Hora din Rusca la Muzeul ASTRA

Data: 21 iunie 2021, orele 10-16

Locație: Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, gospodăria din Sebeșu de Jos.

 

Hora din Rusca face parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expozițional dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, APELUL Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

În Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, comunitatea din Sebeșu de Jos ne va prezenta cea mai importantă manifestare tradițională a sa: Hora din Rusca. În localitate, aceasta are loc în Duminica Rusaliilor, având o atestare a vechimii sale încă din secolul al XVIII-lea.

 

Hora din Rusca

„Hora din Rusca nu este un joc simplu, ci o horă înnodată, în cadrul căreia lanțul de dansatori creează mai multe noduri. Jocul este condus de un vătaf care înnoadă hora cea mare de multe ori şi tot numai un bun conducător poate să desfacă aceste noduri, fără să rupă şirul de braţe.

De Rusalii, sătenii din Sebeșu de Jos se adună, în fiecare an, pe platoul Rusca, fiind în acelaşi timp prilej de reunire cu rudele lor venite din comuna Albina (Timiş), acolo unde au fost împroprietărite după Primul Război Mondial. Vom cunoaște îndeaproape comunitatea satului și prin intermediul unei ocupații tradiționale specifice: boștinăritul. Încă din secolul al XVIII–lea, sătenii din Sebeșu de Jos au început să umble în lung și în lat prin Transilvania, Banat, Oltenia și Muntenia după faguri și boștină (rămășițe de faguri rezultate după extragerea mierii). Inovativi fiind, au construit teascuri făcute integral din lemn de stejar, unele dintre ele fiind vizibile și azi, pe valea Râului Sebeș care străbate localitatea. Localnicii mergeau să cumpere faguri din satele apicole de la șes, îi prelucrau în sat, la teascuri, apoi plecau sa vândă ceara și lumânările peste tot, în Imperiul Habsburgic și, ulterior, Imperiul Austro-Ungar, dar ajungeau și în Țările Române sau chiar în Imperiul Țarist. Boștinarii din Sebeșul de Jos erau și încă sunt cunoscuți, deopotrivă, ca lumânărari, lucrând în micile manufacturi de tipul atelierelor de lumânări. În cadrul gospodăriei din Muzeul în aer liber, se regăsește, distinct, atelierul de producere a lumânărilor cu ajutorul unei instalații arhaice formată din 2 tamburi de lemn pe care se trăgeau lumânările, masa de uscat lumânări, alături de care se regăsesc calupurile aurii de ceară care se topeau și se transformau în lumânări, cu fitil din fir de bumbac. Lumânările din ceară de teasc sunt încă, la loc de cinste, la Sebeșu de Jos și în zilele noastre, și continuă să spună povestea tradiției lumânăritului de odinioară!”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA

 

Primire delegație Albina 2014

Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei.  Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro

 

Hora pe platoul Rusca

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 - 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

 

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro