C.N.M. ASTRA premiat la Salonul Naţional de Restaurare – Craiova, 2014

După ce au muncit cu profesionalism şi migală, transformând astfel obiecte de patrimoniu vechi şi uzate în adevărate capodopere, restauratorii din cadrul laboratoarelor ASTRA au fost pe deplin răsplătiţi la o întrecere naţională de profil. Aceştia au primit trei premii importante în cadrul ediţiei cu numărul 10 a Salonului Naţional de Restaurare organizat la Craiova. Vorbim despre Marele Premiu acordat de juriu pentru lucrarea ,,Lada de zestre”, un obiect cultural istoric de mare importanţă datat în 1854. ,,Lada de zestre” aparţine Muzeului ASTRA şi a fost restaurată de către expertul restaurator lemn policrom Gabriela Negoescu.

Ladă de zestre înainte şi după restaurare 

C.N.M. ASTRA a mai obţinut Premiul de Excelenţă pentru restaurarea icoanei pictată pe lemn în secolul XVIII şi denumită sugestiv ,,Încoronarea Sfântului Gheorghe”. Icoana restaurată aparţine Administraţiei Prezidenţiale şi poate fi văzută în Muzeul Naţional Cotroceni. Obiectul de patrimoniu a fost pus la punct până la cel mai mic detaliu de experţii restauratori pictură Geanina Ionescu şi Mirel Bucur.

Icoana cu Sf. Gheorghe înainte şi după restaurare 

Nu în ultimul rând, expertul restaurator ceramică Sorin Fogarascher şi absolventa Secţiei de Conservare-Restaurare din ULB Sibiu, Camelia Clej, au primit o menţiune pentru lucrarea ,,Amforă romană-bizantină”, datată în secolul VII şi deţinută în zilele noastre de Şantierul Arheologic Capidava.

 Amforă romană-bizantină înainte şi după restaurare

,,În vederea restaurării pieselor menţionate, acestea au fost analizate din punct de vedere al stării de conservare, s-a realizat documentaţia fotografică, s-au făcut investigaţii fizice, chimice, biologice şi s-a întocmit documentaţia ştiinţifică prezentată comisiei. Întregul proces de pregătire s-a desfăşurat pe parcursul unui an de zile. Muzeul ASTRA deţine colecţii valoroase şi se poate mândri cu specialişti ce au demonstrat o dăruire şi o implicare de înaltă ţinută în restaurare.”, a declarat expertul restaurator, Geanina Ionescu de la C.N.M.ASTRA.

În cadrul Salonului Naţional de Restaurare participă cele mai importante laboratoare de restaurare muzeală din toată ţara. Prin aceste realizări la nivel înalt, Muzeul ASTRA păstrează tradiţia începută cu trei ani în urmă prin obţinerea celor mai multe distincţii în restaurare.

Cosmin Călinescu
Purtător de cuvânt C.N.M. ASTRA

Sărbătoarea conservelor tradiţionale la CNM ASTRA

Fără îndoială, din cele mai vechi timpuri, românii au ştiut să drămuiască precis resursele culinare. Astfel, au trecut fără probleme peste anotimpuri friguroase, vremuri grele sau alte obstacole neprevăzute. Aşa au apărut în peisajul mioritic conservele tradiţionale, care dacă sunt preparate cu grijă pot fi extrem de utile şi hrănitoare.     

În zilele noastre, conservele au primit în dar un eveniment festiv dedicat lor, iar acesta este organizat în Târgul de ţară din Muzeul în aer liber. Este vorba despre ,,Sărbătoarea conservelor tradiţionale”, o acţiune aflată la prima ediţie la care au participat bucătari şi producători tradiţionali din Sibiu şi din Hunedoara.

,,Prin acest eveniment, Muzeul ASTRA işi doreşte să readucă în atenţia publicului obiceiuri culinare de demult, legate de păstrarea fructelor şi legumelor pe timpul iernii. Aceste conserve reprezentau pe parcursul iernii sursa cea mai importantă de vitamine şi minerale, completând meniul anotimpului rece, mai ales în perioada posturilor. Reţetele conservelor se transmiteau din generaţie în generaţie şi se îmbunătăţeau de la an la an prin contribuţia mai multor generaţii de bucătărese.”, a declarat Mirela Iancu, şef serviciu Managementul proiectelor CNM ASTRA.

