Program activități 22-29 aprilie 2021 @Sărbătoarea Deltei, ediția a V-a
1. Confecționat scule de pescuit pentru copii – la Cherhanaua din Mahmudia
22-29 aprilie,
orele 14-16
Povestea unui sat de pescari lipoveni va fi îmbogățită în această perioadă și cu demonstrații ce pun în valoare instrumentarul piscicol
și cel casnic, ce definește orice gospodărie arhaică din Mila 23. Astfel, între
22 și 29 aprilie cei mici sunt așteptați la atelierul interactiv de pescuit de
la cherhanaua din Mahmudia unde vor învăța cum să-și confecționeze singuri
undița. Cei trei pescari din Mila 23 le vor dezvălui copiilor și alte taine ale
pescuitului cu plasele și îi vor ajuta să prindă pește din lacul din Muzeul în
Aer Liber. Atelierul va avea loc în fiecare zi cu excepția zilei de duminică de
la ora 14 la ora 16 și se face doar cu programare în prealabil la numărul de
telefon 0740.708.214.
2. Facem
prescuri la cuptorul Gospodăriei de pescar din Mahmudia
22 aprilie,
orele 10-16
Cuptorul de pâine cu plită de la Gospodăria de
pescar din Mahmudia, județul Tulcea, va fi pus în funcțiune, respectând tehnici
tradiționale (lipituri de pământ galben și alte reparații care se fac anual).
Momentul prescurilor își propune refacerea drumului grâului de la recoltare la
coacerea pâinii, în scopul consumului ritual, indiferent de comunitate.
Ingredientele, gesturile, cuvintele și instrumentele folosite în procedeu (apa,
făina, sarea, focul, piatra, prestolnicul, cărpătorul, covata, cuptorul) vor
căpăta din nou sens cu ajutorul oamenilor, în contextul religios al sărbătorilor
de Paște.
În ajunul sărbătorilor, se pregătea cuptorul, se
curăța, se lipea cu lut și se începea coptul cu prescurile pentru biserică.
Etapele preparării prescurilor erau însoțite obligatoriu de starea de curăție
trupească și sufletească, de rugăciuni și de semnul crucii. Sub forma unei
pâinișoare dospite (în cruce sau rotundă), prescura poartă pecetea cu ințialele
numelui lui Iisus Hristos, Biruitorul morții (NIKA). Ea se aduce la slujba
Sfintei Liturghii dimineața se oferă ca materie (alături de vin) din care
preotul pregătește darurile pentru Sfânta Împătășanie, Trupul și Sângele
Mântuitorului. În satul românesc tradițional, prescurile se coceau de o femeie
bătrână, văduvă sau de preotul satului, iar în mănăstiri era îndatorirea
specială a unui călugăr sau călugărițe.
Rețetă de
prescuri
Ingrediente:
1 kg de făină
500 ml apă călduță
drojdie sau o turtiță de maia
o linguriță de sare fină
prestolnic (pistornic), cu pecetea IIS/HR/NI/KA
Preparare: se pune făina într-un vas de lemn și se
toarnă apa călduță. Drojdia/turtița de maia se pune în apă călduță cu o oră
înainte de frământare, apoi se adaugă sarea și se amestecă cu făina și apa din
vas, până se obține un aluat vârtos. Se acoperă cu o pânză umedă, apoi cu una
uscată și se lasă la căldură, să crească timp de cca. 20 de minute. Între timp
se pregătește forma (se poate coace și direct pe tavă), fără a se folosi ulei,
ci doar puțină ceară pentru uns (se poate folosi și hârtia de copt). Se împarte
aluatul în 15 părți, se frământă și se
lasă la aplatizat câteva minute. Forma prescurilor poate fi rotundă sau în cruce, mai mari sau mai mici, în funcție de pecetea prestolnicului. Se întorc
și se aplică pecetea pe partea aplatizată,
după care se acoperă cu o pânză curată, umedă timp de 15 minute. În cuptor
se lasă 10-15 minute la foc mai puternic, după care trag la foc domol cca. 30
de minute. După ce se rumenesc, se scot, se așază cu fața în jos pe o pânză și
se acoperă cu alta umedă. Rostul pânzei umede
este să evite formarea unei cruste groase și tare pe fața cu pecetea.
3. La masa de
Florii cu lipovenii!
25 aprillie,
orele 10-15
De Florii, la lipovenii din Mila 23 se așterne iarbă
prin biserică, iar în timpul liturghiei, într-un anumit moment, se stă în
genunchi, cu fruntea aplecată pe iarbă. Porțile caselor sunt împodobite cu
diverse crenguțe înverzite sau chiar cu flori. La Florii se gătește în special
scrumbie, fie marinată, fie malasolcă, fie prăjită.
Așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani, pescarii din
Delta Dunării ne aduc bucuria Sărbătorii Floriilor în muzeu, gătind mâncăruri
de pește, ca odinioară. Pentru a respecta distanțarea socială, anul acesta se
va găti, duminică, 25 aprilie, începând cu ora 10 în trei zone din muzeu,
respectiv: Gospodăria de pescar din Mahmudia, județul Tulcea, zona morilor de
vânt și la Târgul de Țară. Pescarii lipoveni vor găti peștele proaspăt în
următoarele feluri: pește prăjit, chiftele (la Târgul de Țară), saramură (la
Gospodăria de pescar, Mahmudia) și ciorbă de pește (în zona morilor de vânt). Totodată, la cuptorul de la Gospodăria de
pescar din Mahmudia, se va coace pâine, după rețete vechi, dobrogene. Servirea
mâncărurilor se va realiza în toate cele trei locații între orele 12-15.
Rețete:
Cătălin Mihail, pescar(/bucătar) din satul Mila 23:
,,Pe vremuri, când se găsea pește de toate felurile ce aveam poftă, făceam. Acum gătim în funcție de ce prindem: Dacă ai crap, îl prăjești, dacă ai biban, faci saramură, dacă ai știucă, faci chiftele, dacă ai caras mare, normal, faci ciorbă.”
Pește prăjit
După ce am prins peștele la setcă sau vintir, în special crap și caras, se curăță, se crestează, se scot mațele și-i dai un praf de sare și-l lași așa, între 30 de minute și două ore. Încingi apoi ulei într-o tavă. Înainte să pui peștele în uleiul încins pui un strat de făină pe el, ca să nu se lipească sau să se împrăștie. Vara mănânci peștele cu salată de crudități, iar în restul anului, cu mujdei. Mie unul, când eram mic îmi plăcea peștele prăjit în unsoare. Acum nu prea se mai gătește așa.
Saramură de
pește
Saramura cea mai bună e din pești răpitori. Noi punem biban și știucă cel mai des. Dar se face mai nou și din crap. Le scoți mațele pe urechi, nu se eviscerează, nu se curăță de solzi. Se pune sare pe tablă sau pe tavă, pe ce ai tu acasă. Și pui peștele pe sarea aia. Și-l ții până se face ca și pâinea prăjită, îl lași să se ardă un pic. După aia când îl iei de pe tablă, îl cureți cu un cuțit să-i cadă și din sare, că are multă pe el și arsura aia, cât de cât. Separat se face o apă cu un pic de oțet cu usturoi, roșii, pătrunjel. Se pune la fiert apă, cam șase părți apă și o parte oțet. Dacă nu are peștele destul pește se adaugă și sare. Când fierbe, adaugi peștele și-l lași să fiarbă 5-10 minute.
Ciorbă de
pește
La noi nu lipsește carasul din ciorbă, dar să fie mare,
frumos, ca să ai ce alege de pe oase. Se pune un biban, un cap de știucă, un
cap de somn sau un somn mai mic, roșioară zisă și babușcă pentru gust. Se pune
apa la fiert; pregătești cartofii, ceapa, ardeii, roșiile. Pui ceapa și ardeii la fiert. Când se
îngălbenește ceapa, semn că e fiartă, se adaugă și cartoful tăiat bucăți mai
mari. Când e gata și cartoful, se pune peștele, care doar atunci a fost spălat
și curățat, nu cu zi înainte, aici e șmecheria… și lași să fiarbă totul 10-15
minute. Apoi pui roșii de la borcan sau proaspete și câteva cotoare de
leuștean. Pui sare și oțet după gust și ridici ceaunul de pe foc. Acum pui
leuștean tocat grosier cu generozitate. Se servește cu mujdei de usturoi.
Chiftele de
pește
La chiftele merge bine să combini peștele fad cu cel
gras. Dai la mașina de tocat știuca, babușca și avatul fără oase, cartofii,
ceapa și usturoiul. Pentru culoare, se pune mărar și un ardei sau gogoșar roșu,
dat tot prin mașină. Se adaugă neapărat ouă ca să lege compoziția. Toate
acestea se amestecă și se asezonează cu sare, cimbru și piper și se lasă la
macerat peste noapte sau cel puțin 2-3 ore la rece. Apoi se modelează biluțe
mici și se prăjesc în ulei până se rumenesc. Se mănâncă vara cu o salată sau
iarna cu hrean și oțet.
Toate evenimentele din programul Muzeului ASTRA sunt
organizate în conformitate cu normele sanitare recomandate de autorități pentru
combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2.
Acţiunile
Muzeului ASTRA sunt posibile cu finanţarea Consiliului Judeţean Sibiu.
Cosmin
Călinescu
Postări
