Expoziţia „Jandarmii şi miliţienii de la sate”

În perioada 30 iunie - 31 iulie 2014, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, la căsuţa nr. 12 din Târgul de ţară, vizitatorii pot admira expoziţia "Jandarmii şi miliţienii de la sate", care completează tabloul lumii rurale prin imaginea acestor personaje pitoreşti ale statutului din perioada sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX.

Expoziţia este complementară animaţiei culturale „Personaje din lumea satului – jandarmul rural”, din cadrul programului „Animă ASTRA!”, ilustrând o temă inedită pentru Muzeul ASTRA şi muzeele în aer liber din România – reprezentarea jandarmeriei rurale şi a miliţiei de la sate.

Cele 30 de imagini din expoziţie reprezintă copii după fotografii originale cu jandarmi şi miliţieni din România, datând din anii 1893-1957. Istoria uniformelor a fost puţin abordată în România, expoziţia de faţă aducând unele explicaţii în premieră în privinţa unor ţinute. În explicaţiile corespunzătoare fiecărei fotografii sunt amintiţi anii între care a fost realizat modelul respectiv de uniformă sau de articol.

Prima ramă digitală prezintă şi ea imagini cu jandarmi şi miliţieni din mediul rural, începând cu primii ani de existenţă ai jandarmeriei rurale – 1893 (alături de câteva fotografii cu animaţiile din muzeu având această temă), şi terminând cu miliţieni din perioada comunistă. O parte din fotografii sunt preluate din presă, publicaţii, albume de epocă.

Pe celelalte rame sunt reprezentate documente de la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, prin care sunt ilustrate organizarea, uniforma, dotarea celor două instituţii, infracţiunile cu care se confruntau forţele de ordine, dar şi abaterile pe care jandarmii şi miliţienii le realizau. O ramă este dedicată jandarmeriei rurale, cealaltă miliţiei.

Prezentare Expozitie

Expoziţia este complementară animaţiei culturale „Personaje din lumea satului – jandarmul rural”, din cadrul programului „Animă ASTRA!”, ilustrând o temă inedită pentru Muzeul ASTRA şi muzeele în aer liber din România – reprezentarea jandarmeriei rurale şi a miliţiei de la sate.

Între septembrie 1893 şi ianuarie 1949 în localităţile rurale din România a existat numai jandarmeria rurală, cu rol de poliţie a satelor; în schimb, în localităţile urbane îşi desfăşura activitatea poliţia; puţine oraşe aveau şi jandarmi – aceştia se numeau jandarmi pedeştri; poliţia şi jandarmeria aveau alte atribuţii şi arii de responsabilitate decât instituţiile care în ziua de azi le poartă numele. În data de 23 ianuarie 1949 este înfiinţată Miliţia, care prelua formaţiunile teritoriale din mediul rural ale jandarmeriei şi întreaga poliţie.

Jandarmii rurali, ulterior şi miliţienii, erau personaje atât ale statului, cât şi ale satului. Faţă de miliţieni, jandarmii aveau atribuţii mai largi: competenţa de a instrumenta infracţiunile, nu numai de a le constata, erau şefi de garnizoană (ţineau evidenţa tuturor rezerviştilor din raza postului respectiv şi răspundeau de chemarea acestora la mobilizare), realizau instrucţia premilitară cu băieţii cu vârsta între 19 şi 21 ani. Jandarmul şi miliţianul şi-au găsit locul şi în mentalul colectiv al ţăranilor. Generalizând, putem afirma că erau priviţi ca persoane străine de comunitate, impuse de stat. În ceea ce priveşte miliţienii, aceştia au rămas în mentalul colectiv ca personaje brutale, simboluri ale puterii comuniste. Trebuie amintit şi rolul pozitiv al jandarmilor şi miliţienilor, de prevenire şi cercetare a infracţiunilor; brutalitatea şi abuzurile unor jandarmi şi miliţieni nu trebuie să eclipseze profesionalismul de care au dat dovadă ceilalţi, de-a lungul istoriei.

Cele 30 de imagini din expoziţie reprezintă copii după fotografii originale cu jandarmi şi miliţieni din România, datând din anii 1893-1957. Istoria uniformelor a fost puţin abordată în România, expoziţia de faţă aducând unele explicaţii în premieră în privinţa unor ţinute; în general, uniformele şi ierarhia gradelor jandarmeriei şi ale miliţiei au fost similare cu ale armatei, cu anumite diferenţe. În explicaţiile corespunzătoare fiecărei fotografii sunt amintiţi anii între care a fost realizat modelul respectiv de uniformă sau de articol; însă un tip de uniformă mai era purtat şi după ce nu se mai confecţiona, până la epuizarea din stocuri. Uniformele sunt o adevărată imagine a anilor în care erau realizate, ele reflectând blocul politico-militar din care România făcea parte sau spre care tindea, hainele militare copiind, mai mult sau mai puţin, uniforma armatei altui stat, desigur alături de multe elemente de tradiţie pur româneşti.

Pe prima ramă digitală vizitatorii pot privi alte imagini cu jandarmi şi miliţieni din mediul rural, începând cu primii ani de existenţă ai jandarmeriei rurale – 1893 (alături de câteva fotografii cu animaţiile din muzeu având această temă), şi terminând cu miliţieni din perioada comunistă. O parte din fotografii sunt preluate din presă, publicaţii, albume de epocă.

Pe celelalte rame sunt reprezentate documente de la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, prin care sunt ilustrate organizarea, uniforma, dotarea celor două instituţii, infracţiunile cu care se confruntau forţele de ordine, dar şi abaterile pe care jandarmii şi miliţienii le realizau. O ramă este dedicată jandarmeriei rurale, cealaltă miliţiei.

Expoziţia şi animaţia culturală se doresc a fi un început în reprezentarea acestor subiecte în Muzeul în Aer Liber din Sibiu, subiecte ce au rolul de a completa tematica instituţiei, de a încadra civilizaţia reprezentată deja în timpul şi contextul istoric din care ea a făcut parte.

Adrian Alexe, Muzeograf C.N.M. ASTRA