3 producători din Asociaţia de producători tradiţionali Hunedoara au prezentat aici o reţetă de tocană de legume (conserva clasică pentru zilele de post) în timp ce alţi 3 producatori din judeţul Sibiu au etalat două reţete inedite de conserve de pe Valea Târnavelor (Chişcău molcom si Chişcău aprig).

Un astfel de eveniment este un bun prilej pentru producători să consilieze vizitatorii Muzeului pentru câteva reţete clasice de conserve de toamnă, cum ar fi: zacusca de vinete, gogonele gogoşari şi castraveţi  muraţi, gem de prune. Reţetele de conserve sunt cele cu care suntem obişnuiţi de la bunici sau părinţi, care folosesc numai legume şi fructe proaspete, condimente simple din grădina, fără conservanţi sau aditivi alimentari.

Cosmin Călinescu
Purtător de cuvânt CNM ASTRA

Vernisaj expoziţie ,,Amintiri din călătorie”

,,Amintiri din călătorie”, aşa se numeşte expoziţia inedită al cărei vernisaj va avea loc joi, 25 septembrie la ora 13:00 la Muzeul de Etnografie Universală ,,Franz Binder”. Este vorba despre o incursiune în universul descoperit într-o viaţă de om de către colecţionarul elveţian Hans Peter Connerth, cel care a donat Muzeului ASTRA o colecţie impresionantă de aproape 300 de artefacte şi în jur de 140 de cărţi. Colecţia donată cuprinde detalii semnificative din cultura şi arta popoarelor lumii, iar cei interesaţi pot descoperi astfel piese etnografice din diferite categorii funcţionale şi arii culturale ale patrimoniului muzeal.

Vizitatorii expoziţiei vor putea descoperi printre altele peste 70 de piese reprezentative pentru valoarea lor identitară, estetică şi documentară. Din colecţie fac parte piese textile provenite din America de Sud, India, Sri Lanka, Indonezia, sculpturi africane, statuete, măști,  instrumente muzicale din  Cuba, Africa de Sud, Egipt, Kenya,  Zimbabwe, India, Pakistan şi marionete din Indonezia.

Cu astfel de evenimente şi cu un program interactiv pe măsură, muzeografii îşi propun să promoveze patrimoniul unic în România al Muzeului de Etnografie Universală ,,Franz Binder”. Aici un rol important îl deţine şi educaţia muzeală, de unde elevii pot să afle lucruri noi şi interesante într-un mod creativ-ştiinţific.

Expoziţia ,,Amintiri din călătorie” va fi deschisă publicului până pe 20 noiembrie 2014 la sediul Muzeului de Etnografie Universală ,,Franz Binder” din Piaţa Mică, nr. 11.

Cosmin Călinescu
Purtător de cuvânt CNM ASTRA

Zilele Antropologiei Româneşti la Sibiu

Un eveniment cultural de marcă va avea loc în perioada următoare la Sibiu. Între 25 şi 28 septembrie 2014, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, în colaborare cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Biblioteca Județeană Astra și Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu, organizează Sesiunea Naţională ,,Zilele Antropologiei Româneşti, ediţia a XXI-a”. Tema ediţiei din acest an este ,,Aventura imaginii”. Imagine, imaginație, imaginar”. Sesiunea cuprinde trei secțiuni tematice (antropologie, istorie, litere și arte) la care participă 80 de profesori şi cercetători din ţară şi din străinătate, din ţări ca S.U.A., Franţa, Taiwan şi Turcia.

descarca programul

Lucrările sesiunii se vor desfășura începând din 26 septembrie 2014 la Biblioteca Județeană Astra, începând cu orele 9³⁰.

,,Evenimentul <>, se înscrie în rândul manifestărilor științifice cu participare internațională menită a pune la dispoziția cercetătorilor, dar și a publicului larg dezbateri ale cercetărilor în domeniu antropologiei, prin organizarea unei sesiuni multidisciplinare de interes cultural național”, spune Delia Voina, muzeograf CNM ASTRA.

Duminică, 28 septembrie 2014, sesiunea științifică se va încheia cu o excursie de documentare la Castelul Bran.

Biroul de presă al CNM ASTRA

Şcoala din Ticera - Monument refuncţionalizat în Muzeul ASTRA

Un proiect ambiţios şi inedit în egală măsură devine o certitudine la Muzeul ASTRA. Este vorba despre Şcoala din Ticera, o şcoală din lemn descoperită într-un sat părăsit din judeţul Hunedoara şi reamenajată până la cel mai mic detaliu de către o echipă de muzeografi ai CNM ASTRA. Munca acestora a durat aproape doi ani, iar vernisajul monumentului va avea loc luni, 22 septembrie, ora 11:00, în Muzeul în aer liber, zona Etno Tehno Parc, unde este situată şcoala.

Construită 100% din lemn şi situată în trecut pe un vârf de deal, şcoala din Ticera păstrează urmele a mai bine de un secol de existenţă a unei comunităţii din Munţii Apuseni care odinioară era bine închegată. Anii au trecut, însă, iar în perioada 1970-1980 satul Ticera era locuit din ce în ce mai puțin, iar în perioada 1990-2000 a fost abandonat în totalitate. Aşa cum se întâmplă în astfel de situații, casele și anexele neîngrijite s-au deteriorat şi au început să se prăbuşească. În tot acest timp, multe obiecte au fost furate, iar foarte puține case au fost salvate prin strămutare. Din școală, de pildă a dispărut tot mobilierul şi au fost distruse aproape în totalitate ușile, ferestrele şi tavanul.

Şcoala din Ticera va pune în valoare, prin activităţi educaţionale specifice, meşteşuguri, obiceiuri, tradiţii aparţinând diverselor comunităţi reprezentate în Dumbrava Sibiului. Misiunea de muzeu-şcoală pe care și-o asumă Muzeul ASTRA va fi, prin intermediul Şcolii din Ticera, mai uşor de înţeles. Cu alte cuvinte, peisajul cultural al acestui mare sat de sinteză devine astfel foarte bine definit sub toate aspectele sale esenţiale.

Încă de la începuturi, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA și-a asumat, pe lângă misiunea de salvator și conservator al patrimoniului cultural material din spaţiul românesc, şi pe aceea de perpetuare a trăirilor româneţti esenţiale, a tradiţiilor care dăinuiau, în satele româneşti, din vremuri memoriale, şi ale căror semnificaţii se pierdeau în negura timpului. Redând viaţă monumentelor prin intermediul manifestărilor culturale specifice satului instituţia şi-a asumat, încă de la înfiinţare, rolul de muzeu viu.

Transferul unei şcoli se impunea pentru mesajul puternic al acestei instituţii şi pentru crearea unui liant între diversele programe culturale, dar şi între istoriile mici ale comunităţilor locale și istoria mare a civilizaţiei româneşti tradiţionale.

      Cosmin Călinescu

Purtător de cuvânt CNM ASTRA

Expozitia - Gateala capului

Acoperământul capului se constituie într-una dintre cele mai importante componente ale costumului popular de femeie şi de bărbat atât prin implicaţiile sale sociale şi etice în societate cât şi prin frumuseţea şi valoarea artistică a fiecărei piese alcătuitoare.

O îndelungată experienţă umană, decurgând din firescul vieţii cotidiene dar şi din înclinaţia spre frumos a semenilor noştri este puternic reflectată şi în marea diversitate a gătelilor pentru cap care au marcat, în cadrul colectivităţii săteşti, distincţii fie în planul stării civile şi ale categoriilor de vârstă fie în cel al stării sociale şi materiale afirmându-se cu deosebire în momentele sărbătoreşti de peste an sau în cele legate de ciclul vieţii (nunta).

Expoziţia Găteala capului, organizată în colaborare cu Muzeul Astra - Sibiu, prezintă acoperitorile de cap pentru femei şi bărbaţi având drept criterii grupele de vârstă şi categoriile de stare civilă şi materială, evidenţiază legătura directă între găteala capului, pieptănătură şi podoabele purtate de fete şi feciori pe de o parte şi de neveste, femei bătrâne şi bărbaţi pe de altă parte.

