost nevoite
să îşi părăsească ţara din motive religioase. Îmbarcate în patru vapoare
au străbătut cursul Dunării de la Linz la Timişoara, de unde, până la
destinaţia finală, au mers fie pe jos, fie cu căruţele.
Care a fost cauza deportării?
Deportarea
a fost preţul pe care l-au plătit aceşti oameni pentru convingerile lor
religioase evanghelice de care nu au vrut să se dezică. Carol al VI-lea
şi Maria Tereza au dispus deportarea a peste 4.000 de credincioşi
protestanţi la marginea imperiului, în Transilvania, în perioada 1734 –
1776.
Traiul alături alături de saşi
Ajunşi
în satele deja locuite de saşi, landlerii au fost acceptaţi şi
integraţi în rândurile lor cu reticenţă deoarece vorbeau un alt dialect
german, diferit de cel săsesc. La şcoală, copiii din ambele etnii erau
educaţi în limba germană, limbă pe care o vorbeau numai în cadru public
sau la şcoală. Din păcate limba nu a reuşit să-i unească, fiecare
comunitate păstrându-şi dialectul. Liantul între ei a fost religia
comună de confesiune evanghelică.
Curator, Camelia Ştefan
Expoziţie realizată cu sprijinul
Parohiei Evanghelice C.A. Turnişor (Muzeul Landlerilor)