 |
| Tinerii din Sebeșu de Jos în alai |
Data: duminică, 5 decembrie 2021, între orele 12-15
Locația: Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, Pavilionul Multicultural, gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos și
gospodăria de oier transhumant din Rășinari
La început
de decembrie, zeci de colindători din Sebeșu de Jos și Rășinari aduc vestea
bună a Nașterii Domnului la Muzeul ASTRA prin sunet de colinde! Ceata de
colindători va fi primită în Pavilionul Multicultural de la intrarea principală
în muzeu, după care va pleca în alai. Destinațiile alese de Ceata
de colindători sunt cele două gospodării incluse în traseul tematic
valorificat prin programul RO-CULTURA de susținere a expozițiilor inovative cu
bunuri culturale mobile restaurate - gospodăria de boștinar
din Sebeșu de Jos și gospodăria de oier transhumant din Rășinari. În ambele
gospodării au avut loc anul acesta cele trei târguri cu produse tradiționale:
târg de primăvară, vară și toamnă.
„Atmosfera de sărbătoare ce plutește în aer
în această ultimă lună a anului va fi împlinită de glasurile colindătorilor ce
ne aduc colinde vechi, care încă mai păstrează elemente din substratul de
credințe precreștine, semn al primirii acestora din generație în generație,
începând din vremuri îndepărtate. Așa vom simți împlinirea unui an bogat în
prezența reprezentanților acestor două comunități din Rășinari și Sebeșu de Jos
care, începând din luna iunie, ne-au primit cu căldură în monumentele transferate
în muzeu din cele două localități, păstrate și deschise pentru toți vizitatorii
muzeului. Apicultorii, meșterii boștinari și lumânărari din Sebeșu de Jos ne-au
dezvăluit aici tainele îngrijirii albinelor, pentru a înțelege originea
materiei prime folosite pentru a face lumânările din ceară de albine. Atelierele
desfășurate au fost de apicultură, retezare a știubeilor (stupii primitivi), de
extragere a mierii din faguri, de pregătire a cerii pentru lumânărit, atelier
de confecționare a lumânărilor din ceară de albine. Tinerii din Sebeșu de Jos
ne-au familiarizat cu obiceiul lor păstrat din sec. al XVIII-lea, ce încă se
joacă la Rusalii pe platoul Rusca: Hora din Rusca, o horă înnodată și cântată, în
cadrul căreia lanțul de dansatori creează mai multe noduri care sunt desfăcute,
fără să se rupă şirul de braţe. Un alt obicei reconstituit în curtea
gospodăriei din Sebeșu de Jos a fost Pomul
vieții, împodobit cu colacii rituali făcuți în localitate: soarele, scara, mielul cel blând și foarfecele, toți având
semnificații adânc creștine, menite să ajute sufletul celor plecați în viața
veșnică. Colacii au fost modelați de gospodinele din Sebeșu de Jos, iar în postul Crăciunului, tot
ele ne-au familiarizat și cu bucatele
de post, într-un atelier gastronomic ce a pus accent pe ingredientele
primare folosite la prepararea mâncărurilor de post. Împreună
cu reprezentanții comunității din Rășinari, s-au organizat ateliere
meșteșugărești care au arătat aspecte ale uneia dintre ocupațiile tradiționale
principale din localitate: păstoritul; astfel că a avut loc un atelier de
tundere a oilor și de toarcere a lânii, iar apoi s-au confecționat lumânări din
seu de oaie, un meșteșug practicat în localitate până la începutul secolului
XX. Atelierele gastronomice au avut ca temă preparatele de la stână, sloiul de
oaie, baterea untului în bădău, și scoica cu brânză de munte. Tinerii din Rășinari ne-au arătat obiceiul de Ispas încă practicat în
localitate, prilej cu care au împodobit atât gospodăria din Rășinari cât și Crucea din Capul satului sau troița
de zidărie având în inscripția de pe pictura cupolei datat anul 1798. La Sânziene, tinerii rășinăreni au trăit
alături de vizitatorii muzeului frumusețea acestui obicei adresat mai ales lor,
tineri păstrători ai tradiției; fetele au împletit coronițe din sânziene pe
care le-au aruncat pe casă pentru a-și afla norocul, iar băieții le-au răcorit
cu apa cărată în bote, așa cum se cade de nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. De
Rusalii, gospodine din Rășinari ne-au preparate verzare, o delicioasă plăcintă dulce cu urdă și mărar, preparată
o singură dată pe an de către fiecare familie din Rășinari. Obiceiul care a
adus cei mai mulți rășinăreni în fața publicului vizitator, piesa de teatru Nunta ciobănească, a fost o minunată
incursiune în spiritul sarcastic dar și întreprinzător al rășinăreanului de
altădată.”,
a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA.
Ceata de colindători va fi răsplătită, conform
tradiției, cu mere, cozonaci , covrigi, gogoși proaspete și colaci proaspeți. Evenimentul
organizat duminică, 5 decembrie, în sunet de colindă, vine și ca un semn de
mulțumire pentru cele două comunități din Sebeșu de Jos și Rășinari. Acestea au
avut disponibilitatea și bucuria să anime cele trei monumente ale circuitului
expozițional, puse în valoare prin acest proiect: gospodăria de boștinar din
Sebeșu de Jos, staulul și gospodăria de oier transhumant din Rășinari.
Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului
„Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea
patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanțat prin Granturile SEE
2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susținerea expozițiilor
inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.
Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă
generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3)
este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și
beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care
515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi
SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din
cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60
lei. Mai multe detalii sunt disponibile
pe www.astravr.ro
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein
și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în
Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15
state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste
mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul
Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și
Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014
și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 - 2021. Mai multe detalii
sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea
de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării
economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și
managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de
euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro
Postări