La femeile căsătorite acoperământul capului îndeplineşte atât un rol practic cât şi unul simbolic şi de înfrumuseţare constituindu-se în acel însemn care marchează trecerea din rândul fetelor în cel al nevestelor.

Sunt prezentate publicului toate categoriile de acoperitori cu care femeia „se înveleşte“ în diferite zone ale ţării:
– cu ştergar sau mânăştergură (ca în Moldova)
– cu pomeselnic (ca în Ţara Oltului)
– cu chindeu de cap (ca în Orăştie)
– cu prăboada (ca în Ţara Haţegului)
– cu hobot (ca în Apuseni)
– cu păuniţe (ca în Năsăud)
– cu pânzătura (ca în Maramureş)
– cu „tas“ (ca în Dobrogea)

Începând cu sec. al XVIII-lea odată cu pătrunderea borangicului la sate ştergarele vor fi înlocuite cu marame (mai ales la costumul de sărbătoare ale femeilor) aşa ca în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (în sud) sau în unele părţi din Ţara Bârsei.

„Vălitorile“ purtate de femei în zona Târnavelor, cepsele „cu coarne“ ale femeilor din Haţeg, conciul din bani de argint al bănăţencelor, precum şi năframele industriale, au pătruns în costumul femeiesc la sfârşitul sec. al XIX-lea datorită extinderii comerţului rural care a inclus şi produsele unor fabrici din zonele vecine.

O altă piesă importantă, inclusă în categoria acoperământului de cap, pălăria, este purtată atât de femei cât şi de bărbaţi; lucrate din postav sau pâslă dar şi din pai, pălăriile erau purtate de fete, direct pe păr iar de neveste peste ştergar, împodobite cu flori, panglică sau cu „struţuri“ (cununi de flori, pene etc.).

Spectaculoase sunt şi cele două modalităţi de acoperământ al capului la bărbaţi: căciula purtată în anotimpul rece şi pălăria, purtată vara. Bărbaţii nu umblau cu capul descoperit. Este ştiut faptul că în satul tradiţional bărbaţii ieşeau „în lume“ cu capul descoperit doar atunci când purtau doliu.

Sunt prezentate în expunere căciulile ţuguiate („moţate“) din Pădureni, Haţeg, Hunedoara, cele cu ţarc purtate în Câmpia Dunării, căciulile de Banat şi Haţeg asemănătoare cu ale dacilor „tarabostes“, cuşmele „rotilate“ de Maramureş şi Oaş, căciulile „mocăneşti“ din Sibiu, Sebeş, Bran, pălăriile din pâslă cu borurile de diferite lăţimi, pălăriile vânătoreşti sau pălăriile din pai de Oaş, Sălaj şi Codru.

Bineînţeles, nu putea lipsi din expunere cea mai spectaculoasă dintre pălării – cea cu garnitură din pene de păun din Năsăud, purtată doar de feciori, aşa numita pălărie „cu roată“.

Găteala capului este însă un domeniu al civilizaţiei satului tradiţional care are şi un pronunţat caracter multicultural. De aceea, din expoziţie nu lipsesc găteli de miri şi mirese ale germanilor, maghiarilor, polonezilor din România cum sunt: bortenul şi căiţa (scufie brodată) pentru femeile săsoaice, parta, purtată de femeile unguroaice, korona (sau wieniec), cununa de mireasă poloneză.

De mare interes pentru public este atelierul de pălărier în care personajul central este nea’ Nicu Zdârcă, celebrul meşter din Pasajul Englez, unul dintre ultimii meşteri care mai lucrează pălării bărbăteşti pe care îi mai are Bucureştiul.

