duminică, iulie 06, 2014
În
perioada 30 iunie - 31 iulie 2014, în Muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului, la căsuţa nr. 12 din Târgul de ţară, vizitatorii pot admira
expoziţia "Jandarmii şi miliţienii de la sate", care completează tabloul
lumii rurale prin imaginea acestor personaje pitoreşti ale statutului
din perioada sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX.
Expoziţia
este complementară animaţiei culturale „Personaje din lumea satului –
jandarmul rural”, din cadrul programului „Animă ASTRA!”, ilustrând o
temă inedită pentru Muzeul ASTRA şi muzeele în aer liber din România –
reprezentarea jandarmeriei rurale şi a miliţiei de la sate.
Cele
30 de imagini din expoziţie reprezintă copii după fotografii originale
cu jandarmi şi miliţieni din România, datând din anii 1893-1957. Istoria
uniformelor a fost puţin abordată în România, expoziţia de faţă aducând
unele explicaţii în premieră în privinţa unor ţinute. În explicaţiile
corespunzătoare fiecărei fotografii sunt amintiţi anii între care a fost
realizat modelul respectiv de uniformă sau de articol.
Prima
ramă digitală prezintă şi ea imagini cu jandarmi şi miliţieni din
mediul rural, începând cu primii ani de existenţă ai jandarmeriei rurale
– 1893 (alături de câteva fotografii cu animaţiile din muzeu având
această temă), şi terminând cu miliţieni din perioada comunistă. O parte
din fotografii sunt preluate din presă, publicaţii, albume de epocă.
Pe
celelalte rame sunt reprezentate documente de la Arhivele Naţionale
Istorice Centrale, prin care sunt ilustrate organizarea, uniforma,
dotarea celor două instituţii, infracţiunile cu care se confruntau
forţele de ordine, dar şi abaterile pe care jandarmii şi miliţienii le
realizau. O ramă este dedicată jandarmeriei rurale, cealaltă miliţiei.
Prezentare Expozitie
Expoziţia
este complementară animaţiei culturale „Personaje din lumea satului –
jandarmul rural”, din cadrul programului „Animă ASTRA!”, ilustrând o
temă inedită pentru Muzeul ASTRA şi muzeele în aer liber din România –
reprezentarea jandarmeriei rurale şi a miliţiei de la sate.
Între
septembrie 1893 şi ianuarie 1949 în localităţile rurale din România a
existat numai jandarmeria rurală, cu rol de poliţie a satelor; în
schimb, în localităţile urbane îşi desfăşura activitatea poliţia; puţine
oraşe aveau şi jandarmi – aceştia se numeau jandarmi pedeştri; poliţia
şi jandarmeria aveau alte atribuţii şi arii de responsabilitate decât
instituţiile care în ziua de azi le poartă numele. În data de 23
ianuarie 1949 este înfiinţată Miliţia, care prelua formaţiunile
teritoriale din mediul rural ale jandarmeriei şi întreaga poliţie.
Jandarmii
rurali, ulterior şi miliţienii, erau personaje atât ale statului, cât
şi ale satului. Faţă de miliţieni, jandarmii aveau atribuţii mai largi:
competenţa de a instrumenta infracţiunile, nu numai de a le constata,
erau şefi de garnizoană (ţineau evidenţa tuturor rezerviştilor din raza
postului respectiv şi răspundeau de chemarea acestora la mobilizare),
realizau instrucţia premilitară cu băieţii cu vârsta între 19 şi 21 ani.
Jandarmul şi miliţianul şi-au găsit locul şi în mentalul colectiv al
ţăranilor. Generalizând, putem afirma că erau priviţi ca persoane
străine de comunitate, impuse de stat. În ceea ce priveşte miliţienii,
aceştia au rămas în mentalul colectiv ca personaje brutale, simboluri
ale puterii comuniste. Trebuie amintit şi rolul pozitiv al jandarmilor
şi miliţienilor, de prevenire şi cercetare a infracţiunilor;
brutalitatea şi abuzurile unor jandarmi şi miliţieni nu trebuie să
eclipseze profesionalismul de care au dat dovadă ceilalţi, de-a lungul
istoriei.
Cele
30 de imagini din expoziţie reprezintă copii după fotografii originale
cu jandarmi şi miliţieni din România, datând din anii 1893-1957. Istoria
uniformelor a fost puţin abordată în România, expoziţia de faţă aducând
unele explicaţii în premieră în privinţa unor ţinute; în general,
uniformele şi ierarhia gradelor jandarmeriei şi ale miliţiei au fost
similare cu ale armatei, cu anumite diferenţe. În explicaţiile
corespunzătoare fiecărei fotografii sunt amintiţi anii între care a fost
realizat modelul respectiv de uniformă sau de articol; însă un tip de
uniformă mai era purtat şi după ce nu se mai confecţiona, până la
epuizarea din stocuri. Uniformele sunt o adevărată imagine a anilor în
care erau realizate, ele reflectând blocul politico-militar din care
România făcea parte sau spre care tindea, hainele militare copiind, mai
mult sau mai puţin, uniforma armatei altui stat, desigur alături de
multe elemente de tradiţie pur româneşti.
Pe
prima ramă digitală vizitatorii pot privi alte imagini cu jandarmi şi
miliţieni din mediul rural, începând cu primii ani de existenţă ai
jandarmeriei rurale – 1893 (alături de câteva fotografii cu animaţiile
din muzeu având această temă), şi terminând cu miliţieni din perioada
comunistă. O parte din fotografii sunt preluate din presă, publicaţii,
albume de epocă.
Pe
celelalte rame sunt reprezentate documente de la Arhivele Naţionale
Istorice Centrale, prin care sunt ilustrate organizarea, uniforma,
dotarea celor două instituţii, infracţiunile cu care se confruntau
forţele de ordine, dar şi abaterile pe care jandarmii şi miliţienii le
realizau. O ramă este dedicată jandarmeriei rurale, cealaltă miliţiei.
Expoziţia
şi animaţia culturală se doresc a fi un început în reprezentarea
acestor subiecte în Muzeul în Aer Liber din Sibiu, subiecte ce au rolul
de a completa tematica instituţiei, de a încadra civilizaţia
reprezentată deja în timpul şi contextul istoric din care ea a făcut
parte.
Adrian Alexe, Muzeograf C.N.M. ASTRA