Dr. Georgeta Roşu

Au început lucrările de construcție la noul Pavilion Muzeal Multicultural

Miercuri, 17 septembrie, la intrarea principală în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, s-a celebrat, într-un cadru intim, slujba de binecuvântare a viitoarei clădiri a noului Pavilion Muzeal Multicultural (PaMM). Printre oficialitățile care au fost prezente la eveniment s-au numărat dl. Ioan Cindrea, Președintele Consiliului Județean Sibiu, dl. Ovidiu Sitterli, Prefectul Județului Sibiu și dl. Răzvan Pop, Directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu.Investiția se realizează în cadrul proiectului Patrimoniu deschis, finanțat prin Granturile SEE (Spațiul Economic European – Islanda, Liechtenstein și Norvegia), programul PA 16 / RO 12 „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”.

,,Ne aflăm într-o fază foarte importantă a acestui proiect: au început lucrările la fundația Pavilionului Muzeal Multicultural. Felicit inițiativa conducerii C.N.M. ASTRA pentru organizarea acestei ceremonii tradiționale și sunt convins că lucrările se vor desfășura în grafic, iar la termenul stabilit să vedem cum acest Pavilion, alături de celelalte componente ale proiectului, va aduce în fața publicului larg, a vizitatorilor de pretutindeni, valorile culturale multietnice”, a declarat Ioan Cindrea, președintele Consiliului Județean Sibiu.

„Construcția unui nou pavilion dedicat vizitatorilor vine ca urmare a incapacității vechiului pavilion de a răspunde nevoii de valorificare adecvată a patrimoniului și de a face față numărului tot mai mare de vizitatori, din cauza condițiilor limitate de primire și interacțiune cu publicul, la care se adăuga lipsa posibilităților de facilitare a accesului persoanelor cu dizabilități. Toate aceste neajunsuri au dus la o insuficientă valorificare și promovare a valorilor multiculturale ale Muzeului ASTRA”, informează Ciprian Ștefan, director general al C.N.M. ASTRA.

Noua clădire este concepută după următoarea structură: la subsol sunt prevăzute încăperile tehnice, depozitele de patrimoniu și sălile de expoziții. La parter vizitatorul va putea găsi biroul de informare la care se adaugă galeriile de artă populară (expoziție de artă populară contemporană cu vânzare),un auditorium, spații de socializare. Mansarda este amenajată cu scopul de a găzduispațiile administrative destinate personalului muzeal. Pavilionul va deveni funcțional în primăvara anului 2016 și va pune în valoare patrimoniul Muzeului Civilizației Transilvane ASTRA, asigurând, totodată, facilități adecvate de primire a vizitatorilor muzeelor din Dumbrava Sibiului.

Proiectul Patrimoniu deschis. Creșterea accesibilității publicului la valorile multietnice din patrimoniul Muzeului ASTRA a primit, în calitate de proiect predefinit, o finanțare 100% nerambursabilă în valoare de 3.500.054 euro, din care 85% prin Granturile SEE 2009-2014, 15% reprezentând contribuția națională.

Detalii contact:
Persoana de contact: Adriana Avram, Manager Proiect
Numele instituției: C.N.M. ASTRA
Telefon: 0269 202 423
e-mail: adriana.avram@patrimoniudeschis.ro

Mai multe detalii pe patrimoniudeschis.ro

Mustărie la Muzeul ASTRA

Este un fapt cert că din cele mai vechi timpuri, mustul este o băutură naturală prezentă din plin în gospodăriile românilor. Tradiţia merge mai departe, drept pentru care vineri, 19 septembrie, ora 12:00, se va redeschide Mustăria Tradiţională la Cârciuma din Bătrâni din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Cei interesaţi vor putea să urmărească pe viu cum se pregăteşte mustul după metode vechi de sute de ani şi cu unelte similare celor din acele vremuri. Scopul evenimentului este conservarea obiceiului cultivatorilor de viţă de vie cu tradiţie din ţara noastră, care în trecut aranjau un loc special lângă podgorii unde îi serveau cu must proaspăt pe trecători.

Organizatorii vor folosi aproximativ două tone de struguri şi estimează că vor produce în jur de 1500 de litri de must. Nu vor lipsi din peisaj nici bucatele tradiţionale. Cu ocazia redeschiderii Mustăriei, bucătarii de la Cârciuma din Bătrâni vor pregăti tocăniţă de oaie la ceaun, pastramă de berbecuţ, mămăligă cu brânză de burduf şi multe alte surprize culinare.

Mustăria va fi deschisă între orele 12:00 – 21:00.

Vă aşteptăm!

Zilele Culturale ale judetului Sibiu continua si in luna septembrie

Şirul evenimentelor speciale, organizate cu prilejul Zilelor Culturale ale judeţului Sibiu continuă şi în luna septembrie. CNM ASTRA are calitatea de a fi partener în acest demers organizat de Consiliul Judeţean Sibiu. Pe 20 şi 21 septembrie, vor avea loc o serie de activităţi inedite în Sura Mare si Ludoş, două localităţi reprezentative din ţinutul denumit sugestiv Ţara Secaşelor.

Mai multe amănunte despre programul evenimentelor puteţi afla de AICI.

Muzeul ASTRA va invita la slujba de sfintire a noului Pavilion Muzeal Multicultural situat la intrarea principala in Muzeul in Aer Liber

Conform tradiției populare, piatra de temelie a unei constructii se cuvine a se așeza odată cu slujba de binecuvântare a clădirii și a celor care o vor folosi. În această atmosferă, Complexul Național Muzeal ASTRA vă invită miercuri, 17 septembrie, de la orele 13:00, la poarta principală de acces în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, ocazie cu care se va așeza piatra la temelia noului Pavilion Muzeal Multicultural (PaMM). Investiția se realizează în cadrul proiectului Patrimoniu deschis, finanțat prin Granturile SEE (Spațiul Economic European – Islanda, Liechtenstein și Norvegia), în cadrul programului PA 16/ RO 12 „Conservarea si revitalizarea patrimoniului cultural și natural”.

Muzeul ASTRA a reprezentat România la Târgul Internaţional al Meşteşugurilor Tradiţionale de la Gabrovo, Bulgaria

Muzeul ASTRA a răspuns şi în acest an invitaţiei lansate de Complexul Arhitectural-Etnografic ETAR din Gabrovo, Bulgaria, prin participarea la cea de a XII –a ediţie a Târgului Internaţional al Meşteşugurilor Tradiţionale şi la a X-a ediţie a Conferinţei complementare: Meşteşugurile tradiţionale - trecut, prezent şi viitor. Cele două evenimente s-au desfăşurat în perioada 3 - 8 septembrie 2014 sub egida împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea Muzeului ETAR.

Trei cunoscuţi creatori populari din România, exponenţi de seamă ai zonei din care provin, ne-au reprezentat peste hotare prin măiestria lor. Este vorba despre: Mihaela Gâţă, Sălişte, jud. Sibiu, ţesut; Vasile Chira, Baia Mare, jud. Maramureş, olărit; Adél Szasz, Eliseni, jud. Harghita, prelucrare piele.

Ce este important de ştiut este faptul că an de an în cadrul târgului are loc un concurs de măiestrie pe un anumit meşteşug. Tema de anul acesta, de pildă, a fost olăritul. Concursul a constat în realizarea a două piese: o lucrare comună reprezentând reproducerea unei piese din patrimoniul muzeului (o cană de vin cu gură bilobată) şi creearea unui obiect la alegere. Fiecare participant a avut astfel libertatea de a creea, de a inova. Au concurat un număr de 5 olari bulgari din Troian, Sofia, Gabrovo, un olar din Serbia, doi olari din Turcia şi Chira Vasile din România. Acesta a fost cel mai tânăr olar din concurs şi a primit un premiu în valoare de 200 de leve bulgare. Competiţia a fost la prima ediţie internaţională, iar în cele trei zile de târg (5 - 8 septembrie), 85 de creatori populari din Bulgaria s-au întrecut în meşteşug, dar au şi făcut schimb de experienţă cu meşterii din alte ţări, cum ar fi : Italia, Rusia, Siria, Turcia şi nu în ultimul rând, România.

În cadrul Conferinţei ştiinţifice, Muzeul ASTRA a fost reprezentant de Dana Botoroagă, muzeograf, şef secţie şi Elena Găvan, muzeograf în cadrul Muzeului Civilizaţiei Transilvane ASTRA.

Relaţia dintre cele două muzee s-a consolidat de-a lungul timpului prin participări de ambele părţi la conferinţe, târguri, concursuri - prin prezenţa elevilor din Bulgaria la ultimele trei ediţii ale Olimpiadei Naţionale “Meşteşuguri artistice tradiţionale“. Toate aceste demersuri au fost făcute în slujba obiectivului comun, adică acela de a prezerva cultura tradiţională prin valorificarea, în mod special, a meşteşugurilor tradiţionale.

Elena Găvan, muzeograf
Dana Botoroagă, muzeograf
Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA

Informare CNM ASTRA

Stimaţi colaboratori, vă informăm pe această cale că în perioada 09.09.2014-16.09.2014, expozitiile din Casa Hermes (sediul Muzeului de Etnografie Universală ,,Franz Binder’’), Piaţa Mică, nr.11, vor fi închise pentru o serie de lucrări de igienizare.

Vă mulţumim pentru înţelegere!

Început de toamnă sub semnul olăritului la C.N.M. ASTRA

Este cu siguranţă un început de toamnă constructiv, pus sub semnul olăritului la Complexul Naţional Muzeal ASTRA. Primul week-end din septembrie a fost marcat de 4 evenimente în care rolul principal l-au avut meşterii olari şi nobilul meşteşug pe care aceştia îl practică.

Ajuns la ediţia cu numărul 48, Târgul Olarilor a reunit anul acesta în Piaţa Mare a Sibiului aproximativ 140 de meşteri olari veniţi din cele mai cunoscute centre de ceramică din ţară. Evenimentul organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ,,Cindrelul-Junii Sibiului” în parteneriat cu Muzeul ASTRA a strâns în cele două zile din program zeci de mii de vizitatori. Ce este bine de ştiut este faptul că 10 meşteri au participat în premieră anul acesta la Târgul Olarilor de la Sibiu, semn că tradiţia prelucrării lutului merge mai departe, iar vechiul meşteşug se menţine în prezent.

Şirul evenimentelor dedicate olăritului a continuat cu vernisajul expoziţiei temporare ,,Moştenirea familiei Sitar. Olăritul” şi cu lansarea primului număr al ,,Ziarului olarilor din România. Îndreptar pentru olari şi ceramişti”. Cele două evenimente au avut loc sâmbătă, 6 septembrie, în sala de expoziţie din Casa Artelor, Piaţa Mică, nr. 21 în prezenţa a peste 100 de persoane.

Expoziţia prezintă destinul familiei Sitar, cea mai cunoscută familie de olari originară din Baia Mare şi va fi deschisă publicului până în 26 octombrie. Printre piesele lui Cornel Sitar, de pildă, găsim elemente ce revitalitează cromatica şi forma vechii ceramici de tip Saschiz. ,,Am fost în atelierul familiei Sitar, am văzut cum lucrează şi sunt bucuroasă că am fost aproape de ei. (…) Mulţumesc celor care şi-au făcut timp să vină la vernisajul expoziţiei şi lansarea ziarului.”, a declarat muzeograful Karla Roşca.

La eveniment a participat şi consului Germaniei la Sibiu, excelenţa sa doamna Judith Urban, care a şi testat în faţa publicului prezent o roată tradiţională de olărit.

Primul număr al ,,Ziarului olarilor din România. Îndreptar pentru olari şi ceramişti”este rezultatul unei colaborări de succes dintre cei doi redactori, Karla Roşca şi Horst Klusch, ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania. ,,Din acest an, din această zi de 6 septembrie, avem de a face cu o premieră. Târgul Olarilor are şi un ziar. Pentru olari, dar şi pentru noi, acest ziar este zilnic.”, a spus Mirela Creţu, director muzee pavilionare, Muzeul ASTRA.

Tot pe 6 septembrie, expoziţia temporară ,,Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica de Sibiu”, a fost  redeschisă publicului la Casa Artelor, în sala de conferinţă. De aici vizitatorii pot afla care sunt beneficiile gătitului în vase de lut şi care sunt efectele plumbului asupra organismului.

Biroul de presă al C.N.M. ASTRA
Cosmin Călinescu
Purtător de cuvânt